Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
29 Y ri winek israelitas ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xecowin xekˈax chupan ri Mar Rojo. Ri winek choj cˈa xekˈax chucojol ri yaˈ, achiˈel xa ta can pa chakiˈj ulef yebiyin wi. Y ri winek aj Egipto xcajoˈ chukaˈ xquiben ta queriˈ, pero riyeˈ xa xejikˈ.
30 Y tek ri winek israelitas xeˈapon pa tinamit Jericó, wukuˈ kˈij xesutin chrij ri tinamit, y pa ruwuk kˈij xtzak ri nimalaj tzˈak ri rusutin riˈ chrij ri tinamit. Queriˈ xbanatej ruma chi ri israelitas can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios. 31 Chupan ri tinamit riˈ, xcˈojeˈ jun ixok ri Rahab rubiˈ. Ri jun ixok riˈ tek rubanon ca ma utz ta chi cˈaslen rucˈuan. Pero riyaˈ jabel xerucˈul pa rachoch ri caˈiˈ israelitas ri xeˈapon pa tinamit pan ewel riche (rixin) chi xebenachan ca. Queriˈ xuben ruma chi can xucukubaˈ wi rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ ma xcamisex ta tek xecamisex quinojel ri winek ri xa ma xeniman ta chare ri Dios.
32 Y cˈa yecˈo na más ri quiyaˈon ca jun utzilaj cˈambel naˈoj chkawech chrij ri cukbel cˈuˈx riqˈui ri Dios. Pero ma nuyaˈ ta tiempo riche (rixin) chi yentzijoj chiwe, achiˈel chrij ri Gedeón, ri Barac, ri Sansón, ri Jefté, ri David, ri Samuel y queriˈ chukaˈ ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. 33 Riyeˈ ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xechˈacon chiquij nicˈaj chic tinamit. Pa ruchojmil xekˈato tzij. Xquicˈul ri xetzuj (xesuj) chique ruma ri Dios. Xquitzˈapij xequey ri coj. 34 Tek xecˈak pa tak kˈakˈ, ma xecˈat ta. Xecolotej pa quikˈaˈ ri xeˈajowan xecamisan quiche (quixin) tzan espada, xyaˈox (xyaˈ) quichukˈaˈ tek xecˈojeˈ pa tak rucˈayewal. Xechˈacon chiquij nicˈaj chic tinamit ri xebano chˈaˈoj quiqˈui, y xecokotaj el. 35 Yecˈo chukaˈ ixokiˈ ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xecˈasox ri quicaminak ruma ri Dios.
Pero yecˈo chukaˈ nicˈaj chic winek, ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xeyaˈox (xeyaˈ) pa tijoj pokonal. Pero ma xquipokonaj ta xeˈapon pa camic, ruma quetaman chi xtibequilaˈ jun cˈaslen más utz. Ma xquiyaˈ ta ca ri Dios, riche (rixin) chi xquitoˈ ta quiˈ chuwech ri camic. 36 Yecˈo cˈa nicˈaj chic, ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios rumariˈ tek qˈuiy xquicˈulwachij, ruma yecˈo ri xetzeˈex y xechˈay, y ma xu (xe) ta wi riˈ, yecˈo chukaˈ xexim riqˈui cadena, y yecˈo xetzˈapix pa tak cárcel. 37 Yecˈo nicˈaj ri xecamisex chi abej, y nicˈaj chic xekupix riqˈui sierra. Yecˈo ri xban chique chi xquiyaˈ ta ca ri Dios, pero ma xquiyaˈ ta ca. Yecˈo xecamisex tzan espada. Yecˈo ri xeˈokotex el pa tak cachoch y xebe quelaˈ xebe quelaˈ, xaxu (xaxe wi) chic quisaleˈy carneˈl y quisaleˈy qˈuisicˈ (cabras) ri xquicusaj riche (rixin) chi xoc quitziak. Can majun cˈo quiqˈui. Qˈuiy pokonal xquitij. Y qˈuiy etzelal ri xban chique. 38 Ri winek ri xa riqˈui re ruwachˈulef quicukuban wi quicˈuˈx, xa ma ye rucˈamon ta (takal ta chiquij) chi yecˈojeˈ ri utzilaj tak winek chiquicojol. Rumariˈ ri quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios xebe quelaˈ xebe quelaˈ ri pa tak desierto, ri pa tak juyuˈ, y ri pa tak jul, ruma ri rucˈayewal ri xquil.
39 Quinojel cˈa riyeˈ can xquicukubaˈ wi quicˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ tzˈibatal ca chi xquicot ránima ri Dios quiqˈui. Pero tek xecom, can cˈa ma jane cˈa tiquicˈul ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique. 40 Ruma ri Dios ruchˈobon chi nuyaˈ jun utzil ri más utz chupan re katiempo riyoj riche (rixin) chi queriˈ junan cˈa xtikacˈul ri utzil riˈ quiqˈui ri katiˈt kamamaˈ, ri can xquicukubaˈ chukaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios. Y queriˈ nitzˈaket ronojel ri rutzujun (rusujun) ri Dios chi nuyaˈ chake.
Ya ri Jesús tikatzuˈ
12 Y ruma chi can ye qˈuiy ri achiˈel quisutin quiˈ chikij ri niquicˈut chkawech chi can xquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios, quecˈariˈ tikabanaˈ riyoj, tikayaˈ ca ri mac y xabachique ri yojkˈato, ri nuben chake chi ma yojbiyin ta jabel riqˈui ri Dios. Y xa tikatijaˈ kakˈij yojbiyin riqˈui cochˈonic, riche (rixin) chi queriˈ yojcowin nbekaqˈuisaˈ ri bey ri cˈa cˈo na chkawech. 2 Yacˈa ri Jesús ri tikatzuˈ ronojel kˈij. Ruma ya Riyaˈ ri nibano chake chi nikacukubaˈ kacˈuˈx riqˈui ri Dios. Y ya Riyaˈ ri nibano chake chi nitzˈaket ri kacukbel cˈuˈx riqˈui ri Dios. Riyaˈ ma xupokonaj ta xcom chuwech cruz, astapeˈ ri camic chuwech cruz qˈuixbel, ruma Riyaˈ retaman chi sibilaj quicoten xtril. Can xucochˈ cˈa ronojel. Y xbetzˈuyeˈ chilaˈ chicaj pa rajquikˈaˈ ri Dios ri cˈo ronojel uchukˈaˈ riqˈui.
Tek ri Jesús xubij chi ruma Riyaˈ tek nipe oyowal chiquicojol ri winek
49 Riyin can chuyaquic cˈa kˈakˈ chicojol re xipe chuwech re ruwachˈulef. Y riyin nwajoˈ chi ri kˈakˈ riˈ nicˈat ta chic. 50 Pero nabey nicˈatzin cˈa chi nkˈaxaj na tijoj pokonal, y can nikˈaxo ri wánima ruma ri woyoben apo, y sibilaj nrayij chi kˈaxnek ta chic ca ri jun cˈayewalej bautismo riˈ. 51 ¿Riyix nichˈob chi riyin xipe riche (rixin) chi nyaˈ uxlanibel cˈuˈx chuwech re ruwachˈulef? Ma que ta riˈ. Wuma riyin yecˈo ri xa xtiquitaluj quiˈ. 52 Rumariˈ re xtibe apo, wi pa jun jay yecˈo ye wuˈoˈ winek, ye oxiˈ xa xqueyacatej cˈa chiquij ri ye caˈiˈ, o ya ri ye caˈiˈ ri xqueyacatej chiquij ri ye oxiˈ. Y can xtiquitaluj quiˈ. 53 Ri tataˈaj ma xtika ta cˈa chuwech ri nubij ri rucˈajol. Ni ri cˈajolaxel ma xtika ta chuwech ri nubij ri tataˈaj. Ni ri teˈej ma xtika ta chuwech ri nubij ri ruxokˈal (ruxok‑al) chare. Y can queriˈ cˈa chukaˈ ri kˈopoj ma xtika ta chuwech ri nubij ri ruteˈ chare. Y can quecˈariˈ ri aliteˈ ma xtiquicˈuaj ta quiˈ riqˈui ri ralibatz, ruma ma junan ta niquichˈob, y can ni ta cˈa ri alibetz xtiquicˈuaj quiˈ riqˈui ri raliteˈ.
Ri Jesús xubij chi cˈo retal tek nijalatej ri tiempo
54 Y ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique ri winek: Riyix iwetaman achique nitzuˈun ri sutzˈ ri nicˈamo pe job. Y tek nitzˈet cˈa ri sutzˈ riˈ, chanin nibij chi nipe job. Y can nipe wi. 55 Y tek nipe ri cakˈikˈ quereˈ pa sur, ya cˈa retal riˈ iyaˈon chi nuchop rukˈijul ri sakˈij. Y can nuchop wi cˈa ri sakˈij. 56 Riyix xa caˈiˈ cˈa ipalej, ruma jabel iwetaman nitzuˈ achique nuben ruwech ri caj y jabel chukaˈ iwetaman achique ri nipe xaxu (xaxe wi) riqˈui nitzuˈ achique rubanon re ruwachˈulef. ¿Achique cˈa ruma tek can ma niwetamaj ta chukaˈ achique tiempo re yojcˈo wi wacami?
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International