Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Ri kˈij tek xka pe ri Lokˈolaj Espíritu
2 Y tek xoka cˈa ri kˈij riche (rixin) ri quinimakˈij ri israelitas ri Pentecostés rubiˈ, quinojel cˈa ri quiniman ri Ajaf Jesús quimolon cˈa quiˈ pa jun jay. Y junan cˈa quiwech quibanon. 2 Y can majun cˈa runabexic tek yariˈ cˈo jun ri xkˈajan pe chicaj, can achiˈel tek cˈo jun nimalaj cakˈikˈ ri nikˈajan petenak. Y reˈ xunojsaj ri jay ri acuchi (achique) quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul. 3 Y ri yecˈo cˈa chiriˈ, xquitzˈet cˈa chi achiˈel ruxak tak kˈakˈ ri nujachalaˈ riˈ y jojun ri xecˈojeˈ pa quiwiˈ chiquijujunal. 4 Y xechˈo anej pa nicˈaj chic chˈabel ri xa ma ye quichˈabel ta. Pero queriˈ xbanatej ruma ri Lokˈolaj Espíritu xunojsaj ri cánima, y yariˈ ri xbano chique riche (rixin) chi xechˈo pa nicˈaj chic chˈabel.
5 Y ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem ri kˈij riˈ, yecˈo cˈa ye qˈuiy achiˈaˈ israelitas ri ye petenak pa ronojel ruwachˈulef, achiˈaˈ ri can niquiyaˈ wi rukˈij ri Dios. 6 Y tek ri winek xquicˈaxaj ri xkˈajan, can xquimol cˈa apo quiˈ. Y astapeˈ ri winek riˈ xa ma junan ta quichˈabel, ruma ma junan ta ri ye petenak wi, pero tek ri ye tzekelbey riche (rixin) ri Jesús xebechˈo pe, ri winek xkˈax chiquiwech, ruma can pa jalajoj cˈa ruwech chˈabel ri xechˈo wi. Ri winek xsach quicˈuˈx tek xquicˈaxaj riˈ. 7 Can xsach wi quicˈuˈx y xquimey cˈa ri xquicˈaxaj y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿La ma ye aj Galilea ta cami quinojel re yechˈo? 8 ¿Y achique cˈa ruma tek riyoj nikacˈaxaj ri niquibij? Tek riyoj xa ma junan ta kachˈabel chikajujunal. 9 Ruma yecˈo chake riyoj ri ye aj pa Judea, yecˈo ye petenak ri pa Partia, ri pa Media, ri pan Elam, ri pa Mesopotamia, ri pa Capadocia, ri pa Ponto, ri pan Asia, 10 ri pa Frigia, ri pa Panfilia, ri pan Egipto, y yecˈo chukaˈ ye petenak más cˈa quelaˈ chare ri Cirene ri pa nimalaj ruwachˈulef Africa. Yecˈo ye petenak pa Roma. Y chiquicojol riyeˈ yecˈo ri can ye israelitas pa calaxic y yecˈo nicˈaj ri ma ye israelitas ta, pero quibanon chi ye israelitas ruma chi niquinimaj ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés. 11 Y yecˈo cˈa chukaˈ winek ri ye petenak ri pa Creta y ri pan Arabia. Y quinojel cˈa re winek reˈ xquicˈaxaj ri nimalaj rusamaj ri Dios, y can pa tak kachˈabel chikajujunal xkacˈaxaj wi, xechaˈ.
12 Y quinojel majun bey cˈa quitzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Rumariˈ ma niquil ta cˈa achique niquichˈob, y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa ruma quereˈ nibanatej? xechaˈ nicˈaj.
13 Pero yecˈo cˈa winek ri xa yetzeˈen apo chiquij y niquibilaˈ cˈa: La winek laˈ xa ye kˈabarelaˈ, xechaˈ.
Tek ri Pedro, cˈa nabey mul nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek
14 Y ri Pedro y ri ye julajuj chic apóstoles xebepaˈeˈ cˈa pe chiquiwech ri winek. Y ri Pedro xchˈo cˈa, y xubij: Achiˈaˈ israelitas ri yix petenak pa nicˈaj chic ruwachˈulef y riyix ri can yix aj waweˈ pa Jerusalem, tiwacˈaxaj cˈa ri xtinbij chiwe, y tiwetamaj 15 chi chake konojel re kamolon kiˈ waweˈ majun ri kˈabarel ta. Man achiˈel ta cˈa ri nichˈob riyix. Xa cˈareˈ a las nueve, chi cˈo ta jun ri kˈabarel chic. 16 Re xbanatej re wacami, can tzˈibatal cˈa ca ruma ri profeta Joel, ri achi ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. 17 Y chupan ri rutzˈiban ca riyaˈ, ri Dios nubij:
Chupan ri ruqˈuisbel tak kˈij, xtinyaˈ pe ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri winek,
y ri imiˈal y ri icˈajol xtiquikˈalajsaj ri nbij chique.
Y ri cˈa ye cˈajolaˈ na, pa jun achiˈel achicˈ xtiquitzˈet ri nkˈalajsaj chique.
Y ri achiˈaˈ ye rijitaˈk chic, pa cachicˈ cˈa ri cˈo xquenkˈalajsaj chique.
18 Y can xtintek chukaˈ ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri nusamajel, chi achiˈaˈ chi ixokiˈ,
y riyeˈ xtiquikˈalajsaj ri xtinbij chique.
19 Y chuwech ri caj xtinben chi xquebanatej ri majun bey ye tzˈeton ta,
y queriˈ chukaˈ chuwech ri ruwachˈulef.
Xtinben cˈa chi xtitzˈet quicˈ, kˈakˈ, y sib ri can achiˈel chic nimaˈk tak sutzˈ.
20 Y ri kˈij ma xtitzuˈun ta chic.
Ri icˈ xtoc achiˈel quicˈ.
Quecˈariˈ ri xtibanatej nabey tek ma jane noka ta ri nimalaj kˈij riche (rixin) ri Ajaf,
chupan ri kˈij tek xtikˈat tzij pa quiwiˈ ri winek.
21 Y quinojel cˈa ri xquecˈutun quitoˈic chare ri Ajaf, can xquecolotej wi.
14 Ruma quinojel ri ye ucˈuan cˈa ruma ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) ri Dios, yeriˈ ri can ye ralcˈual chic ri Dios. 15 Queriˈ nikˈalajin ruma ri Lokˈolaj Espíritu ri xkacˈul ma riche (rixin) ta chi nuben chake chi yoj‑oc achiˈel jun mozo ri can ximil pa samaj riche (rixin) chi nikaxibij ta chic kiˈ achiˈel tek rubanon ca. Ma que ta riˈ. Ri Lokˈolaj Espíritu ri xkacˈul xuben chake chi xoj‑oc ralcˈual ri Dios, y rumariˈ cukul kacˈuˈx nikabij Katataˈ chare ri Dios. 16 Ruma ya cˈa ri Lokˈolaj Espíritu ri nibano chake chi nikanaˈ pa kánima chi can kitzij wi chi yoj ralcˈual chic ri Dios. 17 Y ruma yoj ralcˈual chic ri Dios, riyoj can cˈo chukaˈ jun herencia ri xtiyaˈox (xtyaˈ) chake. Can junan cˈa xtiyaˈox (xtyaˈ) chake riqˈui ri Cristo. Pero rajawaxic chi ma tikapokonaj ta nikatij pokonal, achiˈel xutij pokonal ri Cristo; y xticˈojeˈ kakˈij achiˈel ri Cristo can cˈo rukˈij.
Ri kˈij tek xka pe ri Lokˈolaj Espíritu
2 Y tek xoka cˈa ri kˈij riche (rixin) ri quinimakˈij ri israelitas ri Pentecostés rubiˈ, quinojel cˈa ri quiniman ri Ajaf Jesús quimolon cˈa quiˈ pa jun jay. Y junan cˈa quiwech quibanon. 2 Y can majun cˈa runabexic tek yariˈ cˈo jun ri xkˈajan pe chicaj, can achiˈel tek cˈo jun nimalaj cakˈikˈ ri nikˈajan petenak. Y reˈ xunojsaj ri jay ri acuchi (achique) quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul. 3 Y ri yecˈo cˈa chiriˈ, xquitzˈet cˈa chi achiˈel ruxak tak kˈakˈ ri nujachalaˈ riˈ y jojun ri xecˈojeˈ pa quiwiˈ chiquijujunal. 4 Y xechˈo anej pa nicˈaj chic chˈabel ri xa ma ye quichˈabel ta. Pero queriˈ xbanatej ruma ri Lokˈolaj Espíritu xunojsaj ri cánima, y yariˈ ri xbano chique riche (rixin) chi xechˈo pa nicˈaj chic chˈabel.
5 Y ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem ri kˈij riˈ, yecˈo cˈa ye qˈuiy achiˈaˈ israelitas ri ye petenak pa ronojel ruwachˈulef, achiˈaˈ ri can niquiyaˈ wi rukˈij ri Dios. 6 Y tek ri winek xquicˈaxaj ri xkˈajan, can xquimol cˈa apo quiˈ. Y astapeˈ ri winek riˈ xa ma junan ta quichˈabel, ruma ma junan ta ri ye petenak wi, pero tek ri ye tzekelbey riche (rixin) ri Jesús xebechˈo pe, ri winek xkˈax chiquiwech, ruma can pa jalajoj cˈa ruwech chˈabel ri xechˈo wi. Ri winek xsach quicˈuˈx tek xquicˈaxaj riˈ. 7 Can xsach wi quicˈuˈx y xquimey cˈa ri xquicˈaxaj y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿La ma ye aj Galilea ta cami quinojel re yechˈo? 8 ¿Y achique cˈa ruma tek riyoj nikacˈaxaj ri niquibij? Tek riyoj xa ma junan ta kachˈabel chikajujunal. 9 Ruma yecˈo chake riyoj ri ye aj pa Judea, yecˈo ye petenak ri pa Partia, ri pa Media, ri pan Elam, ri pa Mesopotamia, ri pa Capadocia, ri pa Ponto, ri pan Asia, 10 ri pa Frigia, ri pa Panfilia, ri pan Egipto, y yecˈo chukaˈ ye petenak más cˈa quelaˈ chare ri Cirene ri pa nimalaj ruwachˈulef Africa. Yecˈo ye petenak pa Roma. Y chiquicojol riyeˈ yecˈo ri can ye israelitas pa calaxic y yecˈo nicˈaj ri ma ye israelitas ta, pero quibanon chi ye israelitas ruma chi niquinimaj ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés. 11 Y yecˈo cˈa chukaˈ winek ri ye petenak ri pa Creta y ri pan Arabia. Y quinojel cˈa re winek reˈ xquicˈaxaj ri nimalaj rusamaj ri Dios, y can pa tak kachˈabel chikajujunal xkacˈaxaj wi, xechaˈ.
12 Y quinojel majun bey cˈa quitzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Rumariˈ ma niquil ta cˈa achique niquichˈob, y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa ruma quereˈ nibanatej? xechaˈ nicˈaj.
13 Pero yecˈo cˈa winek ri xa yetzeˈen apo chiquij y niquibilaˈ cˈa: La winek laˈ xa ye kˈabarelaˈ, xechaˈ.
Tek ri Pedro, cˈa nabey mul nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek
14 Y ri Pedro y ri ye julajuj chic apóstoles xebepaˈeˈ cˈa pe chiquiwech ri winek. Y ri Pedro xchˈo cˈa, y xubij: Achiˈaˈ israelitas ri yix petenak pa nicˈaj chic ruwachˈulef y riyix ri can yix aj waweˈ pa Jerusalem, tiwacˈaxaj cˈa ri xtinbij chiwe, y tiwetamaj 15 chi chake konojel re kamolon kiˈ waweˈ majun ri kˈabarel ta. Man achiˈel ta cˈa ri nichˈob riyix. Xa cˈareˈ a las nueve, chi cˈo ta jun ri kˈabarel chic. 16 Re xbanatej re wacami, can tzˈibatal cˈa ca ruma ri profeta Joel, ri achi ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. 17 Y chupan ri rutzˈiban ca riyaˈ, ri Dios nubij:
Chupan ri ruqˈuisbel tak kˈij, xtinyaˈ pe ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri winek,
y ri imiˈal y ri icˈajol xtiquikˈalajsaj ri nbij chique.
Y ri cˈa ye cˈajolaˈ na, pa jun achiˈel achicˈ xtiquitzˈet ri nkˈalajsaj chique.
Y ri achiˈaˈ ye rijitaˈk chic, pa cachicˈ cˈa ri cˈo xquenkˈalajsaj chique.
18 Y can xtintek chukaˈ ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri nusamajel, chi achiˈaˈ chi ixokiˈ,
y riyeˈ xtiquikˈalajsaj ri xtinbij chique.
19 Y chuwech ri caj xtinben chi xquebanatej ri majun bey ye tzˈeton ta,
y queriˈ chukaˈ chuwech ri ruwachˈulef.
Xtinben cˈa chi xtitzˈet quicˈ, kˈakˈ, y sib ri can achiˈel chic nimaˈk tak sutzˈ.
20 Y ri kˈij ma xtitzuˈun ta chic.
Ri icˈ xtoc achiˈel quicˈ.
Quecˈariˈ ri xtibanatej nabey tek ma jane noka ta ri nimalaj kˈij riche (rixin) ri Ajaf,
chupan ri kˈij tek xtikˈat tzij pa quiwiˈ ri winek.
21 Y quinojel cˈa ri xquecˈutun quitoˈic chare ri Ajaf, can xquecolotej wi.
8 Y can yacˈa chukaˈ riˈ tek jun chic chique ri discípulos, ri Felipe rubiˈ xubij cˈa chare ri Jesús: Ajaf, tacˈutuˈ cˈa ri Tataˈixel chkawech, y riqˈui riˈ xticukeˈ kacˈuˈx, xchaˈ.
9 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare: Felipe, ¿la ma awetaman ta cˈa nuwech? Riyin can cˈo chic junaˈ yincˈo pe iwuqˈui. Ri can yin rutzˈeton riyin, can rutzˈeton cˈa chukaˈ ri Nataˈ. ¿Achique cˈa ruma tek riyit nabij chi ncˈut ri Nataˈ chiwech? 10 ¿La man cˈa nanimaj ta riyit chi ri Nataˈ cˈo wuqˈui riyin, y riyin yincˈo riqˈui Riyaˈ? Ri chˈabel cˈa ri xinkˈalajsaj chiwech, can riqˈui cˈa ri Nataˈ petenak wi, ruma Riyaˈ cˈo wuqˈui riyin. Can ya cˈa Riyaˈ ri nibano re samaj reˈ. 11 Can quininimaj cˈa chi riyin yincˈo riqˈui ri Nataˈ y Riyaˈ cˈo wuqˈui riyin. Y wi ma yininimaj ta ruma re nbij chiwe, quininimaj cˈa ruma ri samaj ri yenben chiwech.
12 Can kitzij wi cˈa ri nbij chiwe: Ri can yirunimaj cˈa riyin, can xtiyatej wi cˈa chare chi can xquerubanalaˈ cˈa chukaˈ ri samaj ri xenben riyin; y más cˈa nimaˈk tak samaj ri xquerubanalaˈ, que chuwech ri xinben riyin, ruma riyin xa yibe riqˈui ri Nataˈ chilaˈ chicaj, 13 y ronojel cˈa ri xticˈutuj chare ri Tataˈixel pa nubiˈ riyin, can xtinyaˈ wi cˈa chiwe. Riche (rixin) chi queriˈ nikˈalajin ri rukˈij rucˈojlen ri Nataˈ wuma riyin. 14 Wi cˈo cˈa ri xticˈutuj pa nubiˈ riyin, can xtinyaˈ wi pe chiwe.
Tek ri Jesús xubij chi ri Dios xtutek pe ri Lokˈolaj Espíritu
15 Wi yiniwajoˈ, can tibanaˈ cˈa ri nubij ri nupixaˈ ri xenbij chiwe. 16 Y riyin xtincˈutuj cˈa chare ri Nataˈ, y Riyaˈ can xtutek cˈa pe jun chic ri nitoˈo iwuche (iwixin); Jun ri can xticˈojeˈ wi iwuqˈui riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 17 Y riˈ can ya cˈa ri Lokˈolaj Espíritu, ri xticˈutu ri kitzij chiwech. Y ri winek ri xa riqˈui re ruwachˈulef quicukuban wi quicˈuˈx, ma yecowin ta niquicˈul, ruma ri Lokˈolaj Espíritu xa ma niquitzˈet ta y ni xa ta quetaman ruwech. Yacˈa riyix ri can iniman chic, ma que ta riˈ. Riyix can iwetaman chic ruwech, ruma can cˈo chic chicojol. Y Riyaˈ can xticˈojeˈ cˈa pa tak iwánima.
25 Y ronojel cˈa re chˈabel reˈ, can ye nkˈalajsan wi pe chiwech re yincˈo pe iwuqˈui. 26 Y tek riyin ma yincˈo ta chic iwuqˈui, ri Nataˈ xtutek pe ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) chi yixrutoˈ. Y ya Riyaˈ ri xticˈojeˈ iwuqˈui pa nuqˈuexel riyin. Y can ya cˈa chukaˈ Riyaˈ xquixtijon, y xquerunataj ronojel ri chˈabel ri nbin ca chiwe.
27 Ri uxlanibel cˈuˈx ri cˈo wuqˈui riyin, can yacˈariˈ ri nyaˈ ca chiwe. Ri uxlanibel cˈuˈx cˈa ri nyaˈ ca riyin pa tak iwánima riyix ri iniman chic, man achiˈel ta cˈa ri uxlanibel cˈuˈx ri niquitzuj (niquisuj) ri winek ri xa riqˈui re ruwachˈulef quicukuban wi quicˈuˈx. Can man cˈa tisach ta icˈuˈx, y ma tixibij ta iwiˈ.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International