Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
CARTEA ÎNTÂI
Psalmul 1
1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se opreşte pe calea celor păcătoşi
şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.
3 El este ca un pom
sădit lângă nişte izvoare de apă,
care-şi dă rodul la vremea lui
şi ale cărui frunze nu se veştejesc.
El prosperă în tot ceea ce face!
4 Cei răi însă nu sunt aşa,
ci ei se aseamănă cu pleava
spulberată de vânt.
5 De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată
şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi;
calea celor răi însă duce la pieire.
Imaginea burdufurilor de vin
12 „Spune-le cuvintele acestea: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Toate burdufurile de vin trebuie umplute!’» Şi dacă ei îţi vor zice: «Nu ştim noi oare că toate burdufurile de vin trebuie umplute?», 13 să le spui: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, pe toţi locuitorii ţării acesteia, pe regii care stau pe tronul lui David, pe preoţi, pe profeţi şi pe toţi cei ce locuiesc în Ierusalim, îi voi umple de beţie. 14 Îi voi izbi unul de altul, pe părinţi şi pe fii laolaltă, zice Domnul. Nu-i voi cruţa, nu voi avea milă de ei şi nu mă voi îndura de ei, ci îi voi distruge.’»“
15 „Ascultaţi şi luaţi aminte!
Nu fiţi mândri,
căci Domnul vorbeşte.
16 Daţi slavă Domnului, Dumnezeul vostru,
înainte ca El să aducă întunericul,
înainte să vi se clatine picioarele
pe munţii întunecaţi.
Voi aşteptaţi lumina,
dar El o va schimba într-o umbră a morţii,
o va preface într-un întuneric adânc.
17 Dacă nu-L veţi asculta,
sufletul meu va plânge în ascuns
pentru mândria voastră;
ochii mei vor plânge
şi vor vărsa lacrimi
pentru că turma Domnului va fi dusă în captivitate.“
18 „Spune regelui şi reginei-mamă:
«Smeriţi-vă! Plecaţi-vă,
căci v-a căzut de pe cap
cununa de glorie!»
19 Cetăţile din Neghev[a] sunt închise
şi nu e nimeni să le deschidă.
Întreg Iuda este dus în captivitate,
este exilat în întregime.“
26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi voi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus şi, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit cuvintele din Profeţi, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Şi, măcar că nu au găsit nici un motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu el din Galileea în Ierusalim şi care acum sunt martorii Lui în faţa poporului. 32 Aşadar, noi vă aducem această veste bună că, promisiunea făcută strămoşilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, aşa cum este scris în Psalmul al doilea:
«Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut!»[a]
34 Că L-a înviat dintre cei morţi, aşa că nu urmează să Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o când a zis:
«Vă voi da promisiunile sfinte şi demne de încredere făcute lui David.»[b]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.