Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 19
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Cerurile declară slava lui Dumnezeu
şi bolta cerească istoriseşte despre lucrările mâinilor Lui.
2 O zi dă de ştire altei zile acest mesaj
şi o noapte vesteşte această cunoaştere altei nopţi,
3 dar fără vorbe şi fără cuvinte,
fără să li se audă glasul.[a]
4 Mesajul[b] lor străbate întreg pământul
şi cuvintele lor ajung până la marginile lumii.
În ceruri, El a întins un cort soarelui.
5 Acesta este asemenea unui mire care iese din odaia lui de nuntă,
asemenea unui viteaz ce se bucură să alerge pe cale:
6 răsăritul lui este la un capăt al cerului
şi roată-i este drumul până la celălalt capăt al lui.
Nimic nu se poate ascunde de căldura lui!
7 Legea Domnului este desăvârşită;
ea înviorează sufletul.
Mărturia Domnului este adevărată;
ea înţelepţeşte pe cel neştiutor[c].
8 Orânduirile Domnului sunt drepte;
ele îmi bucură inima.
Porunca Domnului este curată;
ea dă lumină ochilor.
9 Frica de Domnul este curată;
ea dăinuie veşnic.
Judecăţile Domnului sunt adevărate;
ele se susţin una pe cealaltă.
10 Ele sunt mai preţioase decât aurul,
decât mult aur curat,
sunt mai dulci decât mierea,
decât picurul din faguri.
11 Chiar şi robul Tău este instruit din ele.
Când le păzeşte, are o mare răsplată.
12 Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă?
Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc!
13 Păzeşte-l, de asemenea, pe robul Tău de păcatele cu bună ştiinţă[d],
ca nu cumva aceasta să mă stăpânească!
Atunci voi fi integru,
nevinovat de o mare nelegiuire.
14 Fie plăcute cuvintele gurii mele
şi murmurul inimii mele înaintea Ta,
Doamne, Stânca mea, Răscumpărătorul meu!
21 Inima regelui este în mâna Domnului,
El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.
2 Omului i se par drepte toate căile lui,
dar Cel Ce cântăreşte inimile este Domnul.
3 A face dreptate şi judecată
este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
4 Privirea trufaşă şi inima îngâmfată,
candela[a] celor răi, acestea sunt păcate.
5 Planurile celui harnic duc la belşug,
dar cel pripit ajunge sărac.
6 Averea câştigată cu o limbă mincinoasă
este un abur trecător, o cursă a morţii[b].
7 Violenţa celor răi îi spulberă
pentru că refuză să facă ce este drept.
8 Calea bărbatului vinovat este întortocheată,
dar purtarea celui nevinovat este dreaptă.
9 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!
10 Sufletul celui rău doreşte răul;
semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
11 Când este pedepsit un batjocoritor, nesăbuitul devine înţelept;
când se dă învăţătură celui înţelept, el primeşte cunoştinţă.
12 Cel Drept[c] priveşte la casa celui rău
şi-l duce pe acesta spre ruină.
13 Aceluia ce-şi astupă urechea la strigătul săracului,
nu i se va răspunde nici lui când va striga.
14 Un dar oferit în secret potoleşte mânia
şi o mită dată pe ascuns linişteşte cea mai aprigă mânie.
15 Este o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect,
dar pentru cei ce săvârşesc nedreptatea este o groază.
16 Omul care se îndepărtează de cărarea chibzuinţei
se va odihni în adunarea celor morţi.
17 Cine iubeşte distracţia va ajunge sărac
şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi.
Autoritatea lui Isus
23 A intrat apoi în Templu. În timp ce dădea învăţătură, au venit la El conducătorii preoţilor şi bătrânii poporului şi L-au întrebat:
– Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat această autoritate?
24 Isus le-a răspuns:
– Vă voi pune şi Eu o întrebare, iar dacă Îmi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni?
Ei au început să vorbească între ei şi să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-aţi crezut?», 26 iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», ne temem de mulţime, fiindcă toţi l-au considerat pe Ioan un profet“.
27 Aşa că I-au răspuns lui Isus:
– Nu ştim!
Atunci şi El le-a zis:
– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda celor doi fii
28 Ce părere aveţi? Un om avea doi fii. S-a dus la primul şi i-a zis:
– Fiule, du-te şi lucrează astăzi în vie!
29 Dar el i-a răspuns:
– Nu vreau.
Mai târziu însă i-a părut rău şi s-a dus.
30 Omul s-a dus şi la celălalt şi i-a spus acelaşi lucru. Acesta i-a răspuns: „Da, stăpâne!“, dar nu s-a dus.
31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?
– Primul! I-au răspuns ei.[a]
Isus le-a zis:
– Adevărat vă spun că până şi colectorii de taxe şi prostituatele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu! 32 Căci a venit Ioan la voi umblând pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut! Dar colectorii de taxe şi prostituatele l-au crezut. Şi măcar că aţi văzut acest lucru, nu v-a părut rău la urmă, ca să-l credeţi!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.