Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Psalmul 130

Un cântec de pelerinaj

²⁵ În tot Israelul nu era nici un om atât de vestit pentru frumuseţea lui, aşa cum era Absalom. Din creştetul capului şi până la talpa piciorului nu se găsea nici un cusur în el. ²⁶ Când îşi tundea părul – şi-l tundea în fiecare an căci devenea prea greu să-l poarte – acesta cântărea două sute de şecheli^[a], potrivit greutăţii regale. ²⁷ Lui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, fiică al cărei nume era Tamar; aceasta era foarte frumoasă. ²⁸ Absalom a locuit doi ani în Ierusalim fără să vadă faţa regelui. ²⁹ Apoi Absalom l-a chemat pe Ioab pentru a-l trimite la rege, însă acesta nu a vrut să vină. A trimis a doua oară după el, dar tot nu a vrut să vină. ³⁰ Atunci Absalom le-a zis slujitorilor săi: „Ogorul lui Ioab este aproape de al meu şi are semănat orz pe el. Mergeţi şi daţi-i foc!“ Slujitorii săi au făcut întocmai cum le poruncise. ³¹ Aflând acest lucru, Ioab s-a dus acasă la Absalom şi l-a întrebat:

– De ce slujitorii tăi au dat foc ogorului meu?

³² – Pentru că nu ai venit când te-am chemat. Am vrut să te trimit la rege să-i spui: „De ce am venit din Gheşur? Nu ar fi fost mai bine pentru mine să fi rămas acolo?“ Doresc acum să văd faţa regelui şi dacă este vreo nelegiuire în mine, atunci să mă omoare.

³³ Ioab s-a dus la rege şi i-a spus lucrul acesta. Atunci regele l-a chemat la el pe Absalom. Acesta a venit la rege şi i s-a închinat cu faţa la pământ. Regele l-a sărutat pe Absalom.

Ajutaţi-vă unii pe alţii!

6 Fraţilor, dacă un om este prins în vreo greșeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l îndreptaţi cu duhul blândeţii. Și fii atent la tine însuți, ca să nu fii ispitit și tu! ² Purtaţi-vă poverile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Cristos! ³ Dacă cineva crede că este ceva, când el nu este nimic, se înşală singur. ⁴ Fiecare să-şi cerceteze propria sa lucrare şi atunci va avea un motiv de laudă numai cu privire la el însuşi, iar nu cu privire la alţii. ⁵ Căci fiecare îşi va purta propria povară. ⁶ Cel ce primește învăţătură din Cuvânt, trebuie să-i facă parte din toate lucrurile lui bune şi celui ce l-a învăţat. ⁷ Nu vă înşelaţi! Dumnezeu nu Se lasă batjocorit! Ce seamănă omul, aceea va secera. ⁸ Cel care seamănă în firea lui va secera din firea^[a] lui putrezirea, dar cel care seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţă veşnică. ⁹ Să nu obosim făcând binele, pentru că, dacă nu vom cădea de oboseală, va veni şi timpul când vom secera. ¹⁰ Aşadar, cât avem ocazia, trebuie să facem bine tuturor, în special celor din familia credinţei.