Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Daily Bible readings that follow the church liturgical year, with sequential stories told across multiple weeks.
Duration: 1245 days
Cakchiquel Occidental (CKW)
Version
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
SAN MARCOS 11:1-11

Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem

11  Y tek xa nakaj chic cˈa yecˈo wi apo chique ri tinamit Betfagé y Betania, xa jubaˈ chic cˈa nrajoˈ chi ma yeˈapon pa tinamit Jerusalem, ruma can chunakajal chic apo ri juyuˈ Olivos yecˈo wi. Y yacˈariˈ tek ri Jesús xerutek el ye caˈiˈ chique ri rudiscípulos. Riyaˈ xubij cˈa el chique: Quixbiyin apo chupan la aldea la nitzuˈ apo chilaˈ. Y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiriˈ ri can cˈa ma jane jun chˈocolbeyon ta. Tiquiraˈ cˈa pe y nicˈom cˈa pe chuwe. Y wi cˈo jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin niquir ri ti alaj bur, tibij cˈa ca chare chi nicˈatzin chare ri Ajaf, pero chanin xtorutzolij ca, quixchaˈ ca chare, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.

Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa. Tek xeˈapon, xquil na wi ri ti alaj bur ximon ca ri acuchi (achique) nuyaˈ wi vuelta ri bey ri ntoc chuwajay. Y riyeˈ xquiquir cˈa pe.

Y tek yetajin chuquiric ri ti alaj bur, xetzˈet pe cuma jun caˈiˈ ri yecˈo chiriˈ y xquibij chique ri ye caˈiˈ discípulos: ¿Achique yixtajin chubanic chiriˈ? ¿Achique ruma yixtajin chuquiric ri ti alaj bur? xechaˈ pe chique.

Y ri discípulos xquibij cˈa ri rubin el ri Jesús chique. Y ri xetzˈeto pe xquiyaˈ kˈij chique chi xquicˈom pe ri ti alaj bur riˈ. Y ri discípulos riˈ xquicˈom cˈa pe ri ti alaj bur chare ri Jesús. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ cˈa quitziak chrij ri chicop riˈ, riche (rixin) chi ri Jesús xchˈoqueˈ el chrij. Y ye qˈuiy cˈa chique ri winek ruma can nicajoˈ niquiyaˈ rukˈij ri Jesús, xquiriqˈuilaˈ ri nimaˈk tak quitziak pa rubey. Y nicˈaj chic winek ruma can xcajoˈ xquiyaˈ chukaˈ rukˈij ri Jesús, xebequicˈamalaˈ pe ruxak tak cheˈ ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiricˈ pa rubey. Y quecˈariˈ niquibanalaˈ ye benak.

Ri winek cˈa ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yecˈo ca chrij, can riqˈui cˈa ronojel quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak re jun achi reˈ! ¡Riyaˈ can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! 10 ¡Matiox chi nitzolin yan chic pe ri rukˈatbel tzij ri David ri katataˈ ri xcˈojeˈ ojer ca! ¡Matiox chare ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj! xechaˈ cˈa.

11 Y ri Jesús xoc cˈa apo ri pa tinamit Jerusalem y xbekˈax cˈa pe pa rachoch ri Dios y xerutzuˈ ca ri yecˈo chiriˈ. Y tek ntoc cˈa pe ri akˈaˈ, Riyaˈ ye rachibilan ri ye cablajuj rudiscípulos xbe ri pa tinamit Betania.

SAN JUAN 12:12-16

Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem

12 Pa rucaˈn kˈij, ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem, can ye sibilaj cˈa ye qˈuiy winek yecˈo. Quinojel cˈa riˈ ye aponak chiriˈ ruma ri nimakˈij. Y tek xquicˈaxaj cˈa chi benak apo ri Jesús, 13 xequicˈuaj apo ruxak tak cheˈ ri nibix palma chare, xebe chucˈulic y riqˈui cˈa quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak re jun achi reˈ! ¡Yareˈ ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, y can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios, y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! yechaˈ.

14 Y ri Jesús can cˈo cˈa jun ti alaj bur ri xril, riche (rixin) chi xuchˈocolbej, can achiˈel wi cˈa ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca. Chiriˈ nubij:
15     Man cˈa tixibij ta iwiˈ riyix ri yix riche (rixin) chic ri tinamit Sion;
    ruma yacˈareˈ petenak ri Rey riche (rixin) re itinamit,
    chˈocol pe chrij jun ti alaj bur. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. 16 Y pa nabey mul, ronojel reˈ man cˈa xkˈax ta chiquiwech ri rudiscípulos. Y xkˈax chiquiwech can cˈa ya tek ri Jesús cˈastajnek chic el chiquicojol ri caminakiˈ y tek cˈo chic rukˈij rucˈojlen. Cˈacˈariˈ tek xnatej chique chi ronojel reˈ can tzˈibatajnek wi ca; y can queriˈ wi ri xbanatej.

Error: Book name not found: Isa for the version: Cakchiquel Occidental
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
FILIPENSES 2:5-11

Can tibanaˈ cˈa riyix achiˈel ruchˈobonic ri Cristo Jesús. Ruma Riyaˈ astapeˈ can Dios wi, pero ma xuben ta chi can junan rukˈij riqˈui ri Dios. Riyaˈ ma xupokonaj ta cˈa xuyaˈ ca ri rukˈij rucˈojlen, y xoˈalex ka chuwech re ruwachˈulef. Can xoc cˈa winek achiˈel riyoj; xuben achiˈel jun ti mozo. Riyaˈ xoc cˈa winek achiˈel riyoj y xuchˈutinirisaj riˈ. Can xunimaj y xuben cˈa ronojel ri xubij ri Dios Tataˈixel chare; can xunimaj tzij chi xapon pa camic; ri camic chuwech ri cruz. Y rumariˈ ri Dios xuben chare chi can cˈo rukˈij rucˈojlen ri chilaˈ chicaj y xoc nimalaj Ajaf pa ruwiˈ ronojel. Y chukaˈ xuyaˈ jun rubiˈ ri más nim rukˈij que chiquiwech quinojel biˈaj. 10 Riche (rixin) chi queriˈ can pa rubiˈ ri Jesús, quexuqueˈ cˈa quinojel ri yecˈo chilaˈ chicaj, ri yecˈo chuwech re ruwachˈulef, y chukaˈ ri yecˈo chuxeˈ ri ulef. 11 Y quinojel xtiquibij chi ri Jesucristo yariˈ ri Ajaf, riche (rixin) chi queriˈ can xtiquiyaˈ rukˈij rucˈojlen ri Katataˈ Dios.

SAN MARCOS 14-15

Tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ xquichˈob yan apo chi niquicamisaj ri Jesús

14  Xa caˈiˈ chic cˈa kˈij nrajoˈ chi napon ri nimakˈij pascua, jun quinimakˈij ri israelitas tek niquitij ri caxlan wey ri majun chˈom (levadura) riqˈui. Y yacˈariˈ tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ niquichˈobolaˈ achique chi kˈoloj ri xtiquicusaj riche (rixin) chi nika ta cˈa ri Jesús pa quikˈaˈ y cˈacˈariˈ niquicamisaj. Y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: Ma tikachop ta cˈa chupan re nimakˈij reˈ, riche (rixin) chi ma yeyacatej ta pe ri winek chikij, xechaˈ.

Tek jun ixok xukˈej jun akˈom ri jubul ruxlaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús

Y ri Jesús cˈo cˈa ri pa tinamit Betania, chiriˈ pa rachoch ri Simón ri xcˈachojsex chare ri itzel yabil ri lepra rubiˈ. Ri Jesús tzˈuyul cˈa ri pa mesa niwaˈ, y yacˈariˈ tek cˈo jun ixok xoc apo y rucˈuan apo jun cˈojlibel (frasco) ri banon riqˈui jun abej alabastro rubiˈ y cˈo el nardo chupan; jun akˈom ri jubul ruxlaˈ ri sibilaj jotol rajel. Y tek ri ixok riˈ xukˈip el ri ti rukul ri cˈojlibel (frasco), xukˈej cˈa ri akˈom jubul ruxlaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús. Y yecˈo cˈa ri xpe coyowal tek xquitzˈet chi queriˈ xuben ri ixok riqˈui ri akˈom riˈ y xquibilaˈ cˈa: ¿Achique cˈa ruma tek la ixok laˈ chi chak queriˈ xutix la akˈom laˈ? Ruma xa utz chi xcˈayix ta re akˈom reˈ chi más oxiˈ ciento denarios y ri rajel xa xyaˈox (xyaˈ) ta chique ri pobres, xechaˈ. Y qˈuiy cˈa ri niquibij apo chare ri ixok.

Pero ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Achique cˈa ruma tek ma yixtaneˈ ta ka chi tzij chrij re ixok reˈ? Xa tiyaˈ ca, ma tinek ta. Ruma riyaˈ jun utzilaj samaj cˈa ri xuben wuqˈui. Ri pobres xa can yecˈo wi iwuqˈui, y xabachique kˈij niwajoˈ yeˈitoˈ, can tibanaˈ cˈa utzil chique. Yacˈa riyin ma ronojel ta tiempo xquicˈojeˈ iwuqˈui. Riyaˈ xuben cˈa ri achique nicowin nuben wuqˈui. Riyaˈ xa can xuben yan apo nuchojmil, riche (rixin) chi xquibemuk ca. Y tiwacˈaxaj na peˈ jabel re xtinbij chiwe, chi xabacuchi (xabachique) cˈa xtitzijox wi ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, chiriˈ chukaˈ xtitzijox wi re xuben re jun ixok reˈ. Can pa ronojel cˈa ruwachˈulef xtitzijox wi, chi natabel riche (rixin) riyaˈ, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Judas xutzuj (xusuj) riˈ riche (rixin) chi nujech ri Jesús

10 Y jun cˈa chique ri ye cablajuj rudiscípulos ri Jesús, ri Judas Iscariote rubiˈ, xapon cˈa quiqˈui ri principaliˈ tak sacerdotes, riche (rixin) chi xutzuj (xusuj) riˈ, wi nicajoˈ chi nujech ri Jesús pa quikˈaˈ.

11 Y tek riyeˈ xquicˈaxaj queriˈ, sibilaj xequicot. Y xquitzuj (xquisuj) cˈa puek chare. Y yacˈariˈ tek ri Judas Iscariote xuchop cˈa ruchˈobic chi achique ta rubanic nuben chi xtujech ri Jesús pa quikˈaˈ ri achiˈaˈ riˈ.

Tek ri Jesús xutiquiribaˈ ca rubanic ri lokˈolaj waˈin, riche (rixin) chi ninatabex ri rucamic

12 Chupan cˈa ri nabey kˈij chare ri nimakˈij, tek ri israelitas niquitij ri caxlan wey ri majun chˈom (levadura) riqˈui, ya cˈa chukaˈ kˈij riˈ tek yecamisex ri tak carneˈl riche (rixin) ri pascua. Y can yacˈa chukaˈ kˈij riˈ tek ri discípulos xquicˈutuj chare ri Jesús: ¿Acuchi (achique) cˈa nawajoˈ chi naben wi ri waˈin chupan re jun pascua reˈ, riche (rixin) chi nbekabanaˈ cˈa ruchojmil ronojel ri nicˈatzin? xechaˈ chare.

13 Y ri Jesús can xerutek wi el ye caˈiˈ chique ri rudiscípulos, y xubij el chique: Quixbiyin pa tinamit Jerusalem, y chiriˈ xtitzˈet cˈa chi cˈo jun achi ri rucˈamom pe yaˈ pa jun cucuˈ. Titzekelbej cˈa el. 14 Ri jay ri xtoc wi riyaˈ, chiriˈ cˈa chukaˈ quixoc wi riyix y tibij cˈa chare ri rajaf ri jay: Ri Katijonel rubin cˈa pe: ¿Acuchi (achique) cˈo wi jun jay ri jamel chare ri awachoch, ri utz riche (rixin) chi nben ri waˈin riche (rixin) re pascua ye wachibilan ri nudiscípulos? quixchaˈ chare. 15 Y ri rajaf ri jay xquixrucˈuaj cˈa pa jun rucaˈn tanaj (wik) chare ri jay. Y chiriˈ cˈo jun nimajay ri chojmirisan chic rupan. Ya ri chiriˈ tibanaˈ wi ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.

16 Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa pa tinamit Jerusalem. Y tek xeˈapon, can xbanatej na wi achiˈel ri rubin el ri Jesús chique. Y riyeˈ can xquiben wi cˈa ruchojmil ronojel ri nicˈatzin chare ri waˈin chupan ri pascua riˈ.

17 Yacˈa tek xoc pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij riˈ, yariˈ tek ri Jesús ye rachibilan ri cablajuj rudiscípulos xeˈapon ri chiriˈ pa jay. 18 Y tek riyeˈ ye tzˈuyul chic cˈa apo pa mesa, y yetajin chic chi waˈin, yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Kas kitzij cˈa nbij chiwe, chi jun chiwe riyix ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri winek. Jun ri can niwaˈ wuqˈui, yariˈ ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri winek, xchaˈ ri Jesús.

19 Riyeˈ can yacˈariˈ tek xpe bis pa cánima. Y niquicˈutulaˈ cˈa apo chare ri Jesús: ¿La ma yin ta cami riyin ri xquibano queriˈ? xechaˈ cˈa chiquijujunal.

20 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique: Riˈ jun chiwe riyix cablajuj, ri xtumuˈ pe ri rucaxlanway wuqˈui pa lek. 21 Can tiwacˈaxaj cˈa ri xtinbij chiwe, chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can xquicamisex na wi, achiˈel ri tzˈibatal ca. Pero juyiˈ cˈa ruwech ri xquijacho el riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol. Ri achi ri xquijacho el, utz ta chi man ta xalex, xchaˈ ri Jesús.

22 Y tek can cˈa yetajin na cˈa chi waˈin, ri Jesús xucˈom cˈa apo jun caxlan wey y tek rucˈutun chic ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ, cˈacˈariˈ xuwechˈelaˈ ri caxlan wey riˈ y xuyaˈ chique ri rudiscípulos y xubij cˈa chique: Ticˈamaˈ cˈa re caxlan wey reˈ y titijaˈ. Ruma yacˈareˈ ri nuchˈacul.

23 Y ri Jesús xucˈom chukaˈ apo ri vaso ri cˈo ruyaˈal uva chupan; y tek rumatioxin chic chare ri Dios, xuyaˈ chique, y quinojel cˈa xquikum ri ruyaˈal uva. 24 Y Riyaˈ xubij cˈa chique ri rudiscípulos: Yacˈareˈ ri nuquiqˈuel ri xtibiyin tek xquicamisex. Riqˈui cˈa ri xtibiyin ri nuquiqˈuel, can yacˈariˈ tek xticˈachoj ri cˈacˈacˈ trato ri rajowan pe ri Dios chi nuben quiqˈui ri winek. Ri nuquiqˈuel ri xtibiyin, can riche (rixin) wi cˈa chi ye qˈuiy winek yecolotej. 25 Tiwacˈaxaj cˈa re xtinbij chiwe: Yacˈareˈ ri ruqˈuisbel mul ri xinkum el re ruyaˈal uva. Y tek xtinkum chic jun bey, cˈa chupan chic cˈa ri rajawaren ri Dios. Y ri ruyaˈal uva ri xtinkum ri chiriˈ, jun cˈacˈacˈ ruyaˈal uva, xchaˈ ri Jesús chique.

Riyit xa xtabij chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús chare ri Pedro

26 Y tek quibixan chic cˈa ri bix riche (rixin) ri pascua, ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈel el ri chiriˈ pa jay y xebe ri pa juyuˈ ri Olivos rubiˈ. 27 Y tek ye benak cˈa, ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Chiˈiwonojel riyix xtitaluj el iwiˈ y xquiniyaˈ cˈa ca nuyon chupan re akˈaˈ reˈ, tek xa xtitzˈet chi riyin yijach el pa quikˈaˈ ri winek. Ruma ri Dios can nubij wi cˈa chupan ri tzˈibatal ca: Tek riyin xtinyaˈ kˈij chi nicamisex ri aj yukˈ, ri rucarneˈl xa xtiquitaluj el quiˈ. Queriˈ ri tzˈibatal ca. 28 Yin cˈa riyin ri Aj Yukˈ pero man cˈa xquicom ta el jurayil, xa xquicˈastej chic pe. Y xquixinwoyobej ri chilaˈ pa Galilea, xchaˈ ri Jesús.

29 Yacˈariˈ tek ri Pedro xubij: Astapeˈ can quinojel xcatquiyaˈ ca ayon, yacˈa riyin ma xcatinyaˈ ta ca, xchaˈ.

30 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri Pedro: Riyin can kitzij cˈa nbij chawe, chi wacami chupan re jun akˈaˈ reˈ, cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ pa rucamul, tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús.

31 Y ma riqˈui wi chi queriˈ xubij ri Jesús, ri Pedro xa can nutij rukˈij chubixic chare ri Jesús: Wi can rajawaxic chi yicom junan awuqˈui riyit, can quecˈariˈ riˈ, pero can ma xtinbij ta chi ma wetaman ta awech, xchaˈ ri Pedro. Y ri nicˈaj chic discípulos can queriˈ chukaˈ xquibij.

Tek ri Jesús xuben orar pa Getsemaní

32 Ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon cˈa chupan ri lugar ri Getsemaní rubiˈ. Xpe ri Jesús xubij cˈa chique ri rudiscípulos: Riyix quixtzˈuyeˈ na cˈa ca jubaˈ waweˈ, y riyin nbenbanaˈ na orar, xchaˈ ca chique.

33 Y xaxu (xaxe wi) cˈa ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xerucˈuaj el. Yacˈariˈ tek Riyaˈ can xunaˈ yan kˈaxon ruma ri xtiberucˈulwachij. Can jun nimalaj bis cˈa ri xpe pa ránima. 34 Y xubij cˈa chique ri ye oxiˈ rudiscípulos: Sibilaj nim ri bis cˈo pa wánima, ya yirucamisaj nnaˈ riyin. Quixcˈojeˈ cˈa ca jubaˈ waweˈ, quixcˈaseˈ y ma quixwer ta ka, xchaˈ chique.

35 Riyaˈ xbiyin chic cˈa apo jubaˈ y cˈacˈariˈ xxuqueˈ ka y xukasaj ka riˈ cˈa pan ulef y xuben cˈa orar. Y xucˈutuj cˈa chare ri Dios chi xa ta cˈo modo, choj ta nikˈax el ri hora riˈ, chi man ta nukˈaxaj ri tijoj pokonal. 36 Y quecˈareˈ ri chˈabel ri xerubij ri pa ruˈoración: Nataˈ Dios, Nataˈ Dios, wetaman chi riyit yacowin naben ronojel. Tabanaˈ cˈa chi man ta nkˈaxaj re jun tijoj pokonal reˈ. Pero ma taben ta cˈa ri xa nuraybel riyin. Tabanaˈ ri araybel riyit, xchaˈ.

37 Y tek Riyaˈ xbeyacatej pe chare ri oración, xpe cˈa quiqˈui ri ye oxiˈ rudiscípulos, y tek xoka quiqˈui xa ye warnek chic. Xpe Riyaˈ xubij cˈa chare ri Pedro: Simón, ¿xa xawer ka? ¿Can ma jubaˈ cˈa xacowin ta xacˈaseˈ jun ti hora wuqˈui? 38 Man cˈa quixwer ta ka, xa tibanaˈ orar y ticˈutuj chare ri Dios riche (rixin) chi ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex. Can wetaman wi chi ri iwánima can nrajoˈ wi nuben ri nrajoˈ ri Dios. Pero ri ichˈacul xa majun ruchukˈaˈ, xchaˈ chique.

39 Y ri Jesús xbe chic cˈa apo jun bey chubanic orar. Riyaˈ xucamuluj chic cˈa rubixic ri chˈabel ri xerubij chupan ri oración ri xa cˈa jubaˈ tuben ka. 40 Y tek xpe chic cˈa jun bey quiqˈui ri ye oxiˈ rudiscípulos, xa ye warnek chic cˈa jun bey xeril, ruma ri discípulos riˈ sibilaj al rubanon ri runakˈ tak quiwech ruma ri quiwaran. Y riyeˈ ma nichˈobotej ta cˈa chiquiwech achique ri niquibij, ruma xeˈilitej chic jun bey chi quichapon waran. 41 Y ri Jesús xbe chic cˈa chubanic orar. Y tek xtzolin pe ri pa rox mul, Riyaˈ xubij cˈa chique ri ye oxiˈ rudiscípulos: Wacami can quixwer cˈa y quixuxlan. Ya xa riqˈui cˈa reˈ. Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can ya wi cˈa reˈ xoka ri hora, chi xquijach cˈa el pa quikˈaˈ ri aj maquiˈ. 42 Chanin, quixyacatej. Yalaˈ petenak ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri aj maquiˈ, xchaˈ ri Jesús.

Tek xchapatej ri Jesús

43 Y tek ri Jesús can cˈa nichˈo na cˈa quiqˈui ri rudiscípulos, yacˈariˈ tek xoka ri Judas ri jun chique ri cablajuj rudiscípulos, y ye rucˈuan cˈa apo ye qˈuiy winek ri quicˈualon cheˈ y espada. Quinojel riˈ ye takon cˈa el cuma ri principaliˈ tak sacerdotes, cuma ri aj tzˈibaˈ y cuma chukaˈ ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri winek. 44 Ri Judas ri nijacho el ri Jesús can rubin cˈa pe chique ri ye petenak riqˈui, chi achique rubanic xtuben riche (rixin) chi xtucˈut ri Jesús chiquiwech. Riyaˈ rubin cˈa pe chique: Ya cˈa ri xquijel apo riqˈui y xtintzˈumaj (xtintzˈubaj) ruchiˈ, yariˈ ri Jesús. Tichapaˈ chi utz riche (rixin) chi ma nanmej ta ca chiwech.

45 Y tek ri Judas xapon, can choj cˈa xbe apo riqˈui ri Jesús y xubij chare: Nutijonel, Nutijonel, xchaˈ chare y cˈacˈariˈ xutzˈumaj (xutzˈubaj) ruchiˈ. 46 Y ri winek ri ye benak chuchapic ri Jesús can yacˈariˈ tek xquichop.

47 Y jun cˈa chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús chiriˈ, xrelesaj ri ruˈespada y xusoc ri rumozo ri nimalaj sacerdote y can ya ri ruxquin ri xuchoy. 48 Y cˈacˈariˈ xpe ri Jesús xubij chique ri winek ri ye benak chuchapic: ¿Achique cˈa xichˈob riyix? ¿Xichˈob chi yix petenak chuchapic jun alekˈom y rumariˈ icˈamom pe cheˈ y espada? 49 Riyin can kˈij kˈij cˈa xicˈojeˈ iwuqˈui chiriˈ pa rachoch ri Dios, tek xincˈut ri ruchˈabel chiwech y majun bey xinichop ta. Pero can quereˈ cˈo chi nibanatej, ruma can quereˈ wi ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios.

50 Y can yacˈariˈ tek ri ye rudiscípulos ri Jesús, xquiyaˈ ca ruyon y xeˈanmej el.

Ri xucˈulwachij jun ti cˈajol chupan ri akˈaˈ tek xchapatej ri Jesús

51 Y cˈo cˈa jun ti cˈajol ri can tzeketel el chrij ri Jesús y xa pa jun tziek nim rucuchun wi el riˈ. Y ri ye chapayon el ri Jesús, xquichop cˈa ri ti cˈajol riˈ. 52 Pero riyaˈ xa xel cˈa el chupan ri tziek riˈ, y xa choj queriˈ chˈanel xanmej el chiquiwech.

Tek ri Jesús xucˈuex chiquiwech ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij

53 Y ri winek ri ye chapayon el ri Jesús xquicˈuaj cˈa el cˈa pa rachoch ri nimalaj sacerdote. Y chiriˈ chukaˈ xquimol wi quiˈ ri principaliˈ tak sacerdotes, cachibilan ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij y ri aj tzˈibaˈ. 54 Y ri Pedro cˈanej cˈo wi ca, y rutzekelben el ri Jesús. Y tek ri Jesús xucusex apo pa rachoch ri nimalaj sacerdote, chukaˈ ri Pedro xoc apo chiriˈ chuwajay, y xtzˈuyeˈ cˈa ka chiquicojol ri ye aj chˈameˈy ri yecˈo apo chiriˈ, ri quimekˈon apo quiˈ chuchiˈ kˈakˈ.

55 Y ri principaliˈ tak sacerdotes, y quinojel cˈa ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij, niquicanolaˈ cˈa achique chi mac niquil chrij ri Jesús, riche (rixin) chi queriˈ can niquitek wi pa camic, pero xa majun mac ri xquil ta chrij. 56 Ruma astapeˈ can ye qˈuiy ri xeˈapon ri xquitzˈuc tzij chrij ri Jesús, pero xa ma junan ta ri xquibij. 57 Y cˈacˈariˈ yecˈo chic nicˈaj ri xebepaˈeˈ pe y quecˈareˈ ri xquibij chrij ri Jesús: 58 Riyoj can kacˈaxan cˈa tek Riyaˈ rubin: Riyin xtinwulaj re rachoch ri Dios ri banon cuma achiˈaˈ, y pan oxiˈ kˈij npabaˈ chic jun ri ma achiˈaˈ ta xquebano. Queriˈ rubin, xechaˈ.

59 Ma riqˈui wi riˈ, xa ma junan ta chukaˈ ri xquibilaˈ apo.

60 Y ri Caifás, ri nimalaj sacerdote, xbepaˈeˈ cˈa pe ri pa quinicˈajal y xucˈutuj chare ri Jesús: ¿Kitzij cami ri xquibij ka chawij re winek reˈ? ¿Y achique cˈa nabij riyit chi natobej awiˈ? xchaˈ chare.

61 Yacˈa ri Jesús xa ma xchˈo ta cˈa. Can majun cˈa chˈabel ri xubij. Rumariˈ xpe ri nimalaj sacerdote, xucˈutuj chic cˈa chare: ¿La yit cˈa riyit ri Cristo ri Rucˈajol ri nimalaj Dios ri nikayaˈ rukˈij? xchaˈ chare.

62 Y ri Jesús xubij cˈa: Jaˈ (je), yin cˈa riyin. Y xquinitzˈet chukaˈ riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol chi yin tzˈuyul pa rajquikˈaˈ ri Dios ri nicowin nuben ronojel. Y xquinitzˈet tek yipe pa sutzˈ ri chilaˈ chicaj.

63 Tek ri nimalaj sacerdote xracˈaxaj riˈ, xuretz (xutzer) ka ri rutziak chrij, ruma itzel xracˈaxaj y xubij cˈa: Ma rajawaxic ta cˈa chi noka chic jun ri norubij chake chi re achi reˈ can aj mac wi. 64 Chiˈiwonojel riyix xiwacˈaxaj ri xubij chi ya Riyaˈ ri Cristo. Can itzel cˈa xuben chuwech ri Dios. ¿Achique cˈa nibij riyix wacami chi nikaben chare? xchaˈ riyaˈ. Y quinojel cˈa xquibij: Rucˈamon cˈa chi nicamisex.

65 Y yecˈo cˈa ri xquichop niquiben qˈuiy pokon chare ri Jesús. Xquichop cˈa niquichubalaˈ rupalej. Xquitzˈapij ruwech. Xquibucˈlaˈ chi kˈaˈ, y cˈacˈariˈ niquicˈutulaˈ chare: ¿Achique cˈa ri xachˈeyo? Tabij na cˈa chake, yechaˈ chare. Chukaˈ ri ye aj chˈameˈy ri yecˈo chiriˈ, xquipakˈilaˈ rupalej ri Jesús chi kˈaˈ.

Tek ri Pedro xubij chi ma retaman ta ruwech ri Jesús

66 Y tek ri Pedro cˈa cˈo na cˈa chiriˈ chuwajay ka, cˈo cˈa jun ixok raj icˈ ri nimalaj sacerdote ri xapon chiriˈ. 67 Ri Pedro numekˈ cˈa riˈ chuchiˈ kˈakˈ. Y yacˈariˈ tek xpe ri aj icˈ nutzuˈ nutzuˈ cˈa apo ri Pedro, y yacˈariˈ tek xubij chare: Riyit chukaˈ yit rachibil ri Jesús ri aj Nazaret, xchaˈ chare.

68 Yacˈa ri Pedro xa xrewaj cˈa, ruma xubij: Riyin ma wetaman ta ruwech ri Jesús. Ma nikˈax ta chukaˈ chinuwech achique ruma tek queriˈ nabij chuwe, xchaˈ chare ri aj icˈ. Y ri Pedro xel cˈa el ri chiriˈ chiquicojol y xbe chuchiˈ bey. Y yacˈariˈ tek xsiqˈuin pe ri ecˈ. 69 Y tek ri ixok aj icˈ xutzuˈ chic jun bey ri Pedro, xuchop chic cˈa rubixic chique ri yecˈo chiriˈ: Re achi reˈ jun chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús, xchaˈ.

70 Yacˈa ri Pedro xa xrewaj chic jun bey. Y xa cˈa jumej tibix queriˈ chare, ye chic ri yecˈo chiriˈ xebin chic jun bey chare: Can kitzij na wi chi riyit yit jun chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús. Ruma riyit pa Galilea yape wi, ruma can junan rubanic ri achˈabel quiqˈui, xechaˈ chare.

71 Yacˈa ri Pedro xubij cˈa: Riyin ma wetaman ta ruwech ri achi ri nibij riyix. Can chuwech Dios nbij chiwe chi riyin ma wetaman ta ruwech. Y wi ma kitzij ta ri nbij, tika cˈa rucˈayewal pa nuwiˈ, xchaˈ chique.

72 Y yacˈariˈ tek xbesiqˈuin pe ri ecˈ pa rucamul. Y ri Pedro can yariˈ tek xenatej chare ri chˈabel ri bin ca chare ruma ri Jesús tek xubij: Cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ pa rucamul, tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech. Y riyaˈ xuchop jun nimalaj okˈej tek xel el chiriˈ, ruma xuchˈob cˈa quij ri chˈabel riˈ.

Tek ri Jesús xucˈuex chuwech ri Pilato

15  Y tek xseker cˈa pe chupan ri kˈij riˈ, ri principaliˈ tak sacerdotes xquimol cˈa quiˈ ye cachibilan ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij y ri aj tzˈibaˈ. Can quinojel wi cˈa ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij, can xquimol wi cˈa quiˈ. Riyeˈ xquichˈob cˈa achique ri niquiben chare ri Jesús, y can ximon wi el tek xquicˈuaj y xbequijachaˈ pa rukˈaˈ ri aj kˈatbel tzij ri Pilato rubiˈ. Y yacˈariˈ tek ri Pilato xucˈutuj chare ri Jesús: ¿Yit cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas? xchaˈ chare. Y ri Jesús xubij cˈa: Jaˈ (je), queriˈ. Can achiˈel ri xabij, xchaˈ.

Y ri principaliˈ tak sacerdotes, qˈuiy cˈa ri niquibilaˈ apo chare ri Pilato, chi niquitzujuj (niquisujuj) ri Jesús. Xpe ri Pilato xchˈo chic apo riqˈui ri Jesús y xubij cˈa chare: Riyeˈ, qˈuiy ri niquibilaˈ pe chawij chi yatquitzujuj (yatquisujuj), y riyit ¿can majun cˈa jun chˈabel ri nabij chi natobej awiˈ? xchaˈ ri Pilato chare.

Pero ma riqˈui wi chi queriˈ xbix chare, ri Jesús can majun cˈa chˈabel ri xubij. Y ri Pilato xumey, ruma majun bey rutzˈeton ta chi cˈo ta jun winek ri que ta riˈ nuben.

Tek ri Pilato xujech cˈa el ri Jesús riche (rixin) chi nicamisex chuwech cruz

Y ronojel junaˈ chupan ri nimakˈij pascua, ri aj kˈatbel tzij nrelesaj el jun preso; ri preso ri niquibij ri winek chi utz ntel el. Y ri kˈij riˈ, cˈo cˈa pa cárcel jun achi Barrabás rubiˈ ye rachibilan nicˈaj chic rachibil. Riyeˈ ye kajnek cˈa pa cárcel ruma xeyacatej chrij ri kˈatbel tzij y chukaˈ xquiben camic. Y ruma cˈa chi ri winek riˈ can quetaman chi ri aj kˈatbel tzij can nrelesaj wi el jun chique ri yecˈo pa cárcel, rumariˈ xepe riyeˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Pilato chi trelesaj el jun chique ri yecˈo pa cárcel. Y ri Pilato can yacˈariˈ tek xubij pe chique: ¿Niwajoˈ riyix chi riyin ncol el re achi reˈ ri i‑Rey riyix israelitas? xchaˈ chique.

10 Ri Pilato can que wi cˈa riˈ ri xubij pe, ruma riyaˈ can retaman wi chi ri principaliˈ tak sacerdotes quiyaˈon ri Jesús pa rukˈaˈ, ruma itzel niquinaˈ chare chi sibilaj ye qˈuiy winek ri yetzekelben riche (rixin). 11 Y ri principaliˈ tak sacerdotes xquiyaˈ cˈa quinaˈoj ri winek, chi tiquibij apo chare ri Pilato chi xa ya ri Barrabás ri trelesaj el. Y ri winek can queriˈ xquibij. 12 Y ri Pilato can yacˈariˈ xbechˈo chic pe jun bey y xucˈutuj cˈa chique: ¿Y achique cˈa ri niwajoˈ chi nben chare re achi ri nibij chi i‑Rey riyix israelitas? xchaˈ chique.

13 Y ri winek xquirek cˈa apo quichiˈ y xquibij: Tatakaˈ rucamisaxic chuwech cruz, xechaˈ chare.

14 Rumariˈ ri Pilato xubij chique: ¿Achique cˈa rumac rubanon chiwech? Pero riyeˈ xa ma yetaneˈ ta ka. Xa más xquirek apo quichiˈ y niquibilaˈ apo: ¡Tatakaˈ rucamisaxic chuwech cruz! xechaˈ.

15 Y ri Pilato xrelesaj cˈa el ri Barrabás, ruma nrajoˈ chi nuben ri quiraybel ri winek. Cˈacˈariˈ xutek ruchˈayic ri Jesús y xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.

16 Xepe ri soldados xquicusaj cˈa apo ri Jesús chuwajay ri cˈo chiriˈ pa palacio. Cˈacˈariˈ xequisiqˈuij (xecoyoj) quinojel ri nicˈaj chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol cˈa apo chrij ri Jesús. 17 Y ri soldados riˈ xquiyaˈ cˈa jun tziek morado chrij ri Jesús, can achiˈel wi ri yequicusalaˈ ri reyes. Y xquipachˈuj chukaˈ jun kˈayis ri cˈo sibilaj ruqˈuixal. Xquiben jun corona chare, y cˈacˈariˈ xquiyaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús. 18 Y can niquiben cˈa chi achiˈel niquiyaˈ rutzil ruwech ri Jesús, y niquibilaˈ cˈa chare: Caquicot cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas, yechaˈ cˈa chare.

19 Riyeˈ niquikˈosij cˈa pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús riqˈui jun aj; y niquichubalaˈ chukaˈ. Can yexucutaj cˈa chuwech. Can niquiben cˈa chi achiˈel niquiyaˈ rukˈij, pero xa yetzeˈen cˈa chubanic. 20 Y tek riyeˈ xetaneˈ cˈa chi yetzeˈen chrij, xquelesaj el ri tziek morado ri quiyaˈon ka chrij. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ el ri can rutziak wi Riyaˈ, y xquicˈuaj cˈa el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.

Tek ri Jesús xbajix chuwech cruz riche (rixin) chi nicamisex

21 Tek quichapon cˈa el bey, xquicˈul jun achi aj Cirene, ri Simón rubiˈ, quitataˈ ri Alejandro y ri Rufo. Y riyaˈ petenak pa juyuˈ. Y ri soldados xquiben cˈa chare ri achi riˈ chi xucˈuaj el ri rucruz ri Jesús.

22 Y ri soldados pa ruwiˈ cˈa ri jun juyuˈ Gólgota rubiˈ xquicˈuaj wi ri Jesús. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwiˈ) caminek. 23 Y tek yecˈo chic cˈa chiriˈ, xquitzuj (xquisuj) chare ri Jesús ruyaˈal uva xolon riqˈui ruyaˈal jun ti cheˈ ri mirra rubiˈ. Yacˈa ri Jesús ma xrajoˈ ta xukum. 24 Y tek ri soldados quibajin chic cˈa ri Jesús chuwech cruz, xesaquin cˈa chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquitzˈet achique chi tziek ri niquicˈualaˈ el chiquijujunal.

25 Las nueve cˈa ri nimakˈaˈ tek xquibajij ri Jesús chuwech cruz. 26 Y pa ruwiˈ cˈa ri cruz, riyeˈ xquiyaˈ cˈa jun tzˈalan ri tzˈiban el chuwech ri achique mac ri niquibij riyeˈ chi xuben ri Jesús y rumariˈ nicamisex. Chuwech ri tzˈalan riˈ nubij cˈa: YAREˈ RI QUI‑REY RI ISRAELITAS. 27 Y chukaˈ yecˈo ye caˈiˈ alekˈomaˈ ri xequibajij chuwech cruz. Jun xcˈojeˈ pa rajquikˈaˈ ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon. 28 Y riqˈui riˈ can xbanatej cˈa achiˈel ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios, tek nubij: Riyaˈ can achiˈel chukaˈ jun aj mac xban chare. Queriˈ ri tzˈibatal ca.

29 Ri winek cˈa ri yekˈax el riqˈui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwiˈ) chuwech, y cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riyaˈ ri Rucˈajol ri Dios. Ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa ca chare ri Jesús: ¡Ah! riyit ri xabin chi can nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxiˈ kˈij napabaˈ chic jun bey, 30 tacoloˈ cˈa awiˈ ayon riyit y caka cˈa pe chuwech la cruz, yechaˈ cˈa ca chare.

31 Y can queriˈ chukaˈ ri chˈabel ri niquibilaˈ ri principaliˈ tak sacerdotes. Riyeˈ y ri aj tzˈibaˈ niquitzeˈej cˈa ri Jesús y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: Riyaˈ can yecˈo wi cˈa ri xerucol, pero Riyaˈ ma nicowin ta nucol el riˈ. 32 Can rubin cˈa chi ya Riyaˈ ri Cristo, ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel. Wi queriˈ, can tika cˈa pe chuwech la cruz, y queriˈ nikatzˈet y nikanimaj, yechaˈ. Y ri alekˈomaˈ ri ye bajin chuwech quicruz ri yecˈo apo chuxquin ri Jesús, cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ apo chare.

33 Y tek xnicˈajer ri kˈij, yacˈariˈ tak xoc kˈekuˈm ronojel ri ruwachˈulef. Y ri kˈekuˈm riˈ xqˈuis cˈa el cˈa pa tek a las tres ri tikakˈij. 34 Y yacˈa hora riˈ, tek ri Jesús xurek ruchiˈ y xubij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xchaˈ. Y ri chˈabel riˈ ntel chi tzij: Nataˈ Dios, Nataˈ Dios, ¿achique cˈa ruma tek xinamalij ca?

35 Y yecˈo ri yecˈo apo chiriˈ chunakajal ri Jesús, tek xquicˈaxaj ri xubij, xquibilaˈ cˈa: ¿Xiwacˈaxaj? Riyaˈ ya ri Elías ri nusiqˈuij (nroyoj), xechaˈ cˈa.

36 Y yacˈariˈ tek cˈo jun ri junanin (anibel) xberumubaˈ pe jun esponja chupan jun chˈomilaj ruyaˈal uva, y xuyaˈ chutzaˈn jun aj y xuyaˈ chare ri Jesús riche (rixin) chi nichˈuchˈuˈ ka jubaˈ ri chakiˈj chiˈ chare, y xubij: Tikatzuˈ na cˈa, kˈalaj riˈ wi nipe ri Elías chukasaxic, xchaˈ.

37 Can yacˈariˈ tek ri Jesús riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xurek ruchiˈ y xcom. 38 Y ri tziek ri achoj riqˈui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa caˈiˈ. Xuchop pe cˈa pa ruwiˈ y xbeqˈuis cˈa chuxeˈ ka. 39 Chuwech apo ri acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús cˈo cˈa apo ri quicapitán ri soldados. Riyaˈ xracˈaxaj cˈa tek ri Jesús riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo tek xcom ka. Rumariˈ tek ri capitán riˈ xubij cˈa: Can kitzij na wi chi re jun achi reˈ can Rucˈajol wi ri Dios, xchaˈ.

40 Y yecˈo chukaˈ ixokiˈ ri cˈanej yetzuˈun wi apo. Chiquicojol cˈa ri ixokiˈ riˈ, cˈo cˈa ri María Magdalena, cˈo ri María ri quiteˈ ri José y ri Jacobo ri cˈa cˈajol na, y cˈo chukaˈ ri jun ixok Salomé rubiˈ. 41 Ri ixokiˈ riˈ, can cˈa cˈo na ri Jesús pa Galilea, tek quitzekelben y quiniman quilin pe. Y chukaˈ can yecˈo cˈa nicˈaj chic ixokiˈ ri quitzekelben apo ri Jesús cˈa pa Jerusalem.

Tek xmuk ri Jesús

42 Yacˈa tek xoc pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij tek xcom ri Jesús, ri winek niquibanalaˈ chic cˈa ruchojmil ronojel ri xticˈatzin chique chupan ri uxlanibel kˈij riˈ. 43 Y yacˈariˈ tek xapon jun achi José rubiˈ; ri aj pa tinamit Arimatea. Riyaˈ cachibil ri achiˈaˈ ri aj kˈatbel tzij chiquicojol ri quiwinak; y cˈo cˈa rukˈij chiquicojol riyeˈ. Riyaˈ chukaˈ can royoben tek xtoka ri rajawaren ri Dios. Y riyaˈ can majun xibinriˈil chuwech chi xapon riqˈui ri Pilato chupan ri hora riˈ, chucˈutuxic ri ruchˈacul ri Jesús riche (rixin) chi numuk. 44 Yacˈa ri Pilato man cˈa nunimaj ta chi can xcom yan chanin ri Jesús. Rumariˈ riyaˈ xusiqˈuij (xroyoj) ri capitán, y xucˈutuj chare wi kitzij chi caminek chic ri Jesús. 45 Y tek ri Pilato xracˈaxaj yan ca chare ri capitán, cˈacˈariˈ xuyaˈ kˈij chare ri José chi nberumukuˈ ca ri Jesús. 46 Y ri José xulokˈ cˈa jun sakilaj tziek. Y tek rukasan chic pe ri ruchˈacul ri Jesús chuwech ri cruz, xubor cˈa chupan ri tziek riˈ. Y cˈacˈariˈ xberuyaˈ ca pa jun jul riche (rixin) chi niyaˈox (nyaˈ) caminek chupan ri cˈoton chuwech jun nimabej. Y cˈacˈariˈ xutzˈapij ca ruchiˈ riqˈui jun nimalaj setesic abej ri tzˈapebel ruchiˈ ri jul.

47 Y ri María Magdalena y ri María ri quiteˈ ri José y ri Jacobo, xquitzuˈ cˈa jabel acuchi (achique) xmuk wi ca ri Jesús.

SAN MARCOS 15:1-39

Tek ri Jesús xucˈuex chuwech ri Pilato

15  Y tek xseker cˈa pe chupan ri kˈij riˈ, ri principaliˈ tak sacerdotes xquimol cˈa quiˈ ye cachibilan ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij y ri aj tzˈibaˈ. Can quinojel wi cˈa ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij, can xquimol wi cˈa quiˈ. Riyeˈ xquichˈob cˈa achique ri niquiben chare ri Jesús, y can ximon wi el tek xquicˈuaj y xbequijachaˈ pa rukˈaˈ ri aj kˈatbel tzij ri Pilato rubiˈ. Y yacˈariˈ tek ri Pilato xucˈutuj chare ri Jesús: ¿Yit cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas? xchaˈ chare. Y ri Jesús xubij cˈa: Jaˈ (je), queriˈ. Can achiˈel ri xabij, xchaˈ.

Y ri principaliˈ tak sacerdotes, qˈuiy cˈa ri niquibilaˈ apo chare ri Pilato, chi niquitzujuj (niquisujuj) ri Jesús. Xpe ri Pilato xchˈo chic apo riqˈui ri Jesús y xubij cˈa chare: Riyeˈ, qˈuiy ri niquibilaˈ pe chawij chi yatquitzujuj (yatquisujuj), y riyit ¿can majun cˈa jun chˈabel ri nabij chi natobej awiˈ? xchaˈ ri Pilato chare.

Pero ma riqˈui wi chi queriˈ xbix chare, ri Jesús can majun cˈa chˈabel ri xubij. Y ri Pilato xumey, ruma majun bey rutzˈeton ta chi cˈo ta jun winek ri que ta riˈ nuben.

Tek ri Pilato xujech cˈa el ri Jesús riche (rixin) chi nicamisex chuwech cruz

Y ronojel junaˈ chupan ri nimakˈij pascua, ri aj kˈatbel tzij nrelesaj el jun preso; ri preso ri niquibij ri winek chi utz ntel el. Y ri kˈij riˈ, cˈo cˈa pa cárcel jun achi Barrabás rubiˈ ye rachibilan nicˈaj chic rachibil. Riyeˈ ye kajnek cˈa pa cárcel ruma xeyacatej chrij ri kˈatbel tzij y chukaˈ xquiben camic. Y ruma cˈa chi ri winek riˈ can quetaman chi ri aj kˈatbel tzij can nrelesaj wi el jun chique ri yecˈo pa cárcel, rumariˈ xepe riyeˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Pilato chi trelesaj el jun chique ri yecˈo pa cárcel. Y ri Pilato can yacˈariˈ tek xubij pe chique: ¿Niwajoˈ riyix chi riyin ncol el re achi reˈ ri i‑Rey riyix israelitas? xchaˈ chique.

10 Ri Pilato can que wi cˈa riˈ ri xubij pe, ruma riyaˈ can retaman wi chi ri principaliˈ tak sacerdotes quiyaˈon ri Jesús pa rukˈaˈ, ruma itzel niquinaˈ chare chi sibilaj ye qˈuiy winek ri yetzekelben riche (rixin). 11 Y ri principaliˈ tak sacerdotes xquiyaˈ cˈa quinaˈoj ri winek, chi tiquibij apo chare ri Pilato chi xa ya ri Barrabás ri trelesaj el. Y ri winek can queriˈ xquibij. 12 Y ri Pilato can yacˈariˈ xbechˈo chic pe jun bey y xucˈutuj cˈa chique: ¿Y achique cˈa ri niwajoˈ chi nben chare re achi ri nibij chi i‑Rey riyix israelitas? xchaˈ chique.

13 Y ri winek xquirek cˈa apo quichiˈ y xquibij: Tatakaˈ rucamisaxic chuwech cruz, xechaˈ chare.

14 Rumariˈ ri Pilato xubij chique: ¿Achique cˈa rumac rubanon chiwech? Pero riyeˈ xa ma yetaneˈ ta ka. Xa más xquirek apo quichiˈ y niquibilaˈ apo: ¡Tatakaˈ rucamisaxic chuwech cruz! xechaˈ.

15 Y ri Pilato xrelesaj cˈa el ri Barrabás, ruma nrajoˈ chi nuben ri quiraybel ri winek. Cˈacˈariˈ xutek ruchˈayic ri Jesús y xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.

16 Xepe ri soldados xquicusaj cˈa apo ri Jesús chuwajay ri cˈo chiriˈ pa palacio. Cˈacˈariˈ xequisiqˈuij (xecoyoj) quinojel ri nicˈaj chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol cˈa apo chrij ri Jesús. 17 Y ri soldados riˈ xquiyaˈ cˈa jun tziek morado chrij ri Jesús, can achiˈel wi ri yequicusalaˈ ri reyes. Y xquipachˈuj chukaˈ jun kˈayis ri cˈo sibilaj ruqˈuixal. Xquiben jun corona chare, y cˈacˈariˈ xquiyaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús. 18 Y can niquiben cˈa chi achiˈel niquiyaˈ rutzil ruwech ri Jesús, y niquibilaˈ cˈa chare: Caquicot cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas, yechaˈ cˈa chare.

19 Riyeˈ niquikˈosij cˈa pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús riqˈui jun aj; y niquichubalaˈ chukaˈ. Can yexucutaj cˈa chuwech. Can niquiben cˈa chi achiˈel niquiyaˈ rukˈij, pero xa yetzeˈen cˈa chubanic. 20 Y tek riyeˈ xetaneˈ cˈa chi yetzeˈen chrij, xquelesaj el ri tziek morado ri quiyaˈon ka chrij. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ el ri can rutziak wi Riyaˈ, y xquicˈuaj cˈa el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.

Tek ri Jesús xbajix chuwech cruz riche (rixin) chi nicamisex

21 Tek quichapon cˈa el bey, xquicˈul jun achi aj Cirene, ri Simón rubiˈ, quitataˈ ri Alejandro y ri Rufo. Y riyaˈ petenak pa juyuˈ. Y ri soldados xquiben cˈa chare ri achi riˈ chi xucˈuaj el ri rucruz ri Jesús.

22 Y ri soldados pa ruwiˈ cˈa ri jun juyuˈ Gólgota rubiˈ xquicˈuaj wi ri Jesús. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwiˈ) caminek. 23 Y tek yecˈo chic cˈa chiriˈ, xquitzuj (xquisuj) chare ri Jesús ruyaˈal uva xolon riqˈui ruyaˈal jun ti cheˈ ri mirra rubiˈ. Yacˈa ri Jesús ma xrajoˈ ta xukum. 24 Y tek ri soldados quibajin chic cˈa ri Jesús chuwech cruz, xesaquin cˈa chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquitzˈet achique chi tziek ri niquicˈualaˈ el chiquijujunal.

25 Las nueve cˈa ri nimakˈaˈ tek xquibajij ri Jesús chuwech cruz. 26 Y pa ruwiˈ cˈa ri cruz, riyeˈ xquiyaˈ cˈa jun tzˈalan ri tzˈiban el chuwech ri achique mac ri niquibij riyeˈ chi xuben ri Jesús y rumariˈ nicamisex. Chuwech ri tzˈalan riˈ nubij cˈa: YAREˈ RI QUI‑REY RI ISRAELITAS. 27 Y chukaˈ yecˈo ye caˈiˈ alekˈomaˈ ri xequibajij chuwech cruz. Jun xcˈojeˈ pa rajquikˈaˈ ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon. 28 Y riqˈui riˈ can xbanatej cˈa achiˈel ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios, tek nubij: Riyaˈ can achiˈel chukaˈ jun aj mac xban chare. Queriˈ ri tzˈibatal ca.

29 Ri winek cˈa ri yekˈax el riqˈui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwiˈ) chuwech, y cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riyaˈ ri Rucˈajol ri Dios. Ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa ca chare ri Jesús: ¡Ah! riyit ri xabin chi can nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxiˈ kˈij napabaˈ chic jun bey, 30 tacoloˈ cˈa awiˈ ayon riyit y caka cˈa pe chuwech la cruz, yechaˈ cˈa ca chare.

31 Y can queriˈ chukaˈ ri chˈabel ri niquibilaˈ ri principaliˈ tak sacerdotes. Riyeˈ y ri aj tzˈibaˈ niquitzeˈej cˈa ri Jesús y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: Riyaˈ can yecˈo wi cˈa ri xerucol, pero Riyaˈ ma nicowin ta nucol el riˈ. 32 Can rubin cˈa chi ya Riyaˈ ri Cristo, ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel. Wi queriˈ, can tika cˈa pe chuwech la cruz, y queriˈ nikatzˈet y nikanimaj, yechaˈ. Y ri alekˈomaˈ ri ye bajin chuwech quicruz ri yecˈo apo chuxquin ri Jesús, cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ apo chare.

33 Y tek xnicˈajer ri kˈij, yacˈariˈ tak xoc kˈekuˈm ronojel ri ruwachˈulef. Y ri kˈekuˈm riˈ xqˈuis cˈa el cˈa pa tek a las tres ri tikakˈij. 34 Y yacˈa hora riˈ, tek ri Jesús xurek ruchiˈ y xubij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? xchaˈ. Y ri chˈabel riˈ ntel chi tzij: Nataˈ Dios, Nataˈ Dios, ¿achique cˈa ruma tek xinamalij ca?

35 Y yecˈo ri yecˈo apo chiriˈ chunakajal ri Jesús, tek xquicˈaxaj ri xubij, xquibilaˈ cˈa: ¿Xiwacˈaxaj? Riyaˈ ya ri Elías ri nusiqˈuij (nroyoj), xechaˈ cˈa.

36 Y yacˈariˈ tek cˈo jun ri junanin (anibel) xberumubaˈ pe jun esponja chupan jun chˈomilaj ruyaˈal uva, y xuyaˈ chutzaˈn jun aj y xuyaˈ chare ri Jesús riche (rixin) chi nichˈuchˈuˈ ka jubaˈ ri chakiˈj chiˈ chare, y xubij: Tikatzuˈ na cˈa, kˈalaj riˈ wi nipe ri Elías chukasaxic, xchaˈ.

37 Can yacˈariˈ tek ri Jesús riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xurek ruchiˈ y xcom. 38 Y ri tziek ri achoj riqˈui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa caˈiˈ. Xuchop pe cˈa pa ruwiˈ y xbeqˈuis cˈa chuxeˈ ka. 39 Chuwech apo ri acuchi (achique) cˈo wi ri Jesús cˈo cˈa apo ri quicapitán ri soldados. Riyaˈ xracˈaxaj cˈa tek ri Jesús riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo tek xcom ka. Rumariˈ tek ri capitán riˈ xubij cˈa: Can kitzij na wi chi re jun achi reˈ can Rucˈajol wi ri Dios, xchaˈ.

SAN MARCOS 15:40-47

40 Y yecˈo chukaˈ ixokiˈ ri cˈanej yetzuˈun wi apo. Chiquicojol cˈa ri ixokiˈ riˈ, cˈo cˈa ri María Magdalena, cˈo ri María ri quiteˈ ri José y ri Jacobo ri cˈa cˈajol na, y cˈo chukaˈ ri jun ixok Salomé rubiˈ. 41 Ri ixokiˈ riˈ, can cˈa cˈo na ri Jesús pa Galilea, tek quitzekelben y quiniman quilin pe. Y chukaˈ can yecˈo cˈa nicˈaj chic ixokiˈ ri quitzekelben apo ri Jesús cˈa pa Jerusalem.

Tek xmuk ri Jesús

42 Yacˈa tek xoc pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij tek xcom ri Jesús, ri winek niquibanalaˈ chic cˈa ruchojmil ronojel ri xticˈatzin chique chupan ri uxlanibel kˈij riˈ. 43 Y yacˈariˈ tek xapon jun achi José rubiˈ; ri aj pa tinamit Arimatea. Riyaˈ cachibil ri achiˈaˈ ri aj kˈatbel tzij chiquicojol ri quiwinak; y cˈo cˈa rukˈij chiquicojol riyeˈ. Riyaˈ chukaˈ can royoben tek xtoka ri rajawaren ri Dios. Y riyaˈ can majun xibinriˈil chuwech chi xapon riqˈui ri Pilato chupan ri hora riˈ, chucˈutuxic ri ruchˈacul ri Jesús riche (rixin) chi numuk. 44 Yacˈa ri Pilato man cˈa nunimaj ta chi can xcom yan chanin ri Jesús. Rumariˈ riyaˈ xusiqˈuij (xroyoj) ri capitán, y xucˈutuj chare wi kitzij chi caminek chic ri Jesús. 45 Y tek ri Pilato xracˈaxaj yan ca chare ri capitán, cˈacˈariˈ xuyaˈ kˈij chare ri José chi nberumukuˈ ca ri Jesús. 46 Y ri José xulokˈ cˈa jun sakilaj tziek. Y tek rukasan chic pe ri ruchˈacul ri Jesús chuwech ri cruz, xubor cˈa chupan ri tziek riˈ. Y cˈacˈariˈ xberuyaˈ ca pa jun jul riche (rixin) chi niyaˈox (nyaˈ) caminek chupan ri cˈoton chuwech jun nimabej. Y cˈacˈariˈ xutzˈapij ca ruchiˈ riqˈui jun nimalaj setesic abej ri tzˈapebel ruchiˈ ri jul.

47 Y ri María Magdalena y ri María ri quiteˈ ri José y ri Jacobo, xquitzuˈ cˈa jabel acuchi (achique) xmuk wi ca ri Jesús.

Cakchiquel Occidental (CKW)

Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International