Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 77
Pentru dirijor. Pentru Iedutun[a]. Al lui Asaf. Un psalm.
1 Glasul meu s-a înălţat către Dumnezeu;
am strigat cu glasul meu către Dumnezeu şi El m-a ascultat.
2 În ziua necazului meu L-am căutat pe Stăpân.
Noaptea îmi ţineam întinsă mâna în rugăciune,
iar sufletul meu refuza să fie mângâiat.
3 Mi-am adus aminte de Dumnezeu şi am oftat,
am cugetat şi duhul mi-a căzut în leşin.Sela
4 Tu ai păstrat lumina ochilor mei,
chiar dacă am fost atât de răvăşit, încât nici nu puteam să mai vorbesc.
5 Mi-am adus aminte de zilele de odinioară,
de anii de demult;
6 mi-am amintit de cântecele mele din timpul nopţii.
Am cugetat în inima mea, m-am întrebat în duhul meu:
7 „Oare Stăpânul leapădă pentru totdeauna?
Să nu mai fie niciodată binevoitor?
8 Oare Şi-a oprit îndurarea pe vecie?
A pus El oare capăt promisiunii Lui din neam în neam?
9 Oare a uitat Dumnezeu de îndurare?
În mânia Lui, Şi-a retras El oare mila?“Sela
10 Atunci am zis: „Ceea ce mă face să sufăr
este că dreapta Celui Preaînalt s-a schimbat[b].“
11 Dar îmi voi aminti lucrările Domnului;
da, îmi voi aduce aminte de minunile Tale de odinioară!
12 Voi cugeta la toate faptele Tale,
mă voi gândi la minunile Tale.
13 Dumnezeule, calea Ta este sfântă!
Care zeu este atât de mare ca Dumnezeu[c]?
14 Tu eşti Dumnezeul înfăptuitor de minuni!
Tu Ţi-ai descoperit puterea popoarelor!
15 Cu braţul Tău Ţi-ai răscumpărat poporul,
pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.Sela
16 Când Te-au văzut apele, Dumnezeule,
când Te-au văzut apele, s-au învolburat,
iar adâncurile s-au cutremurat.
17 Norii au revărsat apa,
tunetul a bubuit în cer,
iar săgeţile Tale s-au împrăştiat în toate părţile.
18 Bubuitul tunetului Tău trecea prin vijelie,
iar fulgerele luminau lumea;
pământul s-a clătinat şi s-a zguduit.
19 Calea Ta a trecut prin mare,
iar cărarea Ta – prin ape mari,
şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.
20 Ţi-ai condus poporul ca pe o turmă,
prin mâna lui Moise şi a lui Aaron.
8 În ce mă priveşte, eu Îl voi căuta pe Dumnezeu
şi lui Dumnezeu Îi voi spune starea mea.
9 El face lucruri mari şi nepătrunse,
minuni fără număr.
10 El dă ploaie pe pământ
şi trimite ape pe câmpie.
11 Îi înalţă pe cei smeriţi
şi celor în necaz le dă siguranţă.
12 El strică planurile celor vicleni
şi astfel mâinile lor nu câştigă.
13 El îi prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor,
iar planurile celor înşelători sunt zădărnicite.
14 Ziua sunt în întuneric,
iar la amiază bâjbâie ca în timpul nopţii.
15 Îl scapă pe nevoiaş de sabia gurii lor
şi din mâna celor puternici.
16 Astfel cel sărac are nădejde,
iar nedreptăţii i se închide gura.
17 Fericit e omul pe care-l mustră Dumnezeu;
deci nu dispreţui disciplinarea Celui Atotputernic[a].
18 El răneşte, dar tot El leagă rana,
El zdrobeşte, dar tot mâna Sa vindecă.
19 Din şase necazuri te va scăpa
şi nici în al şaptelea nu te va atinge nici un rău.
20 Te va scăpa de la moarte în timp de foamete
şi de lovitura sabiei în timp de război.
21 Vei fi adăpostit de biciul limbii
şi nu te vei teme când va veni nenorocirea.
22 Vei râde înaintea nenorocirii şi a foametei
şi nu te vei teme de fiarele pământului.
23 Pentru că vei face legământ cu pietrele câmpului,
şi fiarele câmpului vor fi în pace cu tine.
24 Îţi vei şti cortul în siguranţă
şi când îţi vei căuta lucrurile nu vei găsi nimic lipsă.
25 Vei şti că vei avea mulţi copii,
şi urmaşii tăi vor fi ca iarba pământului.
26 Vei intra în mormânt încă în putere,
ca un snop de grâu treierat la vremea lui.
27 Iată că noi am cercetat aceasta şi aşa este!
Ascultă şi ia aminte la aceasta spre folosul tău!“
A suferi din cauza dreptăţii
8 În cele din urmă, toţi să aveţi aceeaşi gândire, să simţiţi unii cu alţii, să aveţi dragoste de fraţi, să fiţi plini de compasiune, să aveţi o gândire smerită, 9 să nu întoarceţi rău pentru rău sau insultă pentru insultă, ci, dimpotrivă, binecuvântaţi, pentru că la aceasta aţi fost chemaţi, să moşteniţi binecuvântarea!
10 „Căci cel ce doreşte să aibă parte de viaţă
şi vrea să vadă zile bune
să-şi păzească limba de rău
şi buzele – de cuvinte înşelătoare!
11 Să renunţe la rău şi să facă binele!
Să caute pacea şi s-o urmărească!
12 Căci ochii Domnului sunt peste cei drepţi,
iar urechile Lui iau aminte la rugăciunea lor.
Faţa Domnului însă este împotriva celor ce săvârşesc răul!“[a]
13 Şi cine vă va face rău, dacă voi sunteţi plini de râvnă pentru bine? 14 Dar, chiar dacă aţi suferi din cauza dreptăţii, este ferice de voi! „Să nu vă temeţi de ce se tem ei[b] şi nu vă tulburaţi“[c], 15 ci sfinţiţi-L în inimile voastre pe Cristos ca Domn! Fiţi întotdeauna pregătiţi să răspundeţi oricui vă întreabă despre motivul nădejdii care este în voi, 16 dar cu blândeţe şi cu teamă, având o conştiinţă bună, pentru ca, în ceea ce sunteţi vorbiţi de rău, cei ce vă defăimează să fie făcuţi de ruşine datorită purtării voastre bune în Cristos. 17 Căci este mai bine, dacă aşa cere voia lui Dumnezeu, să suferiţi atunci când faceţi binele, decât atunci când faceţi răul. 18 Căci şi Cristos a suferit o dată pentru totdeauna pentru păcate – El, Cel Drept, pentru cei nedrepţi – ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost dat la moarte în trup, dar a fost făcut viu prin Duhul,
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.