Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Pocăinţa ninivenilor

3 Cuvântul Domnului a venit a doua oară la Iona şi i-a zis: ² „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi vesteşte acolo mesajul pe care ţi-l spun!“

³ Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, potrivit Cuvântului Domnului. Ninive era o cetate deosebit de mare, fiind nevoie de trei zile^[a] pentru a o străbate. ⁴ Iona a început să meargă prin cetate cale de o zi. El striga: „Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi distrusă!“ ⁵ Atunci oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cel mai mare până la cel mai mic.

¹⁰ Dumnezeu a văzut faptele lor şi cum se întorceau ei de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu s-a căit de răul pe care zisese că li-l va face şi nu l-a mai făcut.

²⁹ Fraţilor, ceea ce vreau să spun este că vremea s-a scurtat. De acum, cei ce au soţii ar trebui să trăiască ca şi cum n-ar avea soţii; ³⁰ cei ce plâng – ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură – ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără – ca şi cum n-ar fi al lor; ³¹ iar cei ce se folosesc de lumea aceasta – ca şi cum nu s-ar folosi de ea, căci chipul acestei lumi trece.

Primii ucenici

¹⁴ După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând Evanghelia lui^[a] Dumnezeu. ¹⁵ El zicea: „S-a împlinit vremea! Împărăţia lui Dumnezeu^[b] este aproape! Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“

¹⁶ În timp ce trecea pe lângă Marea Galileii^[c], Isus l-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, care tocmai aruncau năvoadele în mare, căci erau pescari. ¹⁷ Isus le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni!“ ¹⁸ Ei şi-au lăsat imediat năvoadele şi L-au urmat.

¹⁹ Mergând puţin mai încolo, l-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă şi îşi reparau năvoadele. ²⁰ Imediat El i-a chemat, iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajaţi şi L-au urmat.