Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
CARTEA A DOUA
Psalmul 42[a]
Pentru dirijor. Un maschil[b] al korahiţilor.
1 Cum tânjeşte cerbul
după izvoarele de apă,
aşa tânjeşte sufletul meu
după Tine, Dumnezeule!
2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu,
după Dumnezeul cel Viu!
Când voi putea veni să mă înfăţişez
înaintea lui Dumnezeu?
3 Lacrimile-mi sunt hrană
zi şi noapte,
când mi se spune fără încetare:
„Unde este Dumnezeul tău?“
4 Mi se întristează sufletul
când îmi aduc aminte
cum treceam prin mulţime,
conducând procesiunea către Casa lui Dumnezeu,
în mijlocul strigătelor de bucurie şi de mulţumire
ale mulţimii aflată în sărbătoare.
5 Suflete al meu, de ce te mâhneşti
şi gemi înăuntrul meu?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda
pe El, Mântuitorul meu 6 şi Dumnezeul meu!
Sufletul meu[c] se mâhneşte înăuntrul meu;
de aceea îmi amintesc de Tine,
din ţara Iordanului, înălţimile Hermonului,
din muntele Miţar.
7 La vuietul cascadelor Tale,
un adânc cheamă un alt adânc.
Toate valurile şi talazurile Tale
au trecut peste mine.
8 Ziua, Domnul îmi face parte de îndurarea Sa,
iar noaptea am cu mine cântarea Lui
şi rugăciunea către Dumnezeul vieţii mele.
9 Îi zic lui Dumnezeu, Stânca mea:
„De ce m-ai uitat?
De ce trebuie să umblu întristat,
asuprit de duşman?“
10 Ca zdrobirea oaselor
este batjocura prigonitorilor mei,
când îmi zic mereu:
„Unde este Dumnezeul tău?“
11 Suflete al meu, de ce te mâhneşti
şi de ce gemi înăuntrul meu?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci din nou Îl voi lăuda,
pe El, Mântuitorul meu şi Dumnezeul meu!
Vizita lui Ietro şi organizarea juridică a poporului
18 Ietro, preotul din Midian, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi pentru poporul Său, Israel; a aflat cum l-a scos Domnul pe Israel din Egipt. 2 Ietro a adus-o înapoi pe Sefora, soţia lui Moise, care fusese trimisă acasă. 3 I-a adus şi pe cei doi fii ai Seforei. Unul se numea Gherşom[a] (căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într-o ţară străină“), 4 iar celălalt se numea Eliezer[b] (căci Moise zisese: „Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu şi m-a scăpat de sabia lui Faraon“). 5 Ietro, socrul lui Moise, a venit în pustia unde aşezase Moise tabăra, lângă muntele lui Dumnezeu, aducându-i cu el pe fiii lui Moise şi pe soţia acestuia. 6 Ietro i-a trimis vorbă lui Moise, zicându-i: „Eu, socrul tău, Ietro, vin la tine cu soţia şi cu fiii ei.“ 7 Moise a ieşit să-l întâlnească pe socrul său; s-a plecat înaintea lui şi l-a sărutat. S-au întrebat unul pe celălalt de sănătate şi împreună au intrat în cort. 8 Apoi Moise i-a istorisit socrului său tot ceea ce le-a făcut Domnul lui Faraon şi egiptenilor de dragul lui Israel, toate greutăţile care veniseră peste ei pe drum şi cum i-a eliberat Domnul. 9 Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care Domnul îl făcuse lui Israel, scăpându-l din mâna egiptenilor. 10 Ietro a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Care v-a scăpat din mâna egiptenilor şi a lui Faraon. 11 Acum ştiu că Domnul este mai mare decât toţi zeii, căci în fiecare lucru în care ei s-au purtat cu trufie faţă de Israel, El a fost mai presus de ei.“[c] 12 Ietro, socrul lui Moise, a adus[d] o ardere de tot şi jertfe lui Dumnezeu. Aaron a venit împreună cu toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, ca să ia masa împreună cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.
Mulţumire şi rugăciune
3 Îi mulţumesc Dumnezeului meu de fiecare dată când mă gândesc la voi. 4 În toate rugăciunile mele pentru voi toţi, mă rog cu bucurie 5 pentru părtăşia voastră la Evanghelie[a], din prima zi şi până acum, 6 şi sunt sigur că Acela Care Şi-a început în voi buna Sa lucrare o va isprăvi până în ziua lui Cristos Isus. 7 Este drept să mă gândesc în acest fel la voi toţi, fiindcă vă port în inima mea şi, fie că sunt în lanţuri, fie că apăr sau întăresc Evanghelia, toţi sunteţi părtaşi ai harului lui Dumnezeu împreună cu mine. 8 Căci martor îmi este Dumnezeu că îmi este dor de voi toţi cu o afecţiune[b] ca cea a lui Cristos Isus[c]. 9 Mă rog ca dragostea voastră să crească din ce în ce mai mult în cunoaştere şi orice pricepere, 10 ca să puteţi deosebi lucrurile de valoare şi să fiţi curaţi şi fără pată în ziua lui Isus Cristos, 11 plini de rodul dreptăţii, care vine prin Isus Cristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.
Lanţurile lui Pavel şi înaintarea Evangheliei
12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că lucrurile care mi s-au întâmplat au ajutat la înaintarea Evangheliei. 13 Astfel, toată garda palatului[d] şi toţi ceilalţi ştiu că eu sunt închis din pricina lui Cristos, 14 iar cei mai mulţi dintre fraţi, încurajaţi în Domnul datorită lanţurilor mele, au şi mai mare îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.