Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 149
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Cântaţi Domnului un cântec nou;
cântaţi lauda Lui în adunarea credincioşilor!
2 Să se bucure Israel de Făcătorul lui
şi să se înveselească fiii Sionului de Împăratul lor!
3 Să-I laude Numele prin dansuri
şi să-I cânte cu tamburine şi cu lira!
4 Căci Domnul Îşi găseşte plăcerea în poporul Său;
El îi încununează pe cei smeriţi cu izbăvire.
5 Să salte de veselie credincioşii îmbrăcaţi în slavă!
Să strige de bucurie în aşternuturile lor!
6 Fie ca proslăvirea lui Dumnezeu să fie în gura lor
şi sabia cu două tăişuri în mâna lor,
7 ca să se răzbune pe neamuri,
să pedepsească popoarele,
8 să le lege regii cu lanţuri
şi nobilii cu obezi de fier,
9 şi să împlinească astfel judecata scrisă.
Aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii Săi!
Lăudaţi-L pe Domnul!
A noua urgie: întunericul
21 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre cer ca să se facă întuneric peste toată ţara Egiptului; atât de întuneric, încât să-l pipăi cu mâna.“ 22 Moise şi-a întins mâna spre cer şi s-a făcut un mare întuneric peste toată ţara Egiptului timp de trei zile. 23 Oamenii nu se puteau vedea unii pe alţii şi timp de trei zile nu s-au putut mişca de unde erau; dar toţi israeliţii au avut lumină acolo unde locuiau. 24 Faraon l-a chemat pe Moise şi i-a zis:
– Duceţi-vă şi închinaţi-vă Domnului. Copiii voştri pot merge cu voi, însă turmele şi cirezile voastre vor rămâne.
25 Moise i-a răspuns:
– Trebuie să ne laşi să aducem jertfe şi arderi-de-tot Domnului, Dumnezeul nostru. 26 Vitele noastre trebuie să meargă cu noi; nici o copită nu va rămâne, pentru că trebuie să alegem dintre ele pentru a ne închina Domnului, Dumnezeul nostru, şi nu ştim ce vom folosi pentru a ne închina Domnului decât atunci când vom ajunge acolo.
27 Dar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon şi acesta n-a vrut să-i lase să plece.
28 Apoi Faraon i-a zis:
– Ieşi de la mine! Fereşte-te să-mi mai vezi faţa, pentru că, în ziua în care-mi vei vedea faţa, vei muri.
29 – Să fie precum ai zis! i-a răspuns Moise. Nu-ţi voi mai vedea faţa.
15 Şi cum să predice, dacă nu sunt trimişi? Aşa cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce aduc veşti bune!“[a] 16 Însă nu toţi au acceptat veştile bune[b], pentru că Isaia spune: „Doamne, cine a crezut mesajul nostru?“[c] 17 Astfel, credinţa vine prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos. 18 Însă eu întreb: n-au auzit ei? Ba da! Căci:
„Glasul lor a străbătut întreg pământul
şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.“[d]
19 Însă eu întreb: oare n-a înţeles Israel? Mai întâi, Moise spune:
„Eu vă voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un neam;
vă voi mânia printr-un neam fără pricepere.“[e]
20 Iar Isaia este atât de îndrăzneţ, încât spune:
„Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau;
M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.“[f]
21 Însă, despre Israel, spune:
„Toată ziua Mi-am întins mâinile
către un popor neascultător şi împotrivitor.“[g]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.