Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Psalmul 124

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

²⁹ Apoi le-a poruncit: „Eu voi fi adăugat la poporul meu; înmormântaţi-mă alături de strămoşii mei, în peştera care se află în ogorul hititului Efron, ³⁰ ogorul Mahpela, la răsărit de Mamre, în Canaan. Avraam a cumpărat această peşteră de la hititul Efron, împreună cu ogorul, ca teren pentru înmormântare. ³¹ Acolo au fost îngropaţi Avraam şi Sara, soţia sa, acolo au fost îngropaţi Isaac şi Rebeca, soţia sa, şi acolo am îngropat-o eu pe Lea. ³² Ogorul şi peştera care se află în el au fost cumpărate de la hitiţi.“ ³³ Când a terminat de vorbit cu fiii săi, Iacov şi-a tras picioarele în pat şi a murit, fiind astfel adăugat la poporul său.

50 Atunci Iosif s-a aruncat pe faţa tatălui său, a plâns şi l-a sărutat. ² Apoi le-a poruncit doctorilor aflaţi în slujba lui să-l îmbălsămeze pe tatăl său, Israel, iar aceştia au făcut întocmai. ³ Îmbălsămarea a durat patruzeci de zile, căci acesta era timpul necesar pentru îmbălsămare. Egiptenii l-au jelit şaptezeci de zile. ⁴ După ce au trecut zilele de jale, Iosif le-a zis celor de la curtea lui Faraon: „Dacă am găsit bunăvoinţă la voi, vorbiţi-i lui Faraon astfel: ⁵ «Tatăl meu m-a pus să jur cerându-mi ca, atunci când va muri, să-l îngrop în mormântul pe care şi l-a săpat în Canaan. De aceea dă-mi voie să mă duc să-l îngrop acolo pe tatăl meu, după care mă voi întoarce.»“ ⁶ Faraon a răspuns: „Du-te şi îngroapă-l pe tatăl tău, aşa cum te-a pus să juri.“ ⁷ Iosif s-a dus să-şi îngroape tatăl şi împreună cu el au mers toţi slujitorii lui Faraon, sfetnicii săi şi toţi bătrânii ţării Egiptului, ⁸ toată familia lui Iosif, fraţii săi şi familia tatălui său. Doar copiii, turmele şi cirezile lor au rămas în Goşen^[a]. ⁹ Împreună cu el au mers care şi călăreţi, formând o mulţime foarte mare. ¹⁰ Când au ajuns la Aria lui Atad^[b], care se află dincolo de Iordan, au ţinut acolo un bocet mare şi solemn. Iosif a ţinut un bocet de şapte zile pentru tatăl său. ¹¹ Când locuitorii din Canaan au văzut bocetul din Aria lui Atad, au zis: „Acesta este un mare bocet al egiptenilor.“ De aceea acel loc a fost numit Abel-Miţrayim^[c]; el se află dincolo de Iordan. ¹² Astfel, fiii lui Iacov au făcut pentru el aşa cum le-a poruncit acesta. ¹³ Ei l-au dus în Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Mahpela, la răsărit de Mamre, pe care Avraam a cumpărat-o de la hititul Efron, împreună cu ogorul, ca teren pentru înmormântare. ¹⁴ După ce l-a îngropat pe tatăl său, Iosif s-a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei care se duseseră cu el să-şi îngroape tatăl.

¹² Noi n-ar trebui să îndrăznim să ne clasificăm sau să ne comparăm cu cei care se recomandă singuri, însă, când ei se măsoară unul cu altul şi se compară unul cu altul, nu dau dovadă de înţelepciune. ¹³ Noi însă nu ne lăudăm peste măsură, ci în măsura limitelor pe care ni le-a încredinţat Dumnezeu, măsură care se întinde chiar şi până la voi. ¹⁴ Nu ne întindem dincolo de ea, ca şi cum n-am fi ajuns până la voi, căci am venit primii la voi cu Evanghelia lui Cristos. ¹⁵ Nu ne lăudăm dincolo de limite, adică cu ostenelile altora, ci nădejdea noastră este că, aşa cum credinţa voastră creşte, sfera noastră de lucru între voi va fi lărgită şi mai mult, ¹⁶ ca să putem vesti Evanghelia în ţările de dincolo de voi, fără să ne lăudăm cu o lucrare deja făcută în sfera de lucru a altuia. ¹⁷ Însă „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“^{[a] 18} Fiindcă nu cel ce se recomandă singur este aprobat, ci cel pe care Domnul îl recomandă.