Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
13 Tu mi-ai întocmit rărunchii;
Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele.
14 Te laud că sunt o făptură atât de minunată
– minunate sunt lucrările Tale! –
şi sufletul meu ştie foarte bine aceasta.
15 Oasele mele nu erau ascunse de Tine
când am fost făcut într-un loc ascuns,
când am fost ţesut în adâncimile pământului.
16 Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau,
iar în cartea Ta erau scrise toate zilele care mi-au fost hotărâte
mai înainte să existe vreuna din ele.
17 Cât de greu de pătruns îmi sunt gândurile Tale, Dumnezeule!
Cât de mare este numărul lor!
18 Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip.
Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.
Întâlnirea dintre Iacov şi Esau
33 La un moment dat, Iacov şi-a ridicat privirea şi l-a văzut pe Esau venind cu patru sute de bărbaţi. Atunci el şi-a împărţit copiii între Lea, Rahela şi cele două sclave. 2 Le-a pus pe cele două sclave împreună cu copiii lor în faţă, apoi pe Lea împreună cu copiii ei, iar la urmă de tot pe Rahela cu Iosif. 3 El însuşi s-a aşezat înaintea lor şi s-a plecat până la pământ de şapte ori în timp ce se apropia de fratele său. 4 Dar Esau a alergat să-l întâmpine şi l-a îmbrăţişat; şi-a pus mâinile în jurul gâtului său, l-a sărutat, apoi au plâns împreună. 5 Când Esau şi-a ridicat privirea şi a văzut femeile şi copiii, a întrebat:
– Cine sunt aceştia care vin în urma ta?
– Sunt copiii cu care Dumnezeu l-a binecuvântat pe slujitorul tău, a răspuns Iacov.
6 Apoi sclavele şi copiii lor s-au apropiat şi s-au plecat înaintea lui Esau; 7 de asemenea, Lea şi copiii ei s-au apropiat şi s-au plecat înaintea lui; iar în cele din urmă, Iosif şi Rahela s-au apropiat şi s-au plecat şi ei înaintea lui.
8 Esau a întrebat:
– Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o?
– Să găsesc bunăvoinţă la stăpânul meu, a răspuns Iacov.
9 – Eu am destul, frate, i-a spus Esau; păstrează ce ai pentru tine.
10 Dar Iacov i-a răspuns:
– Nu, te rog! Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, primeşte darul meu, căci, cu adevărat, atunci când ţi-am văzut faţa, parcă aş fi văzut faţa lui Dumnezeu, iar tu ai fost binevoitor cu mine. 11 Te rog, primeşte binecuvântarea mea, care ţi-a fost adusă, pentru că Dumnezeu a fost bun cu mine şi am de toate. Astfel, Iacov a insistat, iar Esau a primit.
12 Apoi Esau a zis:
– Hai să pornim şi să ne continuăm călătoria; eu voi merge înaintea ta.
13 Însă Iacov i-a răspuns:
– Stăpânul meu ştie că pruncii sunt plăpânzi şi că trebuie să am grijă de oile şi vitele care alăptează; dacă sunt silite la drum o singură zi, toate vor muri. 14 Să meargă stăpânul meu înaintea slujitorului său, iar eu voi veni încet, la pas cu turma care este înaintea mea şi cu copiii, până voi ajunge la stăpânul meu, în Seir.
15 Esau i-a zis:
– Atunci, dă-mi voie să las câţiva dintre oamenii mei cu tine.
– Pentru ce asta? a răspuns Iacov. Mi-ajunge să găsesc bunăvoinţă la stăpânul meu.
16 În aceeaşi zi, Esau s-a întors în Seir. 17 Însă Iacov a călătorit spre Sucot unde şi-a zidit o casă şi a făcut adăposturi pentru turmele sale; de aceea acel loc se numeşte Sucot[a].
Sara şi Agar
21 Spuneţi-mi voi, care doriţi să fiţi sub Lege, nu auziţi ce spune Legea? 22 Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr-o sclavă, iar unul dintr-o femeie liberă. 23 Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune. 24 Acest fapt poate fi luat ca o alegorie: aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie – şi anume Agar. 25 Agar este muntele Sinai din Arabia şi corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui; 26 dar Ierusalimul de sus este liber şi el este mama noastră. 27 Căci este scris:
„Bucură-te, stearpo,
tu, care nu poţi naşte!
Izbucneşte în chiuituri şi strigă,
tu, care nu eşti în durerile naşterii!
Căci copiii femeii părăsite vor fi mai mulţi
decât ai celei care are soţ.“[a]
28 Voi, fraţilor, ca şi Isaac, sunteţi copii ai promisiunii. 29 Dar aşa cum atunci cel născut în chip firesc l-a persecutat pe cel născut prin puterea Duhului, la fel este şi acum. 30 Ce spune însă Scriptura? „Alung-o pe sclavă şi pe fiul ei, pentru că fiul sclavei nu va moşteni împreună cu fiul femeii libere!“[b] 31 Aşadar, fraţilor, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.
Libertate în Cristos
5 Cristos ne-a eliberat ca să fim liberi; rămâneţi deci tari şi nu vă supuneţi din nou jugului sclaviei.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.