Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Psalmul 86

O rugăciune a lui David

Întoarcerea lui Iacov la Betel

35 Dumnezeu i-a vorbit lui Iacov astfel: „Scoală-te, du-te la Betel, locuieşte acolo şi zideşte un altar pentru Dumnezeul Care ţi S-a arătat pe când fugeai de fratele tău, Esau.“ ² Iacov le-a spus celor din familia sa şi tuturor celor care erau cu el: „Îndepărtaţi zeii care sunt în mijlocul vostru, curăţaţi-vă şi schimbaţi-vă hainele, ³ pentru ca să ne sculăm şi să mergem la Betel unde voi zidi un altar pentru Dumnezeul Care mi-a răspuns în ziua necazului meu şi Care a fost cu mine pe oriunde am umblat.“ ⁴ Ei i-au dat lui Iacov toţi zeii pe care-i aveau şi cerceii^[a] pe care-i purtau în urechi. După ce i-a îngropat sub terebintul care se afla lângă Şehem,

Apostolii persecutaţi

¹⁷ Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de invidie, ¹⁸ au pus mâinile pe apostoli şi i-au băgat în închisoarea publică. ¹⁹ Dar un înger al Domnului a deschis uşile închisorii în timpul nopţii, i-a condus afară şi le-a zis: ²⁰ „Duceţi-vă, staţi în Templu şi spuneţi poporului toate cuvintele vieţii acesteia!“ ²¹ Auzind aceasta, ei au intrat în Templu dis-de-dimineaţă şi au început să dea învăţătură. Când a sosit marele preot şi cei ce erau împreună cu el, au convocat Sinedriul, adică toată adunarea bătrânilor^[a] fiilor lui Israel, şi au trimis după apostoli la închisoare, ca să fie aduşi. ²² Dar gărzile, când au sosit acolo, nu i-au găsit în închisoare, aşa că s-au întors şi au anunţat ²³ spunând: „Închisoarea am găsit-o încuiată cu toată grija, iar pe gardieni i-am găsit stând la uşi, dar când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru!“ ²⁴ Când au auzit cuvintele acestea, atât comandantul gărzii Templului, cât şi conducătorii preoţilor au rămas înmărmuriţi din pricina lor şi au început să se întrebe ce se întâmplă. ²⁵ Cineva însă a venit şi i-a anunţat: „Iată că bărbaţii pe care i-aţi băgat în închisoare stau în Templu şi dau învăţătură poporului!“ ²⁶ Atunci comandantul s-a dus împreună cu gărzile şi i-a adus, însă nu cu forţa, pentru că se temeau să nu fie loviţi cu pietre de popor.