Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Daily Bible readings that follow the church liturgical year, with sequential stories told across multiple weeks.
Duration: 1245 days
Cakchiquel Occidental (CKW)
Version
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
SAN MATEO 21:1-11

Ri xbanatej tek ri Jesús xoc apo pa tinamit Jerusalem

21  Y ri Jesús, y ri ye rudiscípulos y ri nicˈaj chic winek ri ye benak quiqˈui, xa jubaˈ chic cˈa nrajoˈ chi ma yeˈapon pa tinamit Jerusalem, ruma xa can pa tinamit Betfagé chic yecˈo wi, tinamit ri cˈo chunakajal ri juyuˈ Olivos. Y xpe cˈa ri Jesús xerutek cˈa el ye caˈiˈ rudiscípulos. Riyaˈ xubij cˈa el chique: Quixbiyin apo chupan la jun aldea la nitzuˈ apo chilaˈ, y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiriˈ riqˈui ri ruteˈ. Tiquiraˈ cˈa pe ri teˈej y queˈicˈamaˈ pe chi ye caˈiˈ chuwe. Y wi cˈo cˈa jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin yeˈiquir, tibij cˈa ca chare: Nicˈatzin chare ri Ajaf, y xa chanin xqueˈorutzolij ca, quixchaˈ ca, xeˈucheˈex el ruma ri Jesús.

Ronojel reˈ nibanatej ruma queriˈ tzˈiban ca ruma ri jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Ri rutzˈiban cˈa ca riyaˈ, nubij:
    Tiyaˈ cˈa rutzijol chique ri winek ye riche (rixin) ri tinamit Sion,
    chi ri qui‑Rey yacˈareˈ petenak.
    Ri qui‑Rey can chˈuchˈuj wi cˈa ránima. Y Riyaˈ chˈocol pe chrij jun ti bur.
    Can chrij wi cˈa jun ti alaj bur chˈocol wi pe.
    Ri ti alaj bur ral cˈa jun chicop riche (rixin) ejkaˈn. Quecˈariˈ ri tzˈibatal ca. Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa, y xquiben wi ri bin el chique ruma ri Jesús. Xquicˈom cˈa pe ri ti alaj bur rachibilan ri ruteˈ, cˈacˈariˈ ri discípulos xquiyaˈ ri quitziak chiquij ri bur riche (rixin) chi ri Jesús xchˈoqueˈ el chrij. Y ri ye tzeketel chrij ri Jesús sibilaj ye qˈuiy. Y jubaˈ ma quinojel chique riyeˈ ri xquiriqˈuilaˈ ri nimaˈk tak quitziak pa rubey ri Jesús riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. Y nicˈaj chic winek ruma can niquiyaˈ chukaˈ rukˈij ri Jesús xebequicˈamalaˈ pe ruxak tak cheˈ ri can riche (rixin) wikbel, riche (rixin) chi xequiricˈ pa rubey. Y quecˈariˈ niquibanalaˈ ye benak. Y ri winek cˈa ri ye nabeynek chuwech ri Jesús y ri yecˈo ca chrij, can riqˈui cˈa ronojel quichukˈaˈ niquibij: ¡Matiox chi petenak ralcˈual ca ri rey David! ¡Riyaˈ can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios! ¡Y can pa rubiˈ ri Ajaf Dios petenak wi! ¡Matiox chare ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj! yechaˈ cˈa.

10 Yacˈa tek ri Jesús ntoc apo ri pa tinamit Jerusalem, xepe cˈa ri winek xquimol apo quiˈ chanin chutzˈetic ri Jesús. Y ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa: ¿Achique cˈa chi achi reˈ? yechaˈ.

11 Y yecˈo cˈa nicˈaj chic ri xebin: Reˈ yareˈ ri Jesús, ri profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ri nipe pa tinamit Nazaret; tinamit ri cˈo pa rucuenta ri Galilea, yechaˈ.

Error: Book name not found: Isa for the version: Cakchiquel Occidental
Error: Book name not found: Ps for the version: Cakchiquel Occidental
FILIPENSES 2:5-11

Can tibanaˈ cˈa riyix achiˈel ruchˈobonic ri Cristo Jesús. Ruma Riyaˈ astapeˈ can Dios wi, pero ma xuben ta chi can junan rukˈij riqˈui ri Dios. Riyaˈ ma xupokonaj ta cˈa xuyaˈ ca ri rukˈij rucˈojlen, y xoˈalex ka chuwech re ruwachˈulef. Can xoc cˈa winek achiˈel riyoj; xuben achiˈel jun ti mozo. Riyaˈ xoc cˈa winek achiˈel riyoj y xuchˈutinirisaj riˈ. Can xunimaj y xuben cˈa ronojel ri xubij ri Dios Tataˈixel chare; can xunimaj tzij chi xapon pa camic; ri camic chuwech ri cruz. Y rumariˈ ri Dios xuben chare chi can cˈo rukˈij rucˈojlen ri chilaˈ chicaj y xoc nimalaj Ajaf pa ruwiˈ ronojel. Y chukaˈ xuyaˈ jun rubiˈ ri más nim rukˈij que chiquiwech quinojel biˈaj. 10 Riche (rixin) chi queriˈ can pa rubiˈ ri Jesús, quexuqueˈ cˈa quinojel ri yecˈo chilaˈ chicaj, ri yecˈo chuwech re ruwachˈulef, y chukaˈ ri yecˈo chuxeˈ ri ulef. 11 Y quinojel xtiquibij chi ri Jesucristo yariˈ ri Ajaf, riche (rixin) chi queriˈ can xtiquiyaˈ rukˈij rucˈojlen ri Katataˈ Dios.

SAN MATEO 26:14-27:66

Tek ri Judas xutzuj (xusuj) riˈ riche (rixin) chi nujech ri Jesús

14 Y jun cˈa chique ri ye cablajuj rudiscípulos ri Jesús, ri Judas Iscariote rubiˈ, xapon cˈa quiqˈui ri principaliˈ tak sacerdotes. 15 Riyaˈ xberubij cˈa chique: ¿Achique niyaˈ chuwe riyix, wi riyin njech ri Jesús pan ikˈaˈ? xchaˈ chique. Y ri principaliˈ tak sacerdotes xquibij chi niquiyaˈ juwinek lajuj sakapuek chare. 16 Y yacˈariˈ tek ri Judas Iscariote xuchop ruchˈobic chi achique ta rubanic nuben chi xtujech ri Jesús pa quikˈaˈ ri achiˈaˈ riˈ.

Tek ri Jesús xutiquiribaˈ ca rubanic ri lokˈolaj waˈin, riche (rixin) ninatabex ri rucamic

17 Y chupan cˈa ri nabey kˈij chare ri nimakˈij, tek ri israelitas niquitij ri caxlan wey ri majun chˈom (levadura) riqˈui, yacˈariˈ tek ri discípulos xejel apo riqˈui ri Jesús, y xquicˈutuj cˈa chare: ¿Acuchi (achique) cˈa nawajoˈ naben wi ri waˈin chupan re jun pascua reˈ, riche (rixin) chi nbekabanaˈ cˈa ruchojmil ronojel ri nicˈatzin? xechaˈ.

18 Y yecˈo cˈa chique ri discípulos ri xetak el ruma ri Jesús cˈa pa tinamit Jerusalem, pa rachoch jun achi, y xbix el chique chi tek xqueˈapon, tiquibij cˈa chare: Ri Katijonel rubin cˈa pe: Ri nutiempo xa nakaj chic cˈa cˈo wi pe. Ya cˈa ri pan awachoch riyit nwajoˈ nben wi ri waˈin riche (rixin) re pascua reˈ, ye wachibilan ri nudiscípulos, quixchaˈ chare, xchaˈ ri Jesús chique ri discípulos riˈ.

19 Y ri discípulos can xquiben wi cˈa achiˈel ri bin el chique ruma ri Jesús. Riyeˈ can xquiben wi cˈa ruchojmil ronojel ri nicˈatzin chare ri waˈin chupan ri pascua riˈ.

20 Yacˈa tek xoc pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij riˈ, ri Jesús y ri ye cablajuj rudiscípulos xebetzˈuyeˈ cˈa pa mesa riche (rixin) ri waˈin. 21 Y tek yetajin chic cˈa chi waˈin, ri Jesús xubij cˈa: Kas kitzij cˈa nbij chiwe, chi jun chiwe riyix ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri winek, xchaˈ chique.

22 Yacˈariˈ tek ri discípulos xpe nimalaj bis pa cánima tek xquicˈaxaj ri xubij ri Jesús chique. Y cˈacˈariˈ chiquijujunal xechˈo apo chare y xquicˈutulaˈ cˈa: Ajaf, ¿la ma yin ta cami riyin ri xquibano queriˈ? xechaˈ cˈa chiquijujunal.

23 Y ri Jesús yacˈariˈ tek xubij chique ri rudiscípulos: Ri jun cˈa ri xtuyaˈ pe ri rukˈaˈ riche (rixin) chi xtumuˈ pe ri caxlan wey wuqˈui pa lek, yacˈariˈ ri xtijacho el wuche (wixin) pa quikˈaˈ ri winek. 24 Tiwacˈaxaj cˈa chukaˈ ri xtinbij chiwe, chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can xquicamisex na wi, achiˈel ri tzˈibatal ca. Pero juyiˈ cˈa ruwech ri xquijacho el riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol. Ri achi ri xquijacho el utz ta chi man ta xalex, xchaˈ ri Jesús.

25 Y yacˈariˈ tek ri Judas, ri xtijacho riche (rixin) ri Jesús pa quikˈaˈ ri winek, xubij apo: Riyit Nutijonel, ¿la yin cami riyin ri xquijacho el awuche (awixin)? xchaˈ. Y ri Jesús xubij: Jaˈ (je), queriˈ, can achiˈel ri xabij, xchaˈ ri Jesús.

26 Y tek cˈa yetajin na cˈa chi waˈin, ri Jesús xucˈom cˈa apo jun caxlan wey y tek rucˈutun chic ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ, xuwechˈelaˈ ri caxlan wey riˈ y xuyaˈ chique ri rudiscípulos, y xubij cˈa chique: Ticˈamaˈ y titijaˈ re caxlan wey reˈ. Ruma yacˈareˈ ri nuchˈacul.

27 Y ri Jesús xucˈom cˈa chukaˈ apo ri vaso ri cˈo ruyaˈal uva chupan; y tek rumatioxin chic chare ri Dios, xuyaˈ cˈa chique ri rudiscípulos. Y xubij cˈa chique: Tikumuˈ cˈa chiˈiwonojel ri ruyaˈal uva ri cˈo chupan re vaso reˈ. 28 Ruma yacˈareˈ ri nuquiqˈuel ri xtibiyin tek xquicamisex. Riqˈui cˈa ri xtibiyin ri nuquiqˈuel, can yacˈariˈ tek xticˈachoj ri cˈacˈacˈ trato ri rajowan pe ri Dios chi nuben quiqˈui ri winek, riche (rixin) chi ye qˈuiy winek cˈa ri nicuyutej ri quimac. 29 Can nbij cˈa chiwe chi yacˈareˈ ri ruqˈuisbel mul ri xinkum el re ruyaˈal uva. Y tek xtinkum chic jun bey, cˈa chupan chic ri rajawaren ri Nataˈ. Xtinkum riyin y riyix chukaˈ xtikum ri ruyaˈal uva riˈ. Y ri xtikakum cˈa chiriˈ, jun cˈacˈacˈ ruyaˈal uva, xchaˈ ri Jesús chique.

Riyit xa xtabij chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús chare ri Pedro

30 Y tek quibixan chic cˈa ri bix riche (rixin) ri pascua, ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈel el chiriˈ pa jay y xebe ri pa juyuˈ ri Olivos rubiˈ. 31 Y tek ye benak cˈa, ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Chiˈiwonojel riyix xtitaluj el iwiˈ y xquiniyaˈ cˈa ca nuyon chupan re akˈaˈ reˈ, tek xa xtitzˈet chi riyin yijach el pa quikˈaˈ ri winek. Ruma ri Dios can nubij wi cˈa chupan ri tzˈibatal ca: Tek riyin xtinyaˈ kˈij chi nicamisex ri aj yukˈ, ri rucarneˈl xa xtiquitaluj el quiˈ. Queriˈ ri tzˈibatal ca. 32 Yin cˈa riyin ri Aj Yukˈ, pero man cˈa xquicom ta el jurayil, xa xquicˈastej chic pe. Y riyin xquixinwoyobej chilaˈ pa Galilea, xchaˈ ri Jesús.

33 Y ri Pedro can yacˈariˈ tek xubij apo chare ri Jesús: Astapeˈ can quinojel xcatquiyaˈ ca ayon, yacˈa riyin ma xcatinyaˈ ta ca, xchaˈ.

34 Yacˈa ri Jesús xubij cˈa chare ri Pedro: Riyin can kitzij cˈa nbij chawe, chi wacami chupan re akˈaˈ reˈ, cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ, tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús.

35 Y ri Pedro xubij chic cˈa chare: Wi can rajawaxic chi yicom junan awuqˈui riyit, can quecˈariˈ riˈ, pero can ma xtinbij ta chi ma wetaman ta awech, xchaˈ ri Pedro. Y quinojel cˈa ri discípulos can queriˈ chukaˈ xquibij.

Tek ri Jesús xuben orar pa Getsemaní

36 Y yacˈariˈ tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xeˈapon cˈa chiriˈ chupan ri lugar ri Getsemaní rubiˈ. Xpe ri Jesús xubij cˈa chique ri rudiscípulos: Riyix quixtzˈuyeˈ na cˈa ca jubaˈ waweˈ, riyin xa yibe na apo jubaˈ quereˈ nbenbanaˈ orar, xchaˈ chique.

37 Riyaˈ xa quiyon cˈa ri Pedro y ri ye caˈiˈ rucˈajol ri achi Zebedeo rubiˈ ri xerucˈuaj el. Yacˈariˈ tek Riyaˈ can xunaˈ yan kˈaxon ruma ri xtiberucˈulwachij. Can jun nimalaj bis cˈa ri xpe pa ránima. 38 Y yacˈariˈ tek Riyaˈ xubij chique ri ye oxiˈ rudiscípulos: Sibilaj nim ri bis cˈo pa wánima, ya yirucamisaj nnaˈ riyin. Quixcˈojeˈ cˈa ca jubaˈ waweˈ, quixcˈaseˈ y ma quixwer ta ka, xchaˈ chique.

39 Riyaˈ xbiyin chic cˈa apo jubaˈ y cˈacˈariˈ xxuqueˈ ka. Xujupubaˈ cˈa ka ri rupalej cˈa pan ulef, y xuben cˈa orar. Y quecˈareˈ ri chˈabel ri xerubij: Nataˈ Dios, xa ta cˈo modo, tabanaˈ cˈa chi man ta nkˈaxaj re jun tijoj pokonal reˈ, pero ma taben ta cˈa achiˈel ri nuraybel riyin. Tabanaˈ ri araybel riyit, xchaˈ.

40 Y tek Riyaˈ xbeyacatej pe chare ri oración, xpe cˈa quiqˈui ri ye oxiˈ rudiscípulos, yacˈa tek xoka quiqˈui, xa ye warnek. Xpe Riyaˈ xubij cˈa chare ri Pedro: ¿Can ma jubaˈ cˈa xacowin ta xacˈaseˈ jun ti hora wuqˈui? 41 Man cˈa quixwer ta ka, xa tibanaˈ orar y ticˈutuj chare ri Dios riche (rixin) chi ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex. Can wetaman wi chi ri iwánima can nrajoˈ wi nuben ri nrajoˈ ri Dios. Xa yacˈa ri ichˈacul xa majun ruchukˈaˈ, xchaˈ chique.

42 Y ri Jesús xbe chic cˈa apo chubanic orar pa rucamul y nubij cˈa: Nataˈ Dios, wi can cˈo cˈa chi nkˈaxaj na ri tijoj pokonal, riyin can nwajoˈ cˈa nben ri araybel riyit. Quecˈariˈ ri xubij pa ruˈoración.

43 Y tek Riyaˈ xpe chic cˈa jun bey quiqˈui ri ye oxiˈ rudiscípulos, xa ye warnek chic cˈa jun bey xeril, ruma ri discípulos riˈ sibilaj al rubanon ri runakˈ tak quiwech ruma ri quiwaran. 44 Ri Jesús xeruyaˈ chic cˈa ca jun bey y xbe chic chubanic orar pa rox mul. Riyaˈ xerubij chic cˈa ri achiˈel ri chˈabel ri xerubij chupan ri oración ri xa cˈa jubaˈ tuben ka. 45 Yacˈariˈ tek ri Jesús xpe cˈa quiqˈui ri ye oxiˈ rudiscípulos, y xubij cˈa chique: ¿Can cˈa yixwer na? Wacami can quixwer cˈa y quixuxlan. Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can ya wi cˈa reˈ xoka ri hora, chi xquijach cˈa el pa quikˈaˈ ri aj maquiˈ. 46 Chanin, quixyacatej. Yalaˈ petenak ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri aj maquiˈ, xchaˈ ri Jesús.

Tek xchapatej ri Jesús

47 Y ri Jesús can cˈa nichˈo na cˈa quiqˈui ri rudiscípulos, tek yariˈ xoka ri Judas ri jun chique ri cablajuj rudiscípulos, y ye rucˈuan cˈa apo ye qˈuiy winek ri ye quicˈualon cheˈ y espada. Quinojel riˈ ye takon cˈa el cuma ri principaliˈ tak sacerdotes y cuma chukaˈ ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri winek. 48 Ri Judas ri nijacho el ri Jesús can rubin cˈa pe chique ri ye petenak riqˈui, chi achique rubanic xtuben riche (rixin) chi xtucˈut ri Jesús chiquiwech. Riyaˈ can rubin cˈa pe chique: Ya cˈa ri xquijel apo riqˈui y xtintzˈumaj (xtintzˈubaj) ruchiˈ, yariˈ ri Jesús, y tichapaˈ cˈa.

49 Y ri Judas can yacˈariˈ tek xjel apo riqˈui ri Jesús y xubij: Xoc akˈaˈ Nutijonel, xchaˈ chare. Y xutzˈumaj (xutzˈubaj) cˈa ruchiˈ ri Jesús.

50 Xpe ri Jesús xubij cˈa chare: Judas, ¿Achique cˈa ri nawajoˈ? xchaˈ chare. Y can yacˈariˈ tek ri winek ri ye benak riqˈui ri Judas xejel apo riqˈui ri Jesús y xquichop cˈa.

51 Y jun cˈa chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús, can yacˈariˈ chanin xbe ri rukˈaˈ, xrelesaj ri ruˈespada y xusoc ri jun rumozo ri nimalaj sacerdote. Can xuchoy cˈa ri ruxquin. 52 Y ri Jesús yacˈariˈ tek xubij chare ri xbano queriˈ: Tayacaˈ la awespada pa rucˈojlibel. Ruma achique yecamisan chi espada, can chi espada cˈa chukaˈ yecamisex wi. 53 ¿La ma awetaman ta cˈa chi riyin yicowin ncˈutuj chare ri Nataˈ chi yerutek ta pe más ye setenta y dos mil ángeles chinutoˈic? 54 Pero can nicˈatzin chi nibanatej na ri ye tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios, rumariˈ tek ma rajawaxic ta cˈa chi yepe ri ángeles chinutoˈic, xchaˈ ri Jesús.

55 Y chupan cˈa chukaˈ ri hora riˈ ri Jesús xubij chique ri winek: ¿Achique cˈa xichˈob riyix? ¿Xichˈob chi yix petenak chuchapic jun alekˈom y rumariˈ icˈamom pe cheˈ y espada? Can kˈij kˈij cˈa ri xitzˈuyeˈ iwuqˈui chiriˈ pa rachoch ri Dios, tek xincˈut ri ruchˈabel chiwech y majun bey xinichop ta. 56 Ronojel cˈa re nibanatej wacami, xa can riche (rixin) chi can nibanatej wi ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios cuma ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ojer ca. Y can yacˈariˈ tek ri ye rudiscípulos ri Jesús, xquiyaˈ ca ruyon y xeˈanmej el.

Tek ri Jesús xucˈuex chiquiwech ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij

57 Ri xebechapo pe riche (rixin) ri Jesús chiriˈ pa Getsemaní, xquicˈuaj cˈa riqˈui ri Caifás ri nimalaj sacerdote, ri acuchi (achique) quimolon wi ca quiˈ ri aj tzˈibaˈ y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. 58 Y ri Pedro cˈanej cˈa cˈo wi ca, ye rutzekelben el, y xoc chukaˈ apo ri chiriˈ chuwarachoch ri nimalaj sacerdote. Tek riyaˈ cˈo chic cˈa chiriˈ, xtzˈuyeˈ cˈa ka chiquicojol ri ye aj chˈameˈy ri yecˈo apo chiriˈ, riche (rixin) chi nutzˈet na achique ri xtucˈulwachij ri Jesús.

59 Y ri principaliˈ tak sacerdotes, ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, y quinojel cˈa ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij, niquicanolaˈ cˈa kˈaban tak tzij chrij ri Jesús, riche (rixin) chi niquitek pa camic. 60 Y astapeˈ can ye qˈuiy cˈa ri xeˈapon ri xquitzˈuc tzij chrij ri Jesús, pero xa ma junan ta ri xquibij. Pa ruqˈuisbel xeˈapon ye caˈiˈ ri junan wi ri xquibij, xa yacˈa ri ma kitzij ta chukaˈ ri xquibij. 61 Ri ye caˈiˈ riˈ xquibij cˈa: Re achi reˈ rubin: Riyin yicowin nwulaj ri rachoch ri Dios y pan oxiˈ kˈij npabaˈ chic jun bey. Queriˈ rubin, xechaˈ ri ye caˈiˈ riˈ.

62 Y ri Caifás, ri nimalaj sacerdote, xbepaˈeˈ cˈa pe y xubij chare ri Jesús: ¿Kitzij cami ri xquibij ka chawij re ye caˈiˈ reˈ? ¿Achique cˈa nabij riyit chi natobej awiˈ? xchaˈ.

63 Yacˈa ri Jesús ma xchˈo ta, y yacˈariˈ tek ri nimalaj sacerdote xubij chare: Can chuwech cˈa ri cˈaslic Dios tabij cˈa chake wi yit cˈa riyit ri Cristo ri Rucˈajol ri Dios.

64 Y ri Jesús xubij cˈa chare: Kitzij ri xabij, y chukaˈ can nbij wi cˈa chiwe chi can xu (xe wi) xtinkˈaxaj re jun tijoj pokonal reˈ, can yacˈariˈ tek xquinitzˈet riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, yin tzˈuyul pa rajquikˈaˈ ri Dios ri nicowin nuben ronojel. Y xquinitzˈet tek yipe pa sutzˈ ri chilaˈ chicaj, xchaˈ ri Jesús.

65 Yacˈariˈ tek ri Caifás ri nimalaj sacerdote xuretz (xutzer) ka ri rutziak chrij ruma itzel xracˈaxaj y xubij cˈa: Ma rajawaxic ta cˈa chi noka chic jun ri norubij chake chi re achi reˈ can aj mac wi. Riyix, xa cˈariˈ niwacˈaxaj ka chiˈiwonojel ri xubij chi ya Riyaˈ ri Cristo. Can itzel cˈa xuben chuwech ri Dios. 66 ¿Y achique cˈa nibij riyix wacami chi nikaben chare? xchaˈ. Y ri nicˈaj chic ri quimolon quiˈ chiriˈ xquibij cˈa: Rucˈamon cˈa chi nicamisex, xechaˈ.

67 Y xquichubalaˈ cˈa rupalej ri Jesús, y xquibucˈlaˈ chi kˈaˈ y yecˈo chukaˈ xquipakˈilaˈ rupalej chi kˈaˈ. 68 Chukaˈ xquibilaˈ chare ri Jesús tek quitzˈapin ruwech: Riyit ri Cristo, tabij na cˈa chake achique ri yechˈayo awuche (awixin), xechaˈ chare.

Tek ri Pedro xubij chi ma retaman ta ruwech ri Jesús

69 Yacˈa tek ntajin ronojel riˈ, ri Pedro tzˈuyul cˈa ri chuwajay. Y yacˈariˈ tek cˈo jun ixok raj icˈ ri nimalaj sacerdote ri xjel apo riqˈui y xubij cˈa chare: Riyit chukaˈ yit rachibil ri Jesús ri aj Galilea, xchaˈ chare.

70 Yacˈa riyaˈ xa xrewaj chiquiwech quinojel, ruma xubij: Ma wetaman ta achique ri nabij chuwe, xchaˈ chare ri aj icˈ.

71 Y tek riyaˈ ntel cˈa el ri pa puerta, cˈo chic cˈa jun ixok aj icˈ ri xtzˈeto riche (rixin) y xubij cˈa chique ri yecˈo apo chiriˈ: Re jun achi reˈ can rachibil chukaˈ ri Jesús ri nipe pa tinamit Nazaret, xchaˈ chique.

72 Yacˈa ri Pedro xa xrewaj chic cˈa jun bey. Riyaˈ xubij: Chuwech ri Dios nbij wi chi riyin ma wetaman ta ruwech ri jun achi riˈ, xchaˈ.

73 Xa cˈa jubaˈ chic riˈ, tek ye chic cˈa ri quimolon quiˈ chiriˈ ri xejel apo riqˈui ri Pedro y xquibij cˈa chare: Can kitzij na wi chi riyit can yit jun chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús. Can kˈalaj rubanic ri yachˈo, ruma ri aj Galilea queriˈ yechˈo, xechaˈ chare.

74 Yacˈa ri Pedro xubij cˈa: Riyin ma wetaman ta ruwech ri achi riˈ. Can chuwech Dios nbij chiwe chi ma wetaman ta ruwech. Y wi ma kitzij ta ri nbij, tika cˈa rucˈayewal pa nuwiˈ, xchaˈ. Y yacˈariˈ tek xbesiqˈuin pe ri ecˈ. 75 Y ri Pedro can yacˈariˈ tek xenatej chare ri chˈabel ri bin ca chare ruma ri Jesús, chi cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech. Y riyaˈ xel cˈa el y xuchop jun nimalaj okˈej.

Tek ri Jesús xucˈuex chuwech ri Pilato

27  Y tek xseker pe, quinojel cˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiriˈ chiquicojol ri winek, xquimol quiˈ riche (rixin) chi niquichˈob achique niquiben riche (rixin) chi niquitek ri Jesús pa camic. Ri Jesús can ximon wi el tek xquicˈuaj y xbequijachaˈ pa rukˈaˈ ri aj kˈatbel tzij ri Poncio Pilato rubiˈ.

Tek ri Judas xberutzolij ca ri puek y xujitzˈaj riˈ

Yacˈa ri Judas ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quikˈaˈ ri winek, tek xutzˈet chi ri Jesús xa nitak pa camic, yacˈariˈ tek riyaˈ xpe kˈaxon pa ránima y xberutzolij ca ri juwinek lajuj sakapuek chique ri principaliˈ tak sacerdotes y chique ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij. Ri Judas xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyin can ximacun wi ruma xinjech ri Jesús pan ikˈaˈ, ruma Riyaˈ can majun mac rubanon riche (rixin) chi nicamisex, xchaˈ chique. Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xa xquibij cˈa pe chare ri Judas: Riyoj majun kacuenta chare riˈ. Riˈ chawech riyit cˈo wi, xechaˈ chare.

Xpe cˈa ri Judas xurokij ca ri sakapuek chiriˈ pa rachoch ri Dios. Cˈacˈariˈ xel el, y xberujitzˈaj cˈa riˈ.

Y ri principaliˈ tak sacerdotes xquicˈol cˈa ri sakapuek riˈ y xquibij cˈa: Re puek reˈ ma utz ta cˈa chi nikaxol ka riqˈui ri ofrenda waweˈ pa rachoch ri Dios, ruma re puek reˈ xa rajel quicˈ.

Yacˈa tek quiyaˈon chic cˈa chiquiwech ri achique niquiben riqˈui ri puek riˈ, riyeˈ xquilokˈ cˈa ri rulef jun aj banoy bojoˈy. Ri ulef riˈ can xticˈatzin cˈa riche (rixin) chi chiriˈ yemuk wi ri winek ri ma ye aj chiriˈ ta. Y rumariˈ tek ri jun ulef riˈ can cˈa nibix na cˈa Ulef riche (rixin) Quicˈ chare. Can man cˈa jalatajnek ta ri rubiˈ. Riqˈui cˈa riˈ can xbanatej wi ri rubin ca ri profeta Jeremías ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Riyaˈ can rubin wi cˈa ca: Ri ye riy rumam ca ri achi ri Israel rubiˈ, xquicˈom cˈa el ri juwinek lajuj sakapuek, puek ri xquiyaˈ riyeˈ, ri xoc rajel ri rusamajel ri Dios. 10 Y ya puek riˈ ri xquilokˈbej ri ulef riche (rixin) ri aj banoy bojoˈy, can achiˈel ri xubij ri Ajaf chuwe. Queriˈ cˈa ri rubin ca ri Jeremías.

Tek ri Jesús cˈo apo chuwech ri Poncio Pilato

11 Y ri Jesús paˈel cˈa apo chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Poncio Pilato. Y ri aj kˈatbel tzij riˈ xucˈutuj cˈa chare ri Jesús: ¿Yit cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas? xchaˈ chare. Y ri Jesús xubij cˈa: Jaˈ (je), queriˈ. Can achiˈel ri xabij, xchaˈ.

12 Ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij qˈuiy cˈa ri niquibij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij ri Jesús, pero Riyaˈ can majun cˈa chˈabel ri xubij riche (rixin) chi nutoˈ riˈ. 13 Ri Pilato can yacˈariˈ tek xubij chare ri Jesús: ¿Can ma nawacˈaxaj ta cˈa ri niquibij ri winek chawij riche (rixin) chi yatquitzujuj (yatquisujuj)?

14 Pero ri Jesús can majun cˈa chˈabel ri xubij ta chare ri Pilato. Y rumariˈ tek ri aj kˈatbel tzij riˈ xumey, ruma majun bey rutzˈeton ta chi cˈo ta jun winek ri que ta riˈ nuben.

Tek ri Pilato xujech cˈa el ri Jesús riche (rixin) chi nicamisex chuwech cruz

15 Y ronojel junaˈ chupan ri nimakˈij pascua, ri aj kˈatbel tzij can nrelesaj cˈa el jun chique ri yecˈo pa cárcel. Riyaˈ nrelesaj cˈa el ri preso ri nicajoˈ ri winek chi ntel el. 16 Y chupan cˈa ri kˈij riˈ, cˈo cˈa jun achi tzˈapel pa cárcel ri Barrabás rubiˈ, jun achi ri can cˈo rutzijol chi sibilaj itzel. 17 Y ri Pilato xubij cˈa chique ri winek ri quimolon cˈa quiˈ chiriˈ: ¿Achique cˈa ri niwajoˈ riyix chi riyin nwelesaj el? ¿Niwajoˈ chi nwelesaj el ri Barrabás o ya ri Jesús ri nibix chukaˈ Cristo chare? xchaˈ chique.

18 Ri Pilato can que wi cˈa riˈ ri xubij pe, ruma riyaˈ can retaman wi chi ri winek riˈ quiyaˈon ri Jesús pa rukˈaˈ, ruma itzel niquinaˈ chare chi sibilaj ye qˈuiy ri yetzekelben riche (rixin).

19 Y ri Pilato tzˈuyul cˈa ri acuchi (achique) nukˈet wi tzij, tek xapon cˈa rutzijol riqˈui ri rubin el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon cˈa el rubixic chare: Ri Jesús jun achi choj, rumariˈ riyit, ma catoc ta cachibil ri yeˈajowan niquicamisaj. Ruma riyin xinben jun achicˈ ri sibilaj rucˈayewal ruma ri Jesús. Quecˈariˈ ri rutakon el rubixic ri rixjayil ri Pilato.

20 Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xquiyaˈ cˈa quinaˈoj ri winek riche (rixin) chi tiquicˈutuj chi ya ri Barrabás ri trelesaj el y ri Jesús ticamisex. 21 Y yacˈa tek ri aj kˈatbel tzij xucˈutuj chic jun bey chique ri winek riˈ chi achique cˈa chique chi ye caˈiˈ ri nrelesaj el, ri winek riˈ can yacˈariˈ xquibij: Ya ri Barrabás tawelesaj el, xechaˈ.

22 Yacˈariˈ tek ri Pilato xucˈutuj cˈa chique ri winek: ¿Y achique cˈa ri niwajoˈ chi nben chare ri Jesús, ri nibix chukaˈ Cristo chare? xchaˈ chique. Can yacˈariˈ tek quinojel xechˈo apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuwech cruz, xechaˈ.

23 Xpe cˈa ri aj kˈatbel tzij xubij chique ri winek: ¿Achique cˈa rumac rubanon chiwech? Pero riyeˈ xa ma yetaneˈ ta ka. Xa más xquirek apo quichiˈ y xquibij: Xa ticamisex chuwech cruz, xechaˈ.

24 Y tek ri Pilato xutzˈet chi xa majun chic cˈa ri nicowin ta nuben y ri winek xa sibilaj pa quichiˈ niquiben, xpe riyaˈ xberucˈamaˈ pe jubaˈ ruyaˈ y xuchˈej rukˈaˈ chiquiwech quinojel ri winek riˈ, y xubij: Riyin majun numac chare ri rucamic re jun chojmilaj achi reˈ. Kas yix wi cˈa riyix achique niben chare, xchaˈ chique.

25 Xepe cˈa quinojel ri winek xquibij cˈa: Xa can pa kawiˈ cˈa riyoj y pa quiwiˈ ri kalcˈual tika wi rutojbalil ri rucamic re jun achi reˈ, xechaˈ.

26 Yacˈariˈ tek ri aj kˈatbel tzij xrelesaj cˈa el ri Barrabás, yacˈa ri Jesús xa xutek ruchˈayic, y cˈacˈariˈ xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.

27 Y ri soldados riche (rixin) ri aj kˈatbel tzij riˈ xquicˈuaj cˈa apo ri Jesús chupan ri palacio. Cˈacˈariˈ xequisiqˈuij (xecoyoj) cˈa quinojel ri nicˈaj chic soldados, ri ye cachibil. Y xbequimoloˈ quiˈ chrij ri Jesús. 28 Xepe ri soldados riˈ xquelesaj cˈa el nicˈaj rutziak ri Jesús, cˈacˈariˈ xquiyaˈ jun tziek quek chrij can achiˈel wi ri yequicusalaˈ ri reyes. 29 Riyeˈ xquipachˈuj chukaˈ jun kˈayis ri cˈo sibilaj ruqˈuixal. Can achiˈel jun corona xquiben chare, y cˈacˈariˈ xquiyaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús. Y xquiben chukaˈ chare ri Jesús chi xuchop jun aj riqˈui ri rajquikˈaˈ. Y cˈacˈariˈ yetzeˈen cˈa tek yexuqueˈ chuwech ri Jesús y niquibilaˈ cˈa: Caquicot cˈa, riyit ri qui‑Rey ri israelitas, yechaˈ cˈa chare.

30 Can niquichubalaˈ cˈa chukaˈ ri Jesús y niquelesalaˈ ri aj cˈo pa rajquikˈaˈ riche (rixin) chi niquikˈosij pa rujolon (ruwiˈ). 31 Y tek riyeˈ xetaneˈ cˈa chi yetzeˈen chrij, xquelesaj el ri tziek ri quiyaˈon chrij. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ el ri can rutziak wi Riyaˈ, y xquicˈuaj cˈa el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.

Tek ri Jesús xbajix chuwech cruz riche (rixin) chi nicamisex

32 Y yacˈa tek quichapon el elen chupan ri tinamit, xquicˈul jun achi aj Cirene, ri Simón rubiˈ. Xepe cˈa ri soldados can xquiben cˈa chare ri achi riˈ chi xucˈuaj el ri rucruz ri Jesús.

33 Y xeˈapon cˈa chupan ri jun juyuˈ Gólgota rubiˈ. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwiˈ) caminek. 34 Tek can yecˈo chic cˈa chiriˈ, xquiyaˈ cˈa chare ri Jesús jun chˈomilaj ruyaˈal uva xolon riqˈui jun cˈayilaj akˈom. Yacˈa tek Riyaˈ xunaˈ ri xquiyaˈ chare, ma xrajoˈ ta xukum.

35 Y tek ri soldados quibajin chic ri Jesús chuwech cruz, xesaquin cˈa chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquijech chiquiwech. Y riqˈui riˈ can xbanatej cˈa ri bin ca ruma ri jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, tek xubij: Xequijech ri nutziak chiquiwech y chukaˈ xesaquin chrij. Queriˈ ri rutzˈiban ca. 36 Ri soldados ye tzˈuyul cˈa chiriˈ quichajin apo ri Jesús tek cˈo chuwech ri cruz. 37 Y pa ruwiˈ cˈa ri cruz, riyeˈ xquiyaˈ cˈa jun tzˈalan ri tzˈiban el chuwech ri achique mac ri niquibij riyeˈ chi xuben ri Jesús, y rumariˈ nicamisex. Chuwech ri tzˈalan riˈ nubij cˈa: YAREˈ RI JESUS RI QUI‑REY RI ISRAELITAS.

38 Y yacˈariˈ tek yecˈo chic ye caˈiˈ alekˈomaˈ ri xequibajij chukaˈ chuwech cruz. Jun xcˈojeˈ pa rajquikˈaˈ ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon. 39 Ri winek cˈa ri yekˈax el riqˈui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwiˈ) chuwech, y cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riyaˈ ri Rucˈajol ri Dios. 40 Ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa ca chare ri Jesús: Riyit ri yabin chi nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxiˈ kˈij napabaˈ chic jun bey, tacoloˈ cˈa awiˈ ayon. Y wi yit cˈa riyit ri Rucˈajol ri Dios, caka pe chuwech la cruz, yechaˈ cˈa ca chare.

41 Y can queriˈ chukaˈ ri chˈabel ri niquibilaˈ ri principaliˈ tak sacerdotes. Riyeˈ y ri aj tzˈibaˈ, ri achiˈaˈ fariseos y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, niquitzeˈej cˈa ri Jesús y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: 42 Riyaˈ can yecˈo wi cˈa ri xerucol, pero Riyaˈ ma nicowin ta nucol el riˈ. Y wi can ya cˈa Riyaˈ ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, tika cˈa pe chuwech la cruz y riyoj can xtikanimaj cˈa Riyaˈ. 43 Riyaˈ can xucukubaˈ wi rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y wi ri Dios can nrajoˈ wi re Jesús, tucoloˈ cˈa. Ruma re Jesús xa can rubin wi: Yin cˈa riyin ri Rucˈajol ri Dios, chinek, xechaˈ ri achiˈaˈ riˈ.

44 Y ri alekˈomaˈ ri ye bajin chuwech quicruz ri yecˈo apo chuxquin ri Jesús, can queriˈ chukaˈ niquibilaˈ apo, achiˈel ri nicˈaj chic.

45 Y tek xnicˈajer ri kˈij, yacˈariˈ tek xoc kˈekuˈm ronojel ri ruwachˈulef. Y ri kˈekuˈm riˈ xqˈuis cˈa el cˈa pa tak a las tres ri tikakˈij. 46 Y ya cˈa hora riˈ tek ri Jesús xurek ruchiˈ y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xchaˈ. Y ri chˈabel riˈ ntel chi tzij: Nataˈ Dios, Nataˈ Dios, ¿achique cˈa ruma tek xinamalij ca?

47 Y yecˈo ri yecˈo apo chiriˈ chunakajal ri Jesús, tek xquicˈaxaj ri xubij, xquibilaˈ cˈa: Riyaˈ ya ri Elías ri nusiqˈuij (nroyoj), xechaˈ cˈa.

48 Y can yacˈariˈ tek cˈo cˈa jun ri junanin (anibel) xberucˈamaˈ pe jun esponja y xumubaˈ pa jun chˈomilaj ruyaˈal uva. Cˈacˈariˈ xuyaˈ chutzaˈn jun aj, riche (rixin) chi xuyaˈ chare ri Jesús riche (rixin) chi nichˈuchˈuˈ ka jubaˈ ri chakiˈj chiˈ chare. 49 Yacˈa ri nicˈaj chic ri yecˈo apo chiriˈ riqˈui ri Jesús, xquibij: Tikatzuˈ na cˈa, kˈalaj riˈ wi nipe ri Elías chucolic, xechaˈ.

50 Yacˈa ri Jesús yacˈariˈ tek riqˈui ruchukˈaˈ xurek ruchiˈ, y xujech cˈa ri ránima pa rukˈaˈ ri Dios; y xcom ka.

51 Y yacˈariˈ tek ri tziek ri achoj riqˈui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa caˈiˈ. Xuchop pe cˈa pa ruwiˈ y xbeqˈuis cˈa chuxeˈ ka. Chukaˈ ri ruwachˈulef can xsilon cˈa y ri nimaˈk tak abej xepax. 52 Ri jul ri ye mukun wi ri caminakiˈ xejakatej. Y ye qˈuiy cˈa chique ri lokˈolaj tak ralcˈual ri Dios ri ye caminek el xecˈastej pe, 53 y xebeˈel pe. Yacˈa tek cˈastajnek chic pe ri Jesús, yacˈariˈ tek xetzˈetetej chukaˈ riyeˈ. Y riyeˈ xeˈapon cˈa chupan ri lokˈolaj tinamit Jerusalem. Can chiquiwech wi cˈa ye qˈuiy ri xquicˈut wi quiˈ.

54 Ri quicapitán ri soldados y quinojel ri yecˈo chiriˈ quichajin apo ri Jesús, tek quitzˈeton chic ka ri xuben ri silonel, y quitzˈeton chukaˈ chic ri nicˈaj chic ri xebanatej, riyeˈ can sibilaj cˈa xquixibij quiˈ y xquibilaˈ cˈa: Can kitzij na wi chi re jun achi reˈ can Rucˈajol wi ri Dios, xechaˈ.

55 Y ye qˈuiy cˈa ixokiˈ ri can cˈa pa Galilea ye tzeketel wi pe chrij ri Jesús riche (rixin) chi niquinimaj niquilij, riyeˈ yetzuˈun cˈa apo, xa yacˈa chi cˈanej yecˈo wi el. 56 Y chiquicojol cˈa quinojel ri ixokiˈ riˈ, cˈo cˈa ri María Magdalena, cˈo ri María ri quiteˈ ri Jacobo y ri José, y cˈo chukaˈ apo ri rixjayil ri Zebedeo, ri quiteˈ ri Jacobo y ri Juan.

Tek xmuk ri Jesús

57 Yacˈa tek xoc pe ri akˈaˈ, cˈo cˈa jun tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri xapon, jun beyon aj pa tinamit Arimatea, ri José rubiˈ. 58 Riyaˈ xbe cˈa riqˈui ri Pilato ri aj kˈatbel tzij y xberucˈutuj ri ruchˈacul ri Jesús chare riche (rixin) chi numuk. Y ri Pilato xubij cˈa chi tijach pe ri ruchˈacul ri Jesús chare ri José. 59 Y ri José xberucˈamaˈ cˈa pe ri ruchˈacul ri Jesús, y cˈacˈariˈ xubor pa jun sakilaj tziek. 60 Y xberuyaˈ cˈa ca pa jun jul riche (rixin) chi niyaˈox (nyaˈ) caminek chupan. Ri jul riˈ cˈacˈacˈ, ri can riche (rixin) wi ka ri José tek rucˈoton chuwech jun nimabej. Y tek riyaˈ rutzˈapin chic ca ruchiˈ ri jul riqˈui ri nimalaj setesic abej ri tzˈapebel ruchiˈ ri jul, cˈacˈariˈ xtzolin el. 61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok María chukaˈ rubiˈ, can ye tzˈuyul cˈa apo chuwech ri jul tek xmuk ri Jesús.

Tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri fariseos can xequiyaˈ cˈa chajinel acuchi (achique) mukun wi ri Jesús

62 Ri kˈij tek xmuk ri Jesús, ya kˈij chukaˈ riˈ tek ri winek niquibanalaˈ chic ruchojmil ronojel ri xticˈatzin chique ri pa rucaˈn kˈij, ruma yariˈ napon ri uxlanibel kˈij. Y pa rucaˈn kˈij, tek yecˈo chic chupan ri uxlanibel kˈij, yacˈariˈ tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri achiˈaˈ fariseos xquiben cˈa chi xbequicˈuluˈ quiˈ chuwech ri Pilato ri aj kˈatbel tzij. 63 Riyeˈ xbequibij cˈa chare: Táta, riyoj xnatej chake chi tek ri Jesús can cˈa qˈues na, xubij cˈa chi xticˈastej pe ri pa rox kˈij. Can queriˈ wi cˈa rubin ca ri kˈolojel riˈ. 64 Y riche (rixin) cˈa chi man xa quepe ri rudiscípulos y niquelekˈaj el ri ruchˈacul ri Jesús re chakˈaˈ, y cˈacˈariˈ xtiquibij chique ri winek chi ri Jesús can xcˈastej wi el chiquicojol ri caminakiˈ; rumariˈ yoj petenak re wacami riche (rixin) chi nikacˈutuj jun utzil chawe chi tatakaˈ ruchajixic ri acuchi (achique) mukun wi ca, cˈa ya tek nitzˈaket na ri oxiˈ kˈij. Ruma wi xa ma xtikaben ta queriˈ y nisach el ri ruchˈacul, yacˈariˈ tek can más ye qˈuiy winek ri xquekˈolotej que chuwech ri nabey mul, xechaˈ.

65 Y ri Pilato xubij cˈa chique ri achiˈaˈ riˈ: Quixbiyin cˈa y queˈicˈuaj cˈa el la achiˈaˈ ye chajinel. Tibanaˈ cˈa ca rubanic chi utz, achiˈel ri iwetaman riyix chi utz nuben ca, xeˈucheˈex el.

66 Ri achiˈaˈ riˈ can yacˈariˈ xebe acuchi (achique) mukun wi ca ri Jesús y xbequichojmirisaj ca chi tichajix chi utz. Y xquiyaˈ cˈa ca retal ri abej tzˈapebel ruchiˈ ri jul, ri xticˈutu wi cˈo ri xtijako. Y xequiyaˈ ca chukaˈ ri ye chajinel chiriˈ.

SAN MATEO 27:11-54

Tek ri Jesús cˈo apo chuwech ri Poncio Pilato

11 Y ri Jesús paˈel cˈa apo chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Poncio Pilato. Y ri aj kˈatbel tzij riˈ xucˈutuj cˈa chare ri Jesús: ¿Yit cˈa riyit ri qui‑Rey ri israelitas? xchaˈ chare. Y ri Jesús xubij cˈa: Jaˈ (je), queriˈ. Can achiˈel ri xabij, xchaˈ.

12 Ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij qˈuiy cˈa ri niquibij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij ri Jesús, pero Riyaˈ can majun cˈa chˈabel ri xubij riche (rixin) chi nutoˈ riˈ. 13 Ri Pilato can yacˈariˈ tek xubij chare ri Jesús: ¿Can ma nawacˈaxaj ta cˈa ri niquibij ri winek chawij riche (rixin) chi yatquitzujuj (yatquisujuj)?

14 Pero ri Jesús can majun cˈa chˈabel ri xubij ta chare ri Pilato. Y rumariˈ tek ri aj kˈatbel tzij riˈ xumey, ruma majun bey rutzˈeton ta chi cˈo ta jun winek ri que ta riˈ nuben.

Tek ri Pilato xujech cˈa el ri Jesús riche (rixin) chi nicamisex chuwech cruz

15 Y ronojel junaˈ chupan ri nimakˈij pascua, ri aj kˈatbel tzij can nrelesaj cˈa el jun chique ri yecˈo pa cárcel. Riyaˈ nrelesaj cˈa el ri preso ri nicajoˈ ri winek chi ntel el. 16 Y chupan cˈa ri kˈij riˈ, cˈo cˈa jun achi tzˈapel pa cárcel ri Barrabás rubiˈ, jun achi ri can cˈo rutzijol chi sibilaj itzel. 17 Y ri Pilato xubij cˈa chique ri winek ri quimolon cˈa quiˈ chiriˈ: ¿Achique cˈa ri niwajoˈ riyix chi riyin nwelesaj el? ¿Niwajoˈ chi nwelesaj el ri Barrabás o ya ri Jesús ri nibix chukaˈ Cristo chare? xchaˈ chique.

18 Ri Pilato can que wi cˈa riˈ ri xubij pe, ruma riyaˈ can retaman wi chi ri winek riˈ quiyaˈon ri Jesús pa rukˈaˈ, ruma itzel niquinaˈ chare chi sibilaj ye qˈuiy ri yetzekelben riche (rixin).

19 Y ri Pilato tzˈuyul cˈa ri acuchi (achique) nukˈet wi tzij, tek xapon cˈa rutzijol riqˈui ri rubin el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon cˈa el rubixic chare: Ri Jesús jun achi choj, rumariˈ riyit, ma catoc ta cachibil ri yeˈajowan niquicamisaj. Ruma riyin xinben jun achicˈ ri sibilaj rucˈayewal ruma ri Jesús. Quecˈariˈ ri rutakon el rubixic ri rixjayil ri Pilato.

20 Yacˈa ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, xquiyaˈ cˈa quinaˈoj ri winek riche (rixin) chi tiquicˈutuj chi ya ri Barrabás ri trelesaj el y ri Jesús ticamisex. 21 Y yacˈa tek ri aj kˈatbel tzij xucˈutuj chic jun bey chique ri winek riˈ chi achique cˈa chique chi ye caˈiˈ ri nrelesaj el, ri winek riˈ can yacˈariˈ xquibij: Ya ri Barrabás tawelesaj el, xechaˈ.

22 Yacˈariˈ tek ri Pilato xucˈutuj cˈa chique ri winek: ¿Y achique cˈa ri niwajoˈ chi nben chare ri Jesús, ri nibix chukaˈ Cristo chare? xchaˈ chique. Can yacˈariˈ tek quinojel xechˈo apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuwech cruz, xechaˈ.

23 Xpe cˈa ri aj kˈatbel tzij xubij chique ri winek: ¿Achique cˈa rumac rubanon chiwech? Pero riyeˈ xa ma yetaneˈ ta ka. Xa más xquirek apo quichiˈ y xquibij: Xa ticamisex chuwech cruz, xechaˈ.

24 Y tek ri Pilato xutzˈet chi xa majun chic cˈa ri nicowin ta nuben y ri winek xa sibilaj pa quichiˈ niquiben, xpe riyaˈ xberucˈamaˈ pe jubaˈ ruyaˈ y xuchˈej rukˈaˈ chiquiwech quinojel ri winek riˈ, y xubij: Riyin majun numac chare ri rucamic re jun chojmilaj achi reˈ. Kas yix wi cˈa riyix achique niben chare, xchaˈ chique.

25 Xepe cˈa quinojel ri winek xquibij cˈa: Xa can pa kawiˈ cˈa riyoj y pa quiwiˈ ri kalcˈual tika wi rutojbalil ri rucamic re jun achi reˈ, xechaˈ.

26 Yacˈariˈ tek ri aj kˈatbel tzij xrelesaj cˈa el ri Barrabás, yacˈa ri Jesús xa xutek ruchˈayic, y cˈacˈariˈ xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.

27 Y ri soldados riche (rixin) ri aj kˈatbel tzij riˈ xquicˈuaj cˈa apo ri Jesús chupan ri palacio. Cˈacˈariˈ xequisiqˈuij (xecoyoj) cˈa quinojel ri nicˈaj chic soldados, ri ye cachibil. Y xbequimoloˈ quiˈ chrij ri Jesús. 28 Xepe ri soldados riˈ xquelesaj cˈa el nicˈaj rutziak ri Jesús, cˈacˈariˈ xquiyaˈ jun tziek quek chrij can achiˈel wi ri yequicusalaˈ ri reyes. 29 Riyeˈ xquipachˈuj chukaˈ jun kˈayis ri cˈo sibilaj ruqˈuixal. Can achiˈel jun corona xquiben chare, y cˈacˈariˈ xquiyaˈ pa rujolon (ruwiˈ) ri Jesús. Y xquiben chukaˈ chare ri Jesús chi xuchop jun aj riqˈui ri rajquikˈaˈ. Y cˈacˈariˈ yetzeˈen cˈa tek yexuqueˈ chuwech ri Jesús y niquibilaˈ cˈa: Caquicot cˈa, riyit ri qui‑Rey ri israelitas, yechaˈ cˈa chare.

30 Can niquichubalaˈ cˈa chukaˈ ri Jesús y niquelesalaˈ ri aj cˈo pa rajquikˈaˈ riche (rixin) chi niquikˈosij pa rujolon (ruwiˈ). 31 Y tek riyeˈ xetaneˈ cˈa chi yetzeˈen chrij, xquelesaj el ri tziek ri quiyaˈon chrij. Cˈacˈariˈ xquiyaˈ el ri can rutziak wi Riyaˈ, y xquicˈuaj cˈa el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.

Tek ri Jesús xbajix chuwech cruz riche (rixin) chi nicamisex

32 Y yacˈa tek quichapon el elen chupan ri tinamit, xquicˈul jun achi aj Cirene, ri Simón rubiˈ. Xepe cˈa ri soldados can xquiben cˈa chare ri achi riˈ chi xucˈuaj el ri rucruz ri Jesús.

33 Y xeˈapon cˈa chupan ri jun juyuˈ Gólgota rubiˈ. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwiˈ) caminek. 34 Tek can yecˈo chic cˈa chiriˈ, xquiyaˈ cˈa chare ri Jesús jun chˈomilaj ruyaˈal uva xolon riqˈui jun cˈayilaj akˈom. Yacˈa tek Riyaˈ xunaˈ ri xquiyaˈ chare, ma xrajoˈ ta xukum.

35 Y tek ri soldados quibajin chic ri Jesús chuwech cruz, xesaquin cˈa chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquijech chiquiwech. Y riqˈui riˈ can xbanatej cˈa ri bin ca ruma ri jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca, tek xubij: Xequijech ri nutziak chiquiwech y chukaˈ xesaquin chrij. Queriˈ ri rutzˈiban ca. 36 Ri soldados ye tzˈuyul cˈa chiriˈ quichajin apo ri Jesús tek cˈo chuwech ri cruz. 37 Y pa ruwiˈ cˈa ri cruz, riyeˈ xquiyaˈ cˈa jun tzˈalan ri tzˈiban el chuwech ri achique mac ri niquibij riyeˈ chi xuben ri Jesús, y rumariˈ nicamisex. Chuwech ri tzˈalan riˈ nubij cˈa: YAREˈ RI JESUS RI QUI‑REY RI ISRAELITAS.

38 Y yacˈariˈ tek yecˈo chic ye caˈiˈ alekˈomaˈ ri xequibajij chukaˈ chuwech cruz. Jun xcˈojeˈ pa rajquikˈaˈ ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon. 39 Ri winek cˈa ri yekˈax el riqˈui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwiˈ) chuwech, y cˈo chukaˈ pokon tak chˈabel ri yequibilaˈ ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riyaˈ ri Rucˈajol ri Dios. 40 Ri winek riˈ niquibilaˈ cˈa ca chare ri Jesús: Riyit ri yabin chi nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxiˈ kˈij napabaˈ chic jun bey, tacoloˈ cˈa awiˈ ayon. Y wi yit cˈa riyit ri Rucˈajol ri Dios, caka pe chuwech la cruz, yechaˈ cˈa ca chare.

41 Y can queriˈ chukaˈ ri chˈabel ri niquibilaˈ ri principaliˈ tak sacerdotes. Riyeˈ y ri aj tzˈibaˈ, ri achiˈaˈ fariseos y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, niquitzeˈej cˈa ri Jesús y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: 42 Riyaˈ can yecˈo wi cˈa ri xerucol, pero Riyaˈ ma nicowin ta nucol el riˈ. Y wi can ya cˈa Riyaˈ ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, tika cˈa pe chuwech la cruz y riyoj can xtikanimaj cˈa Riyaˈ. 43 Riyaˈ can xucukubaˈ wi rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y wi ri Dios can nrajoˈ wi re Jesús, tucoloˈ cˈa. Ruma re Jesús xa can rubin wi: Yin cˈa riyin ri Rucˈajol ri Dios, chinek, xechaˈ ri achiˈaˈ riˈ.

44 Y ri alekˈomaˈ ri ye bajin chuwech quicruz ri yecˈo apo chuxquin ri Jesús, can queriˈ chukaˈ niquibilaˈ apo, achiˈel ri nicˈaj chic.

45 Y tek xnicˈajer ri kˈij, yacˈariˈ tek xoc kˈekuˈm ronojel ri ruwachˈulef. Y ri kˈekuˈm riˈ xqˈuis cˈa el cˈa pa tak a las tres ri tikakˈij. 46 Y ya cˈa hora riˈ tek ri Jesús xurek ruchiˈ y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xchaˈ. Y ri chˈabel riˈ ntel chi tzij: Nataˈ Dios, Nataˈ Dios, ¿achique cˈa ruma tek xinamalij ca?

47 Y yecˈo ri yecˈo apo chiriˈ chunakajal ri Jesús, tek xquicˈaxaj ri xubij, xquibilaˈ cˈa: Riyaˈ ya ri Elías ri nusiqˈuij (nroyoj), xechaˈ cˈa.

48 Y can yacˈariˈ tek cˈo cˈa jun ri junanin (anibel) xberucˈamaˈ pe jun esponja y xumubaˈ pa jun chˈomilaj ruyaˈal uva. Cˈacˈariˈ xuyaˈ chutzaˈn jun aj, riche (rixin) chi xuyaˈ chare ri Jesús riche (rixin) chi nichˈuchˈuˈ ka jubaˈ ri chakiˈj chiˈ chare. 49 Yacˈa ri nicˈaj chic ri yecˈo apo chiriˈ riqˈui ri Jesús, xquibij: Tikatzuˈ na cˈa, kˈalaj riˈ wi nipe ri Elías chucolic, xechaˈ.

50 Yacˈa ri Jesús yacˈariˈ tek riqˈui ruchukˈaˈ xurek ruchiˈ, y xujech cˈa ri ránima pa rukˈaˈ ri Dios; y xcom ka.

51 Y yacˈariˈ tek ri tziek ri achoj riqˈui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa caˈiˈ. Xuchop pe cˈa pa ruwiˈ y xbeqˈuis cˈa chuxeˈ ka. Chukaˈ ri ruwachˈulef can xsilon cˈa y ri nimaˈk tak abej xepax. 52 Ri jul ri ye mukun wi ri caminakiˈ xejakatej. Y ye qˈuiy cˈa chique ri lokˈolaj tak ralcˈual ri Dios ri ye caminek el xecˈastej pe, 53 y xebeˈel pe. Yacˈa tek cˈastajnek chic pe ri Jesús, yacˈariˈ tek xetzˈetetej chukaˈ riyeˈ. Y riyeˈ xeˈapon cˈa chupan ri lokˈolaj tinamit Jerusalem. Can chiquiwech wi cˈa ye qˈuiy ri xquicˈut wi quiˈ.

54 Ri quicapitán ri soldados y quinojel ri yecˈo chiriˈ quichajin apo ri Jesús, tek quitzˈeton chic ka ri xuben ri silonel, y quitzˈeton chukaˈ chic ri nicˈaj chic ri xebanatej, riyeˈ can sibilaj cˈa xquixibij quiˈ y xquibilaˈ cˈa: Can kitzij na wi chi re jun achi reˈ can Rucˈajol wi ri Dios, xechaˈ.

Cakchiquel Occidental (CKW)

Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International