Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
9 Cum îşi va păstra tânărul curată cărarea?
Păzind Cuvântul Tău.
10 Te caut din toată inima mea:
nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale!
11 Strâng[a] cuvintele[b] Tale în inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
12 Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
Învaţă-mă orânduirile Tale!
13 Buzele mele vestesc
toate judecăţile rostite de gura Ta.
14 Când împlinesc mărturiile Tale, mă bucur
de parcă aş avea toate bogăţiile.
15 Cuget la hotărârile Tale
şi dau atenţie căilor Tale.
16 Îmi găsesc plăcerea în orânduirile Tale;
nu voi uita Cuvântul Tău!
Cele Zece Porunci
20 Apoi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte:
2 „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.
3 Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!
4 Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. 5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie[a] a celor ce Mă urăsc 6 şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.
7 Să nu foloseşti nesăbuit[b] Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
8 Adu-ţi aminte de ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti! 9 Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta, 10 dar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în cetatea ta. 11 Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat şi a sfinţit-o.
12 Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!
13 Să nu ucizi!
14 Să nu comiţi adulter!
15 Să nu furi!
16 Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
17 Să nu pofteşti casa semenului tău; să nu o pofteşti pe soţia semenului tău, să nu pofteşti sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“
18 Tot poporul vedea tunetele şi fulgerele care aveau loc, vedea muntele fumegând şi auzea sunetul trâmbiţei; poporul tremura de frică şi stătea la depărtare. 19 Ei i-au zis lui Moise:
– Vorbeşte-ne tu însuţi şi vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu căci vom muri!
20 Moise a răspuns poporului:
– Nu vă temeţi, pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă pună la încercare şi să aveţi în voi frica de El, pentru ca să nu păcătuiţi.
21 Poporul stătea la depărtare, iar Moise s-a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.
Încercări şi ispite
2 Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie atunci când vă confruntaţi cu felurite încercări, 3 căci ştiţi că încercarea credinţei voastre produce răbdare. 4 Dar răbdarea trebuie să-şi ducă la desăvârşire lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, fără să vă lipsească nimic. 5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate şi fără să mustre, şi ea îi va fi dată. 6 Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască, căci cel ce se îndoieşte este ca valul mării, purtat de vânt şi dus încoace şi încolo. 7 Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul, 8 fiindcă este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile lui.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.