Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 48
Un cântec. Un psalm al korahiţilor.
1 Mare este Domnul
şi foarte vrednic de laudă,
în cetatea Dumnezeului nostru,
muntele Lui cel sfânt!
2 Frumoasă înălţime,
bucuria întregului pământ,
ca înălţimile Ţafon[a], aşa este muntele Sionului,
cetatea[b] marelui Împărat!
3 În palatele ei, Dumnezeu
se face cunoscut ca fiind întăritura ei.
4 Iată că regii se adunaseră
şi înaintaseră cu toţii,
5 dar când I-au văzut cetatea, au înlemnit,
s-au îngrozit şi au fugit.
6 Acolo i-a apucat frica,
i-a cuprins durerea ca la naştere.
7 Le-ai făcut precum vântul de răsărit
care zdrobeşte corăbiile de Tarşiş[c].
8 Ceea ce am auzit,
am şi văzut
în cetatea Domnului Oştirilor,
în cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o întăreşte pe vecie!Sela
9 Dumnezeule, la îndurarea Ta ne gândim
în mijlocul Templului Tău!
10 Dumnezeule, aşa cum este Numele Tău,
tot astfel şi lauda Ta ajunge până la marginile lumii.
Dreapta Ta este plină de dreptate.
11 Muntele Sionului se bucură
şi satele lui Iuda se înveselesc
din pricina judecăţilor Tale.
12 Daţi ocol Sionului, înconjuraţi-l,
număraţi-i turnurile!
13 Admiraţi-i fortificaţiile,
străbateţi-i[d] citadelele,
ca să povestiţi generaţiei următoare!
14 Acest Dumnezeu este Dumnezeul nostru pentru veci de veci!
El ne va conduce până la moarte!
Răspunsul Domnului la pocăinţa poporului
18 Atunci Domnul va fi gelos pentru ţara Sa
şi Îşi va cruţa poporul.
19 Domnul va răspunde poporului Său şi îi va zice:[a]
«Iată, vă trimit grâne, must şi ulei,
ca să vă săturaţi cu ele;
şi nu vă voi mai face
de batjocură între neamuri.
20 Voi îndepărta de la voi oştirea din nord,
o voi duce într-o ţară uscată şi pustie;
avangarda ei o voi alunga spre Marea de Răsărit[b],
iar ariergarda ei – spre Marea de Apus[c].
Duhoarea ei se va înălţa
şi mirosul ei greu se va ridica.
Într-adevăr, El a făcut lucruri mari![d]
21 Nu te teme, pământule,
ci bucură-te şi veseleşte-te!
Într-adevăr, Domnul a făcut lucruri mari!
22 Nu vă temeţi, animale ale câmpului,
căci păşunile pustiei au înverzit.
Pomii îşi dau rodul,
iar smochinul şi via îşi dau belşugul.
23 Bucuraţi-vă, copii ai Sionului,
veseliţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru,
căci El, în dreptatea Lui,
v-a dat ploaie timpurie[e],
El v-a turnat ploaie din belşug,
ploaie timpurie şi târzie[f], ca odinioară.
24 Ariile de treierat vor fi pline de grâne,
iar linurile se vor revărsa de must şi de ulei.
25 Vă voi răsplăti astfel pentru anii
pe care i-au mâncat lăcustele Arbe,
Ielek, Hasil şi Gazam,[g]
oştirea Mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră.
26 Veţi mânca din belşug şi vă veţi sătura,
şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeul vostru,
Care a făcut minuni pentru voi.
Poporul Meu nu va mai fi niciodată făcut de ruşine.
27 Veţi şti astfel că Eu sunt în mijlocul lui Israel
şi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru
şi nu este altul.
Poporul Meu nu va mai fi făcut niciodată de ruşine.
Ziua Domnului
28 După aceea,
voi turna Duhul Meu peste orice făptură.
Fiii şi fiicele voastre vor profeţi,
bătrânii voştri vor visa visuri,
iar tinerii voştri vor avea viziuni!
29 Chiar şi peste slujitori şi slujitoare
voi turna din Duhul Meu în acele zile.
2 Fraţilor, şi eu, când am venit la voi, n-am venit vestindu-vă taina lui Dumnezeu prin cuvinte elevate sau printr-o înţelepciune strălucită, 2 pentru că am hotărât să nu ştiu nimic între voi decât pe Isus Cristos şi pe El răstignit. 3 Eu am venit la voi în slăbiciune, în frică şi în mare tremur, 4 iar cuvântul şi predicarea mea nu se bazau pe vorbele convingătoare ale înţelepciunii, ci pe dovada Duhului şi a puterii, 5 ca astfel credinţa voastră să nu fie întemeiată pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Înţelepciunea care vine prin Duhul
6 Totuşi ceea ce vorbim noi printre cei maturi este o înţelepciune, dar nu a veacului acestuia şi nici a conducătorilor acestui veac, cărora li se va pune capăt, 7 ci vorbim despre înţelepciunea tainică[a] a lui Dumnezeu, care a fost ascunsă şi pe care Dumnezeu a destinat-o, înainte de a fi veacurile, pentru gloria noastră. 8 Nici unul dintre conducătorii acestei lumi n-a înţeles-o, pentru că, dacă ar fi înţeles-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9 Totuşi, aşa cum este scris:
„Nici un ochi n-a văzut,
nici o ureche n-a auzit
şi la mintea omului nu s-a suit
ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei care-L iubesc.“[b]
10 Dumnezeu însă ne-a descoperit aceste lucruri prin Duhul, pentru că Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 Cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.