Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 102
O rugăciune a unui om necăjit, când era doborât de întristare şi îşi vărsa plângerea înaintea Domnului
1 Doamne, ascultă rugăciunea mea!
Fie ca strigătul meu să ajungă la Tine!
2 Nu-Ţi ascunde faţa de mine
în ziua necazului meu!
Pleacă-Ţi urechea spre mine;
când strig, răspunde-mi degrabă!
3 Îmi pier zilele ca fumul,
oasele-mi ard ca jarul.
4 Inima-mi este rănită şi se usucă ca iarba,
căci uit să-mi mănânc pâinea.
5 Din pricina gemetelor mele
mi s-au lipit oasele de carne.
6 Mă asemăn cu bufniţa din pustie;
am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături.
7 Stau treaz şi sunt
ca o pasăre singuratică pe acoperiş.
8 În fiecare zi duşmanii mei mă batjocoresc;
batjocoritorii mei mă blestemă.
9 Mănânc cenuşă în loc de pâine
şi îmi amestec băutura cu lacrimi,
10 din pricina mâniei şi a urgiei Tale;
căci Tu m-ai ridicat şi m-ai aruncat.
11 Zilele îmi sunt ca umbra înserării
şi mă usuc ca iarba.
12 Însă Tu, Doamne, tronezi pe vecie,
amintirea Ta ţine din generaţie în generaţie.
13 Tu Te vei ridica şi vei avea milă de Sion,
căci este timpul să te înduri de el.
I-a sosit vremea!
14 Slujitorii Tăi îndrăgesc pietrele Sionului
şi le este milă de ţărâna lui.
15 Neamurile se vor teme de Numele Domnului
şi toţi regii pământului – de slava Lui,
16 când Domnul va zidi Sionul
şi Se va arăta în slava Lui.
17 El va răspunde la rugăciunile celor nevoiaşi
şi nu va dispreţui rugăciunile lor.
8 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Să nu vă lăsaţi înşelaţi de profeţii care sunt în mijlocul vostru şi de ghicitorii voştri şi să nu ascultaţi de visele pe care voi îi încurajaţi să le viseze. 9 Ei vă profeţesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i-am trimis, zice Domnul.»
10 Aşa vorbeşte Domnul: «Când se vor împlini şaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi şi Îmi voi împlini faţă de voi promisiunea Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, planuri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. 12 Mă veţi chema şi veţi veni să vă rugaţi Mie, iar Eu vă voi asculta. 13 Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta din toată inima. 14 Mă voi lăsa găsit de voi, zice Domnul, şi-i voi aduce înapoi pe captivii voştri. Vă voi aduna din toate neamurile şi din toate locurile în care v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în captivitate.»
15 Pentru că ziceţi: «Domnul ne-a ridicat profeţi în Babilon![a]», 16 aşa vorbeşte Domnul despre regele care stă pe tronul lui David, despre tot poporul care locuieşte în cetatea aceasta, despre fraţii voştri care nu au mers cu voi în exil. 17 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Iată, voi trimite peste ei sabia, foametea şi molima, şi-i voi preface în nişte smochine stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Îi voi urmări cu sabia, cu foametea şi cu molima şi îi voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului, o pricină de blestem, de pustiire, de batjocură şi de ruşine printre toate neamurile unde îi voi alunga, 19 pentru că nu au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, cuvinte pe care li le-am trimis iarăşi şi iarăşi prin slujitorii Mei, profeţii. Şi nici voi n-aţi ascultat, zice Domnul. 20 Prin urmare, ascultaţi Cuvântul Domnului, voi, toţi exilaţii pe care v-am alungat din Ierusalim în Babilon!»
21 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Kolaia, şi despre Zedechia, fiul lui Maaseia, care vă profeţesc minciuni în Numele Meu: «Iată, îi dau în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, care îi va ucide sub ochii voştri. 22 Din cauza lor, toţi exilaţii lui Iuda care sunt în Babilon, vor folosi următorul blestem: ‘Să-ţi facă Domnul ca lui Zedechia şi ca lui Ahab, pe care împăratul Babilonului i-a prăjit în foc!’, 23 căci au făcut lucruri îngrozitoare în Israel: au comis adulter cu soţiile semenilor lor şi au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le poruncisem nimic. Ştiu lucrul acesta şi sunt martor, zice Domnul.»“
24 În timp ce Pavel se apăra astfel, Festus a zis cu glas tare:
– Ţi-ai ieşit din minţi, Pavel! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie!
25 Însă Pavel i-a răspuns:
– Nu mi-am ieşit din minţi, prea alesule Festus, ci cuvintele pe care le rostesc ţin de adevăr şi de o judecată sănătoasă! 26 Pentru că regele ştie despre aceste lucruri, eu pot să-i vorbesc deschis, întrucât sunt convins că nu i-a scăpat nimic din acestea, deoarece nu s-au întâmplat într-un colţ! 27 Crezi tu în Profeţi, rege Agrippa? Ştiu că tu crezi!
28 Însă Agrippa i-a zis lui Pavel:
– Curând mai vrei tu să mă convingi să mă fac creştin!
29 Pavel i-a răspuns:
– Fie curând, fie târziu, mă rog lui Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi cei ce mă ascultă astăzi să devină aşa cum sunt eu, în afară de lanţurile acestea!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.