Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 28
Al lui David
1 Doamne, către Tine strig!
Stânca mea, nu rămâne surd la strigătul meu,
ca nu cumva, tăcând faţă de mine,
să mă asemăn cu cei care se coboară în groapă!
2 Ascultă glasul rugilor mele,
atunci când strig către Tine după ajutor,
atunci când îmi ridic mâinile
spre Locul Tău Preasfânt!
3 Nu mă condamna împreună cu cei răi,
împreună cu răufăcătorii,
cu cei ce vorbesc de pace semenului lor,
dar în inima lor este numai răutate.
4 Răsplăteşte-le după faptele lor,
după răutatea lucrărilor lor;
după faptele mâinilor lor să le răsplăteşti!
Întoarce asupra lor răsplata cuvenită!
5 Pentru că ei nu iau aminte la lucrările Domnului
şi la faptele mâinilor Lui,
El îi va dărâma
şi nu îi va mai zidi la loc!
6 Binecuvântat să fie Domnul,
căci El a ascultat glasul rugilor mele!
7 Domnul este tăria mea şi scutul meu!
În El mi se încrede inima, şi sunt ajutat.
De aceea inima mea chiuie de bucurie
şi-I aduc mulţumiri prin cântecele mele!
8 Domnul este tăria poporului Său!
El este fortăreaţă izbăvitoare pentru unsul Său.
9 Mântuieşte-Ţi poporul!
Binecuvântează-Ţi moştenirea!
Păstoreşte-i şi sprijină-i pe vecie!
4 Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul meu: „Păstoreşte oile care sunt pentru tăiere! 5 Cei ce le cumpără, le taie şi nu se simt vinovaţi, iar cei ce le vând, zic: «Binecuvântat să fie Domnul, căci ne-am îmbogăţit!» Nici chiar păstorii lor nu le cruţă! 6 Căci nu-i voi mai cruţa pe locuitorii ţării, zice Domnul, ci iată, îl voi da pe fiecare om pe mâna semenului său şi pe mâna regelui său! Ei vor devasta ţara, iar Eu n-o voi izbăvi din mâna lor.“
7 Am început să păstoresc oile care erau pentru tăiere, da, pe cele mai nenorocite oi din turmă. Am luat două toiege – pe unul l-am numit „Bunăvoinţă[a]“, iar pe celălalt l-am numit „Unire“ – şi am păstorit turma. 8 Într-o lună m-am descotorosit de cei trei păstori.
Sufletul meu nu i-a[b] mai răbdat, iar sufletul lor se scârbise şi el de mine! 9 Am zis: „Nu vă voi mai păstori! Cea care este pe moarte să moară, cea care este pentru tăiere să fie tăiată, iar cele ce vor rămâne, să se mănânce unele pe altele!“
10 Apoi mi-am luat toiagul numit „Bunăvoinţă“ şi l-am rupt, ca să rup astfel legământul pe care l-am încheiat cu toate popoarele. 11 A fost rupt în ziua aceea, iar oile cele nenorocite din turmă, care au luat seama la mine, au ştiut că acesta era Cuvântul Domnului.
12 Atunci le-am zis: „Dacă găsiţi cu cale, daţi-mi plata, dacă nu, nu mi-o daţi!“ Mi-au cântărit ca plată treizeci de arginţi[c].
13 Dar Domnul mi-a zis: „Aruncă olarului[d] preţul aceasta «scump»[e] la care am fost apreciat de către ei!“ Am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat olarului[f], în Casa Domnului.
14 Apoi am rupt şi cel de-al doilea toiag, numit „Unire“ , ca să rup astfel frăţia dintre Iuda şi Israel. 15 Domnul mi-a zis: „Ia din nou uneltele păstorului nebun! 16 Căci iată, voi ridica în ţară un păstor căruia nu-i va păsa de oile care pier; pe cea tânără n-o va căuta, pe cea rănită n-o va vindeca şi pe cea sănătoasă n-o va hrăni, ci va mânca carnea celor grase şi le va smulge copitele.
17 Vai de păstorul de nimic,
care îşi părăseşte turma!
Să cadă sabia peste braţul lui
şi pe ochiul lui cel drept!
Să i se usuce braţul în întregime
şi să-i orbească de tot ochiul drept!“
Aleluia!
19 După toate acestea, am auzit în cer ceva ca un glas puternic al unei mari mulţimi, spunând:
„Aleluia![a]
Mântuirea, slava şi puterea sunt ale Dumnezeului nostru,
2 pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte!
El a judecat-o pe marea prostituată
care a pervertit lumea cu desfrânarea ei!
A răzbunat sângele robilor Săi, vărsat de mâna ei!“
3 Au spus a doua oară:
„Aleluia!
Fumul ei se va ridica în vecii vecilor!“
4 Cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru fiinţe vii au căzut la pământ şi I s-au închinat lui Dumnezeu, Care şade pe tron, zicând:
„Amin! Aleluia!“
5 Şi de la tron s-a auzit un glas, spunând:
„Lăudaţi-L pe Dumnezeul nostru,
toţi robii Lui
şi cei ce vă temeţi de El,
mici şi mari!“
6 Am auzit ceva ca glasul unei mari mulţimi, ca vuietul multor ape şi ca sunetul unor tunete puternice, spunând:
„Aleluia!
Pentru că Domnul, Dumnezeul nostru cel Atotputernic împărăţeşte!
7 Să ne bucurăm, să ne veselim
şi să-I dăm slavă,
pentru că nunta Mielului a sosit,
iar mireasa Lui s-a pregătit[b].
8 I s-a dat să se îmbrace
în in fin, strălucitor şi curat.“
Inul fin reprezintă faptele drepte ale sfinţilor.
9 Apoi mi-a zis: „Scrie! Ferice[c] de cei chemaţi la cina[d] de la nunta Mielului!“ Mi-a mai zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu.“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.