Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 83
Un cântec. Un psalm al lui Asaf
1 Dumnezeule, să nu păstrezi tăcerea!
Să nu taci şi să nu rămâi mut, Dumnezeule!
2 Iată că duşmanii Tăi vociferează
şi cei ce Te urăsc îşi ridică fruntea.
3 Uneltesc împotriva poporului Tău,
fac planuri împotriva celor ocrotiţi de Tine.
4 Ei spun astfel: „Haidem să-i nimicim ca neam
şi să nu mai fie amintit numele lui Israel!“
5 Iată-i pe cei care au hotărât într-un gând
să încheie un legământ împotriva Ta:
6 corturile Edomului şi ismaeliţii,
Moabul şi hagareniţii[a],
7 Ghebal[b], Amon şi Amalek,
Filistia şi locuitorii Tirului;
8 de asemenea, li s-a alăturat şi Asiria,
punându-şi braţul alături de cel al fiilor lui Lot.Sela
9 Fă-le ca lui Midian,
ca lui Sisera şi lui Iabin la uedul Chişon,
10 care au fost nimiciţi la En-Dor,
ajungând bălegar pentru pământ!
11 Nobililor lor fă-le ca lui Oreb şi lui Zeeb,
iar tuturor prinţilor lor fă-le ca lui Zebah şi lui Ţalmuna,
12 căci ei zic: „Să punem mâna
pe păşunile lui Dumnezeu!“
13 Dumnezeul meu, fă-i un vârtej de praf,
o pleavă luată de vânt,
14 un foc ce mistuie pădurea,
o flacără ce aprinde munţii!
15 Aşa urmăreşte-i cu furtuna Ta
şi îngrozeşte-i cu vijelia Ta!
16 Umple-le faţa de ruşine,
ca să ajungă să caute Numele Tău, Doamne!
17 Să fie făcuţi de ruşine şi îngroziţi în veci de veci!
Să fie daţi de ruşine şi să piară!
18 Şi să ştie astfel că Tu, al Cărui Nume este Domnul,
Tu şi numai Tu eşti Cel Preaînalt peste întreg pământul!
5 Atunci mă voi apropia de voi pentru judecată şi mă voi grăbi să fiu martor împotriva vrăjitorilor, a adulterilor, a celor ce jură fals, a celor ce opresc din plata simbriaşului, a celor ce asupresc pe văduvă şi pe orfan şi a celor ce nedreptăţesc pe străin şi care nu se tem de Mine, zice Domnul Oştirilor.
Chemarea la pocăinţă şi promisiunea binecuvântării
6 Eu sunt Domnul, Eu nu mă schimb! De aceea, voi, urmaşi ai lui Iacov, n-aţi pierit! 7 Încă de pe vremea strămoşilor voştri v-aţi abătut de la poruncile Mele şi nu le-aţi păzit! Întoarceţi-vă la Mine şi mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul Oştirilor.
Dar voi întrebaţi: «Cum să ne întoarcem?»
8 Se cade ca un om să-L jefuiască[a] pe Dumnezeu? Şi totuşi voi Mă jefuiţi.
Dar voi întrebaţi: «Cum Te-am jefuit?»
Cu privire la zeciuială şi la contribuţii! 9 Sunteţi crunt blestemaţi, căci Eu sunt Cel pe Care îl jefuiţi voi, tot neamul! 10 Aduceţi însă toate zeciuielile în vistierie, ca să fie hrană în Casa Mea. Puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul Oştirilor, şi veţi vedea dacă nu voi deschide pentru voi stăvilarele cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi binecuvântare până nu veţi mai avea loc unde s-o ţineţi! 11 O voi mustra pentru voi pe cea care devorează, ca să nu mai distrugă recolta pământului vostru, iar viţa din câmpiile voastre nu va mai fi neroditoare, zice Domnul Oştirilor. 12 Atunci toate neamurile vă vor numi fericiţi, pentru că veţi fi o ţară plăcută, zice Domnul Oştirilor.
Isus vindecă un paralitic
2 Câteva zile mai târziu, Isus a venit din nou în Capernaum. Când s-a auzit că El este în casă, 2 s-au adunat atât de mulţi oameni, încât nu mai rămăsese loc nici măcar în faţa uşii. Isus le vorbea din Cuvânt. 3 Atunci au venit nişte oameni care au adus la El un paralitic, purtat de patru dintre ei. 4 Fiindcă n-au putut să-l aducă la Isus din cauza mulţimii, ei au dat la o parte acoperişul casei[a] unde era Isus, au făcut o spărtură şi au coborât pe acolo targa pe care era aşezat paraliticul. 5 Când a văzut Isus credinţa lor, i-a zis paraliticului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!“
6 Câţiva cărturari, care şedeau acolo, îşi ziceau în inimile lor: 7 „Cum vorbeşte Omul Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele decât numai Dumnezeu?!“
8 Isus însă, cunoscând imediat, în duhul Său, că ei gândeau astfel în ei înşişi, le-a zis: „De ce gândiţi astfel în inimile voastre? 9 Ce este mai uşor, a spune paraliticului: «Păcatele îţi sunt iertate!», sau a spune: «Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!»? 10 Dar ca să ştiţi că Fiul Omului[b] are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele ...“, şi atunci i-a zis paraliticului: 11 „Ţie îţi spun: ridică-te, ia-ţi targa şi du-te acasă!“
12 El s-a ridicat, şi-a luat imediat targa şi a ieşit afară în faţa tuturor, aşa că toţi erau uimiţi şi Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „N-am mai văzut niciodată aşa ceva!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.