Revised Common Lectionary (Complementary)
Judecată şi mântuire
65 „M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine;
am fost găsit de cei ce nu Mă căutau.
Am zis: «Iată-Mă, iată-Mă!»
unui neam care nu chema Numele Meu[a].
2 Toată ziua Mi-am întins mâinile
către un popor neascultător,
care umblă pe o cale care nu este bună,
în voia gândurilor lui;
3 către un popor care nu conteneşte să Mă provoace
pe faţă,
aducând jertfe în grădini
şi arzând tămâie pe altare din cărămidă;
4 care stă în morminte
şi-şi petrece noaptea în locuri tainice;
care mănâncă carne de porc
şi are bucate necurate în vasele lui;
5 care zice: «Stai deoparte!
Nu te apropia de mine, căci sunt prea sfânt pentru tine!»
Aceste lucruri sunt un fum în nările Mele,
un foc care arde toată ziua.
6 Iată, stă scris înaintea Mea:
«Nu voi tăcea, ci voi răsplăti pe deplin;
voi pune o răsplată deplină în poala lor,
7 atât pentru nedreptăţile lor, cât şi pentru ale părinţilor lor»“,
zice Domnul.
Pentru că au ars tămâie pe munţi,
şi M-au sfidat pe dealuri,
voi măsura în poala lor
o răsplată deplină pentru faptele lor din trecut.“
8 „Aşa vorbeşte Domnul:
«După cum se mai găseşte suc într-un ciorchine,
iar cineva spune: ‘Nu-l distruge,
căci încă se mai află ceva bun în el!’,
tot aşa voi face şi Eu de dragul robilor Mei:
nu-i voi nimici pe toţi.
9 Voi face să iasă o sămânţă[b] din Iacov
şi din Iuda un moştenitor al munţilor Mei!
Aleşii Mei îi vor moşteni
şi robii Mei vor locui acolo.
19 Dar Tu, Doamne, nu Te îndepărta!
Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!
20 Scapă-mi sufletul de sabie,
şi viaţa din ghearele câinilor!
21 Izbăveşte-mă din gura leului!
Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!
22 Voi vesti Numele Tău fraţilor mei;
te voi lăuda în mijlocul adunării!
23 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L!
Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!
24 Căci El nu dispreţuieşte,
nici nu nesocoteşte necazul sărmanului;
nu-Şi ascunde faţa de acesta,
ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.
25 Tu eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare!
Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine[a]!
26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda.
Veşnic să vă trăiască sufletul!
27 Toate marginile pământului
îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul.
Toate familiile neamurilor
se vor închina înaintea Lui,
28 căci a Domnului este domnia
şi El stăpâneşte peste neamuri!
23 Înainte de a veni credinţa, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care urma să fie descoperită. 24 Astfel, Legea a fost îndrumătorul[a] nostru spre[b] Cristos, pentru ca noi să fim îndreptăţiţi prin credinţă. 25 Dar acum, după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.
Copii ai lui Dumnezeu
26 În Cristos Isus, voi toţi sunteţi copii ai lui Dumnezeu, prin credinţă. 27 Căci toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos. 28 Nu este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici om liber, nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toţi sunteţi una în Cristos Isus. 29 Iar dacă voi sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam şi moştenitori după promisiunea făcută.
Isus vindecă un om stăpânit de demoni
26 Au vâslit mai departe, înspre ţinutul gherasenilor[a], care se află în dreptul Galileii. 27 Când a coborât pe ţărm, I-a ieşit înainte un anumit om din cetate, care era stăpânit de demoni. De multă vreme nu[b] purta haine şi nu locuia într-o casă, ci în morminte. 28 Când L-a văzut pe Isus, a strigat, I s-a închinat şi a zis cu glas puternic:
– Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului cel Preaînalt? Te rog să nu mă chinui!
29 Căci Isus îi poruncise duhului necurat să iasă din om. De multe ori acesta punea stăpânire pe el; fusese pus sub pază şi legat cu lanţuri şi cătuşe, dar rupea legăturile şi era dus de către demon în locuri pustii.
30 Isus l-a întrebat:
– Care-ţi este numele?
– „Legiune“[c], I-a răspuns el.
Căci în el intraseră mai mulţi demoni. 31 Aceştia îl rugau să nu le poruncească să se ducă în Adânc[d].
32 Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care păşteau. Demonii L-au rugat să le dea voie să intre în porcii aceia, iar El le-a dat voie. 33 Demonii au ieşit din om şi au intrat în porci. Atunci turma s-a repezit pe râpă în jos şi s-a înecat în lac.
34 Când porcarii au văzut ce s-a întâmplat, au fugit şi au dat de ştire în cetate şi în cătune. 35 Oamenii au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Isus. L-au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, stând jos la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi cu mintea întreagă şi s-au înspăimântat. 36 Cei ce văzuseră cum fusese vindecat cel demonizat le-au povestit totul. 37 Atunci toată mulţimea din ţinutul gherasenilor L-au rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi cuprinsese o mare frică. El S-a urcat în barcă şi S-a întors.
38 Omul din care ieşiseră demonii Îl rugase să-l lase să vină cu El, dar Isus l-a trimis înapoi, spunându-i: 39 „Întoarce-te acasă şi povesteşte cât de mult a făcut Dumnezeu pentru tine!“ El a plecat şi a vestit prin toată cetatea cât de mult a făcut Isus pentru el.[e]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.