Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 126
Un cântec de pelerinaj
1 Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[a] Sionului,
parcă visam.
2 Atunci gura ni s-a umplut de râsete
şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
„Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
3 Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
de aceea noi suntem bucuroşi.
4 Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
ca pe nişte torente din Neghev.
5 Cei ce seamănă cu lacrimi,
vor secera cu strigăte de bucurie.
6 Cel ce merge plângând,
ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
ducându-şi snopii.
3 Întăriţi mâinile slabe
şi genunchii care se clatină!
4 Spuneţi celor cu inima speriată:
«Fiţi tari! Nu vă temeţi!
Dumnezeul vostru vine!
El vine cu răzbunare şi cu răsplătire divină!
El vine să vă mântuiască!»
5 Atunci ochii celui orb vor fi deschişi
şi urechile celui surd vor fi destupate;
6 atunci şchiopul va sări ca un cerb
şi limba celui mut va striga de bucurie.
Căci în pustie vor ţâşni ape,
iar în deşert, izvoare.
7 Nisipul arzător va ajunge iaz,
iar pământul însetat – izvoare de apă;
iarbă, trestie şi papirus vor creşte
acolo unde odată locuiau şacalii.
Isus şi Ioan Botezătorul
18 Ucenicii lui Ioan l-au anunţat pe acesta despre toate aceste lucruri. Ioan i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi 19 şi i-a trimis la Domnul ca să-L întrebe: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“
20 Ei au venit deci la Isus şi I-au zis:
– Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“
21 Chiar în clipa aceea Isus i-a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea.
22 Isus le-a răspuns:
– Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan ceea ce aţi văzut şi aţi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii[a] sunt curăţiţi[b], surzii aud, morţii sunt înviaţi, iar săracilor li se vesteşte Evanghelia.[c] 23 Fericit este cel care nu se poticneşte în Mine!
24 După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată că cei ce poartă haine deosebite şi trăiesc în lux sunt în palate! 26 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Vă spun că da, şi chiar mai mult decât un profet! 27 Acesta este cel despre care a fost scris:
«Iată, îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu,
care va pregăti calea înaintea Ta!»[d]
28 Vă spun că, între cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decât Ioan. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.“[e]
29 Tot poporul care L-a auzit, chiar şi colectorii de taxe, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezaţi cu botezul lui Ioan. 30 Însă fariseii şi experţii Legii au respins planul lui Dumnezeu pentru ei înşişi, nelăsându-se botezaţi de el.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.