Revised Common Lectionary (Complementary)

Psalmul 123

Un cântec de pelerinaj

Nu Templul oferă refugiul

7 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului: ² „Stai la poarta Casei Domnului şi vesteşte acolo următorul mesaj: «Ascultaţi Cuvântul Domnului toţi locuitorii lui Iuda, care intraţi pe aceste porţi ca să vă închinaţi Domnului. ³ Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Îndreptaţi-vă căile şi faptele şi vă voi lăsa să locuiţi în acest loc. ⁴ Nu vă încredeţi în cuvinte înşelătoare, spunând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’ ⁵ Numai dacă vă îndreptaţi căile şi faptele şi dacă vă veţi face dreptate unul altuia, ⁶ dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta, dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră, ⁷ numai atunci vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o strămoşilor voştri din veşnicie în veşnicie. ⁸ Totuşi voi vă încredeţi în cuvinte înşelătoare care nu vă aduc nici un câştig.

⁹ Furaţi şi ucideţi, comiteţi adulter şi juraţi strâmb, ardeţi tămâie lui Baal şi mergeţi după alţi dumnezei, pe care nu-i cunoaşteţi, ¹⁰ iar apoi veniţi şi staţi înaintea Mea, în Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu şi ziceţi: ‘Suntem izbăviţi.’ Dar izbăviţi pentru a săvârşi iarăşi aceste urâciuni? ¹¹ A devenit Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu, o peşteră de tâlhari în ochii voştri? Eu Însumi am văzut lucrul acesta, zice Domnul.

¹² Duceţi-vă la locul Meu din Şilo, unde pusesem odinioară să locuiască Numele Meu şi priviţi ce i-am făcut din cauza răutăţii poporului Meu, Israel. ¹³ Şi acum, fiindcă aţi săvârşit toate aceste lucruri, zice Domnul, fiindcă v-am vorbit de la răsăritul soarelui iarăşi şi iarăşi şi nu aţi ascultat, fiindcă v-am chemat şi n-aţi răspuns, ¹⁴ voi face Casei care poartă Numele Meu, în care voi vă încredeţi, şi locului pe care l-am dat strămoşilor voştri, aşa cum am făcut şi lui Şilo. ¹⁵ Vă voi arunca din prezenţa Mea, cum i-am aruncat pe fraţii voştri, pe toată seminţia lui Efraim.’»

⁸ Sunteţi deja sătui! V-aţi îmbogăţit deja! Aţi început să domniţi fără noi! Şi măcar de aţi domni, ca să domnim şi noi împreună cu voi! ⁹ Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte condamnaţi la moarte, un spectacol pentru lume, pentru îngeri şi pentru oameni. ¹⁰ Noi suntem „nebuni“ de dragul lui Cristos, iar voi sunteţi înţelepţi în Cristos; noi suntem slabi, iar voi sunteţi puternici; voi sunteţi onoraţi, iar noi suntem dezonoraţi. ¹¹ Până acum suntem flămânzi şi însetaţi, suntem în zdrenţe, suntem bătuţi şi fără casă ¹² şi trudim lucrând cu mâinile noastre. Când suntem blestemaţi, binecuvântăm; când suntem persecutaţi, îndurăm; ¹³ când suntem defăimaţi, încurajăm. Am ajuns până în ziua de azi ca gunoiul acestei lumi, mizeria tuturor.