Revised Common Lectionary (Complementary)

Psalmul 81

Pentru dirijor. De cântat în ghitit^[a]. Al lui Asaf.

Imperativul păzirii Sabatului. Tablele Legământului

¹² Domnul i-a mai zis lui Moise: ¹³ „Aşa să le spui israeliţilor: «Să ţineţi Sabatele Mele, pentru că lucrul acesta este un semn între Mine şi voi pentru generaţiile care vin, ca voi să ştiţi că Eu, Domnul, vă sfinţesc^[a]. ¹⁴ Să ţineţi Sabatul, căci el este pentru voi ceva sfânt; oricine îl va pângări să fie pedepsit cu moartea; oricine va lucra în ziua aceea să fie nimicit din poporul său. ¹⁵ Să se lucreze şase zile, iar ziua a şaptea să fie o zi de odihnă, pusă deoparte pentru Domnul; oricine lucrează în ziua de Sabat să fie pedepsit cu moartea. ¹⁶ Israeliţii trebuie să ţină Sabatul, păzindu-l în generaţiile care vin, ca pe un legământ necurmat. ¹⁷ Acesta va fi un semn veşnic între Mine şi israeliţi, căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea s-a odihnit şi Şi-a tras răsuflarea.»“

¹⁸ Când Dumnezeu a terminat de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat acestuia cele două table^[b] ale Mărturiei, table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu.

Pavel înaintea lui Festus

25 La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a suit din Cezareea la Ierusalim. ² Conducătorii preoţilor şi fruntaşii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzaţiile împotriva lui Pavel ³ şi l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim. Ei puseseră la cale un complot, ca să-l omoare pe drum. ⁴ Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea şi că el însuşi urmează să plece acolo cât de curând. ⁵ „Deci, a spus el, cel mai însemnat dintre voi să se coboare cu mine în Cezareea şi, dacă omul acela a făcut ceva rău, să-l acuze.“

⁶ A rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a coborât în Cezareea. În ziua următoare s-a aşezat pe scaunul de judecată şi a poruncit să fie adus Pavel. ⁷ Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui şi au adus împotriva lui multe şi grele acuzaţii, pe care nu le puteau dovedi.

⁸ Pavel s-a apărat astfel:

– N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“

⁹ Însă Festus, vrând să câştige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel:

– Vrei să te sui la Ierusalim şi să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?

¹⁰ Pavel i-a răspuns:

– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum ştii şi tu foarte bine! ¹¹ Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârşit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!^[a]

¹² Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns:

– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!