Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 63
Un psalm al lui David compus pe când era în pustia lui Iuda
1 Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu!
Te caut cu ardoare;
îmi însetează sufletul după Tine,
îmi tânjeşte trupul după Tine
într-un pământ uscat, sterp
şi fără apă.
2 Da, Te-am văzut în Lăcaşul Tău cel sfânt
şi am privit la tăria şi la slava Ta.
3 Pentru că îndurarea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele Te vor lăuda.
4 Aşadar, Te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile
5 Sufletul meu se satură de Tine ca de nişte bucate grase şi miezoase,
iar gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze.
6 Îmi amintesc de Tine în aşternutul meu;
în timpul străjilor nopţii[a] cuget la Tine.
7 Căci Tu eşti ajutorul meu,
strig de bucurie la umbra aripilor Tale!
8 Sufletul meu este lipit de Tine,
dreapta Ta mă sprijină.
9 Aceia care caută să-mi ia viaţa sunt sortiţi nimicirii:
vor merge în adâncimile pământului,
10 vor fi trecuţi prin ascuţişul sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11 Regele însă se va bucura în Dumnezeu!
Oricine jură pe Numele Lui se va lăuda,
căci gura mincinoasă va fi astupată.
7 Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lui!“
8 „Să nu tremure ţara din pricina aceasta
şi să nu jelească toţi cei ce locuiesc în ea?
Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în ţară,
să nu se învolbureze şi apoi să se retragă
precum Râul Egiptului?[a]
9 În ziua aceea, zice Stăpânul Domn,
voi face să apună soarele la amiază
şi voi întuneca pământul în miezul zilei.
10 Voi preface sărbătorile voastre în bocet
şi toate cântecele voastre – în cântece de jale.
Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci
şi toate capetele să fie rase.
Voi face vremea aceea ca jalea pentru singurul fiu,
iar sfârşitul ei – ca o zi amară.“
11 „Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn,
când voi trimite foamete în ţară,
dar nu foame după pâine şi nu sete după apă,
ci după auzirea cuvintelor Domnului.
12 Ei vor umbla şovăind de la o mare la alta,
vor cutreiera de la nord la răsărit,
căutând Cuvântul Domnului,
dar nu-l vor găsi.
13 În ziua aceea,
20 Fraţilor, nu fiţi copii în gândire, ci fiţi copii în ce priveşte răul, iar în gândire fiţi maturi. 21 În Lege este scris:
„Într-o altă limbă
şi prin buze străine
voi vorbi acestui popor,
dar nici atunci nu Mă vor asculta, zice Domnul.“[a]
22 Astfel, limbile sunt un semn[b] nu pentru credincioşi, ci pentru necredincioşi, în timp ce profeţia nu este un semn pentru necredincioşi, ci pentru credincioşi. 23 De aceea, dacă se adună întreaga biserică şi toţi vorbesc în limbi şi intră cineva care nu înţelege sau intră nişte necredincioşi, oare nu vor spune ei că v-aţi ieşit din minţi? 24 Dar dacă toţi profeţiţi şi intră un necredincios sau cineva care nu înţelege, va fi mustrat de toţi, va fi judecat de toţi, 25 vor fi descoperite gândurile secrete ale inimii lui şi astfel va cădea la pământ şi I se va închina lui Dumnezeu, spunând: „Într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.