Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 106
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Daţi mulţumire Domnului, căci este bun!
Îndurarea Lui ţine pe vecie![a]
2 Cine poate spune toate isprăvile Domnului?
Cine poate vesti toată lauda Sa?
3 Ferice de cei care păzesc ce este drept
şi care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.
4 Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău!
Apropie-Te de mine cu mântuirea Ta,
5 ca să văd bunăstarea aleşilor Tăi,
să mă bucur de bucuria poporului Tău
şi să Te laud împreună cu moştenirea Ta.
6 Noi am păcătuit ca şi strămoşii noştri,
am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
7 În timp ce erau în Egipt, strămoşii noştri
nu au luat aminte la minunile Tale;
nu au ţinut minte mulţimea îndurărilor Tale
şi s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roşie[b].
8 El i-a izbăvit din pricina Numelui Său,
ca să-Şi descopere puterea Sa.
9 A mustrat Marea Roşie şi aceasta s-a uscat;
apoi i-a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.
10 I-a izbăvit din mâna celui ce-i ura
şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Apele i-au acoperit pe potrivnicii lor,
fără ca vreunul din ei să scape.
12 Atunci I-au crezut cuvintele
şi I-au cântat laudă.
Domnul, Ajutorul lui Israel
41 «Ascultaţi-Mă în tăcere, ţinuturi de lângă mare,
iar popoarele să-şi înnoiască puterea!
Să se apropie şi să vorbească!
Să ne înfăţişăm împreună la judecată!
2 Cine l-a stârnit pe acela de la răsărit,
chemându-l cu dreptate la picioarele Sale?[a]
El îi dă în stăpânire neamurile
şi îi supune regi;
cu sabia îi preface în praf,
iar cu arcul îi face ca pleava luată de vânt.
3 Îi urmăreşte, mergând în siguranţă
pe un drum pe unde picioarele lui n-au mai călcat.
4 Cine a făcut şi a împlinit aceasta,
chemând, de la început, generaţie după generaţie?
Eu, Domnul, am fost cu cei dintâi
şi tot Eu voi fi şi cu cei de pe urmă.»
5 Ţinuturile de lângă mare văd aceasta şi se înfioară;
marginile pământului tremură;
ei se apropie şi sosesc.
6 Oamenii se încurajează între ei,
spunându-şi: «Fii tare!»
7 Artizanul îl încurajează pe bijutier,
iar cel ce netezeşte cu ciocanul, pe cel ce loveşte nicovala.
El zice despre îmbinare: «Este bună!»,
după care fixează idolul în cuie ca să nu se clatine.
8 «Dar tu, Israele, robul Meu,
tu, Iacove, pe care te-am ales,
tu, sămânţă[b] a lui Avraam, prietenul Meu,
9 tu, pe care te-am adus de la marginile pământului
şi te-am chemat din colţurile sale cele mai îndepărtate,
zicându-ţi: ‘Tu eşti robul Meu!’,
pe tine te-am ales şi nu te-am lepădat!
10 Deci nu te teme, căci Eu sunt cu tine!
Nu te înspăimânta, căci Eu sunt Dumnezeul tău!
Eu te voi întări, te voi ajuta
şi te voi sprijini cu dreapta Mea izbăvitoare!
11 Da, umiliţi şi făcuţi de ruşine
vor fi toţi cei furioşi pe tine;
ca un nimic vor ajunge şi vor pieri
toţi cei ce ţi se opun.
12 Te vei uita după ei, după duşmanii tăi,
dar nu-i vei mai găsi,
fiindcă nimiciţi de tot vor ajunge
cei ce se luptă cu tine.
13 Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te apuc de mâna dreaptă
şi-ţi zic: ‘Nu te teme,
Eu te voi ajuta!
Cel mai mare în Împărăţia Cerurilor
18 Chiar în ceasul acela ucenicii au venit la Isus şi L-au întrebat:
– Cine este cel mai mare în Împărăţia Cerurilor?
2 Isus a chemat un copilaş, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 şi le-a zis:
– Adevărat vă spun că, dacă nu vă schimbaţi şi nu deveniţi ca şi copilaşii, nu veţi intra niciodată în Împărăţia Cerurilor! 4 Prin urmare, oricine se smereşte ca acest copilaş este cel mai mare în Împărăţia Cerurilor. 5 Şi oricine primeşte un astfel de copilaş în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.