Revised Common Lectionary (Complementary)
34 Atunci Petru a luat cuvântul şi a zis:
– Într-adevăr, înţeleg acum că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci că, în orice neam, cel ce se teme de El şi lucrează dreptate este primit de El. 36 El a trimis fiilor lui Israel Cuvântul, vestind Evanghelia păcii prin Isus Cristos, Care este Domnul tuturor. 37 Voi ştiţi ce s-a întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul predicat de Ioan: 38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul[a], căci Dumnezeu era cu El. 39 Noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim; El este Cel pe Care ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn. 40 Pe El, Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se facă văzut, 41 nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat dintre cei morţi. 42 El ne-a poruncit să predicăm poporului şi să depunem mărturie că El este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii şi al celor morţi. 43 Toţi profeţii depun mărturie despre El, şi anume că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea de păcate.
Noul legământ
31 „În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor clanurilor lui Israel, iar ei vor fi poporul Meu.“
2 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Poporul care a scăpat de sabie
a găsit milă în pustie.
Eu voi veni şi îi voi da odihnă lui Israel.»“
3 „Domnul i[a] S-a arătat de departe[b], zicându-i:
«Te iubesc cu o iubire veşnică;
de aceea Îmi păstrez îndurarea faţă de tine!
4 Te voi zidi din nou
şi vei fi rezidită, fecioară Israel!
Te voi împodobi iarăşi cu tamburine
şi vei ieşi la dans cu cei ce te înveselesc.
5 Vei planta iarăşi vii
pe dealurile Samariei,
iar cei ce le vor planta
se vor bucura de roadele lor,
6 căci vine ziua când străjerii vor proclama
pe muntele lui Efraim astfel:
‘Haideţi să ne suim la Sion,
la Domnul, Dumnezeul nostru!’»“
Psalmul 118
1 Mulţumiţi-I Domnului, căci este bun,
căci veşnică-I este îndurarea!
2 Israel să zică:
„Veşnică-I este îndurarea!“
14 Domnul este tăria şi cântarea mea;
El a devenit mântuirea mea.
15 Strigăte de bucurie şi de izbăvire
se înalţă din corturile celor drepţi;
dreapta Domnului aduce izbânda.
16 Dreapta Domnului este înălţată;
dreapta Domnului aduce izbânda.
17 Nu voi muri, ci voi trăi
şi voi povesti lucrările Domnului.
18 Domnul m-a disciplinat aspru,
dar nu m-a dat morţii.
19 Deschideţi-mi porţile dreptăţii,
ca să intru să-L laud pe Domnul!
20 Aceasta este poarta Domnului;
cei drepţi intră pe ea.
21 Te voi lăuda, căci mi-ai răspuns
şi mi-ai dat izbăvire.
22 Piatra pe care au respins-o zidarii,
a devenit piatra din capul unghiului.
23 Domnul a făcut acest lucru.
El este o minune în ochii noştri.
24 Aceasta este ziua pe care Domnul a rânduit-o,
pentru ca noi să ne veselim şi să ne bucurăm în ea.
O nouă viaţă în Cristos
3 Dacă aţi fost înviaţi împreună cu Cristos, căutaţi lucrurile de sus, unde Cristos stă la dreapta lui Dumnezeu! 2 Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ, 3 pentru că voi aţi murit, iar viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. 4 Când Cristos – viaţa voastră[a] – Se va arăta, atunci şi voi vă veţi arăta împreună cu El în glorie.
34 Atunci Petru a luat cuvântul şi a zis:
– Într-adevăr, înţeleg acum că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci că, în orice neam, cel ce se teme de El şi lucrează dreptate este primit de El. 36 El a trimis fiilor lui Israel Cuvântul, vestind Evanghelia păcii prin Isus Cristos, Care este Domnul tuturor. 37 Voi ştiţi ce s-a întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul predicat de Ioan: 38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul[a], căci Dumnezeu era cu El. 39 Noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim; El este Cel pe Care ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn. 40 Pe El, Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se facă văzut, 41 nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat dintre cei morţi. 42 El ne-a poruncit să predicăm poporului şi să depunem mărturie că El este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii şi al celor morţi. 43 Toţi profeţii depun mărturie despre El, şi anume că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea de păcate.
Învierea lui Isus
20 În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineaţă, când încă era întuneric, şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. 2 A alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt ucenic, cel pe care-l iubea Isus[a], şi le-a zis: „L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus!“ 3 Atunci Petru şi celălalt ucenic au ieşit şi s-au dus la mormânt. 4 Cei doi au început să alerge împreună, dar celălalt ucenic a alergat mai repede decât Petru şi a ajuns primul la mormânt. 5 Când s-a aplecat să se uite înăuntru, a văzut fâşiile de pânză întinse pe jos, dar n-a intrat. 6 Simon Petru, care îl urma, a ajuns şi el; a intrat în mormânt şi a văzut fâşiile de pânză întinse pe jos, 7 dar ştergarul care fusese pe capul lui Isus nu era pus împreună cu fâşiile de pânză, ci era împăturit şi aşezat într-un loc separat. 8 Atunci celălalt ucenic, care ajunsese primul la mormânt, a intrat şi el, a văzut şi a crezut. 9 Căci tot nu înţeleseseră Scriptura, potrivit căreia El trebuia să învie dintre cei morţi[b]. 10 Apoi ucenicii s-au întors acasă.
Isus i Se arată Mariei Magdalena
11 Maria însă stătea afară, lângă mormânt, şi plângea. În timp ce plângea, s-a aplecat să se uite în mormânt 12 şi a văzut doi îngeri îmbrăcaţi în alb, şezând unul la cap şi unul la picioare în locul unde fusese pus trupul lui Isus. 13 Ei au întrebat-o:
– Femeie, de ce plângi?
Ea le-a răspuns:
– Pentru că L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus!
14 După ce a spus acestea, s-a întors şi L-a văzut pe Isus stând acolo, dar nu ştia că este Isus. 15 Isus a întrebat-o:
– Femeie, de ce plângi? Pe Cine cauţi?
Crezând că este grădinarul, ea I-a zis:
– Domnule, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi lua!
16 – Maria! i-a zis Isus.
Ea s-a întors şi I-a zis în aramaică:
– Rabbuni[c]! – care înseamnă: „Învăţătorule!“.
17 Isus i-a zis:
– Nu Mă ţine, pentru că încă nu M-am suit la Tatăl! Du-te însă la fraţii Mei şi spune-le: „Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru!“
18 Maria Magdalena s-a dus şi i-a anunţat pe ucenici: „L-am văzut pe Domnul!“ şi că El i-a spus aceste lucruri.
Învierea lui Isus
28 După Sabat, în timp ce se iveau zorii primei zile din săptămână, Maria Magdalena şi cealaltă Marie s-au dus să vadă mormântul.
2 Şi iată că a avut loc un cutremur mare, căci un înger al Domnului a coborât din cer şi s-a dus de a rostogolit piatra[a] şi s-a aşezat pe ea. 3 Înfăţişarea lui era ca fulgerul, iar îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada. 4 Gardienii au început să tremure de frică şi au rămas ca morţi.
5 Îngerul le-a zis femeilor: „Nu vă temeţi! Ştiu că Îl căutaţi pe Isus Care a fost răstignit! 6 Nu este aici, pentru că a fost înviat, aşa cum a spus! Veniţi şi vedeţi locul unde fusese pus 7 şi apoi duceţi-vă repede şi spuneţi-le ucenicilor Lui: «A fost înviat dintre cei morţi! Şi iată că El merge înaintea voastră în Galileea! Acolo Îl veţi vedea!» Iată că v-am spus lucrul acesta!“
8 Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să-i anunţe pe ucenici. 9 Dar iată că le-a ieşit înainte Isus şi le-a zis: „Salutare[b]!“ Ele s-au apropiat, I-au cuprins picioarele şi I s-au închinat. 10 Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi! Duceţi-vă şi anunţaţi-i pe fraţii Mei să meargă în Galileea; acolo Mă vor vedea!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.