Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 29
Un psalm al lui David
1 Daţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu[a],
daţi Domnului slava şi puterea!
2 Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Său!
Închinaţi-vă Domnului cu podoabe sfinte[b]!
3 Glasul Domnului răsună deasupra apelor.
Dumnezeul slavei face să bubuie tunetul;
Domnul este deasupra apelor mari.
4 Glasul Domnului răsună cu putere,
glasul Domnului răsună cu măreţie.
5 Glasul Domnului doboară cedrii;
Domnul doboară cedrii Libanului.
6 El face Libanul să sară ca un viţel
şi Sirionul[c] – ca un pui de bivol sălbatic.
7 Glasul Domnului despică cu scânteieri de foc.
8 Glasul Domnului face să tremure pustia,
Domnul face să tremure pustia Kadeş.
9 Glasul Domnului apleacă stejarii[d]
şi despoaie pădurile;
în Templul Său toţi strigă: „Slavă!“
10 În timpul potopului Domnul era pe tron;
Domnul va trona ca împărat pe vecie.
11 Domnul dă tărie poporului Său.
Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.
Chemarea lui Samuel
3 Tânărul Samuel slujea Domnului în prezenţa lui Eli. În zilele acelea Cuvântul Domnului era rar, iar vedeniile nu erau dese. 2 Într-o noapte, Eli, care era acum aproape orb, stătea culcat în locul său obişnuit. 3 Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă[a], iar Samuel era culcat în Templul[b] Domnului, unde se afla Chivotul lui Dumnezeu. 4 Domnul l-a chemat pe Samuel. El a răspuns:
– Iată-mă!
5 A alergat la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Eli i-a răspuns:
– Nu te-am chemat. Întoarce-te şi culcă-te!
El s-a dus şi s-a culcat. 6 Domnul l-a chemat din nou pe Samuel, iar acesta s-a sculat, s-a dus la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Eli însă i-a răspuns:
– Nu te-am chemat, fiul meu! Întoarce-te şi culcă-te!
7 Samuel nu-L cunoştea încă pe Domnul, iar Cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. 8 Domnul l-a chemat pe Samuel din nou, pentru a treia oară, iar Samuel s-a sculat, a venit la Eli şi i-a spus:
– Am venit căci m-ai chemat.
Atunci Eli a înţeles că Domnul îl cheamă pe tânăr. 9 El i-a spus lui Samuel:
– Du-te şi culcă-te, iar dacă te va mai chema să spui: „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă!“
Samuel a plecat şi s-a culcat la locul lui.
Convertirea lui Saul
9 Între timp însă, Saul încă sufla ameninţare şi ucidere împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2 şi a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, astfel încât, dacă i-ar găsi pe unii care sunt adepţi ai Căii[a], atât bărbaţi, cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim. 3 În timp ce era pe drum şi se apropia de Damasc, a strălucit deodată împrejurul lui o lumină din cer. 4 El a căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea:
– Saul, Saul, de ce Mă persecuţi?
5 El a întrebat:
– Cine eşti, Doamne[b]?
Isus i-a răspuns:
– Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuţi! 6 Ridică-te[c], intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci! .
7 Bărbaţii care-l însoţeau în călătorie s-au oprit amuţiţi; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a sculat de la pământ şi, măcar că ochii îi erau deschişi, nu vedea nimic. Prin urmare, l-au luat de mână şi l-au dus în Damasc. 9 Timp de trei zile n-a văzut şi n-a mâncat, nici n-a băut nimic.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.