Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 32
Al lui David. Un maschil[a].
1 Ferice de cel a cărui nelegiuire este iertată,
de cel al cărui păcat este acoperit!
2 Ferice de omul
căruia Domnul nu-i ţine în seamă vina
şi în duhul căruia nu există înşelăciune!
3 Când tăceam, mi se uscau oasele
din pricina gemetelor mele necurmate.
4 Zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea;
vlaga îmi ajunsese ca o uscăciune văratică.Sela
5 Atunci mi-am mărturisit păcatul
şi nu Ţi-am ascuns vina mea.
Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului nelegiuirile!“,
şi astfel Tu mi-ai iertat vina şi păcatul.Sela.
6 De aceea fiecare credincios să Ţi se roage
câtă vreme mai poţi fi găsit,
iar când apele vor fi mari,
pe el nu-l vor atinge.
7 Tu eşti un adăpost pentru mine!
Tu mă vei păzi de necaz,
înconjurându-mă cu cântări de izbăvire!Sela
8 „Eu te voi instrui şi te voi învăţa calea pe care trebuie să mergi;
te voi sfătui şi ochiul Meu va veghea asupra ta.
9 Nu fi[b] ca un cal sau ca un catâr
fără discernământ,
care numai strunit cu un frâu şi cu o zăbală
se apropie de tine!“
10 De multe dureri are parte cel rău,
dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat de îndurare.
11 Bucuraţi-vă în Domnul, înveseliţi-vă, voi, cei drepţi!
Strigaţi de bucurie, toţi cei cu inima cinstită!
30 Iar tu, să profeţeşti împotriva lor toate aceste cuvinte şi să le spui:
«Domnul va răcni de pe înălţimi,
va face să-i răsune glasul din Locaşul Său cel sfânt
şi va răcni puternic împotriva locuinţei Sale.
Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului
asemenea celor ce calcă în picioare strugurii.
31 Vuietul va ajunge până la capătul pământului,
căci Domnul se ceartă cu neamurile;
El intră la judecată cu orice om
şi-i dă pe cei răi pradă sabiei, zice Domnul.»“
32 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Iată, nenorocirea se răspândeşte
de la un neam la altul,
şi de la capătul pământului
se ridică o mare furtună.»
33 În ziua aceea, cei pe care-i va ucide Domnul vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului.
34 «Bociţi şi strigaţi, voi, păstori!
Tăvăliţi-vă în cenuşă, voi, conducători ai turmei,
căci a venit ziua să fiţi înjunghiaţi;
veţi zăcea împrăştiaţi şi căzuţi la pământ
asemenea fărâmiţelor unui vas preţios.»
35 Nu mai este nici o scăpare pentru păstori,
nici un loc de refugiu pentru conducătorii turmei!
36 Se aud strigătele păstorilor
şi bocetele conducătorilor turmei,
căci Domnul le distruge păşunea.
37 Ţarcurile[a] lor liniştite sunt devastate
de mânia aprigă a Domnului.
38 Ca un pui de leu, El Şi-a părăsit vizuina,
aşa că ţara a devenit o pustie
din cauza sabiei[b] nimicitorului
şi a mâniei aprinse a Domnului.“
Isus alungă negustorii din Templu
45 A intrat în Templu[a] şi a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau acolo, 46 spunându-le: „Este scris:
«Casa Mea va fi
o casă de rugăciune»,[b]
dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!“[c]
47 Isus dădea în fiecare zi învăţătură în Templu. Conducătorii preoţilor, cărturarii şi fruntaşii poporului căutau să-L omoare, 48 dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot poporul se ţinea lipit de El, ascultându-L[d].
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.