Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 16
Un mihtam[a] al lui David
1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci la Tine caut adăpost!
2 Eu zic Domnului: „Tu eşti Stăpânul meu;
nu am nimic bun decât pe Tine!“
3 Sfinţii care sunt în ţară,
ei sunt cei măreţi în care-mi găsesc toată plăcerea.[b]
4 Durerile celor ce aleargă după idoli se înmulţesc;
eu însă nu aduc ca ei jertfe de băutură din sânge
şi nici nu pun numele idolilor lor pe buzele mele.
5 Doamne, Tu eşti partea mea de moştenire şi cupa mea!
Tu eşti Cel Care îmi apuci sorţul[c]!
6 Plăcute moşii mi-au căzut la sorţi!
Într-adevăr, frumoasă moştenire mi-a fost dată!
7 Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuieşte!
Până şi noaptea îmi dă îndemnuri inima!
8 Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea,
căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!
9 De aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte sufletul[d]!
Mai mult, trupul meu va locui în siguranţă,
10 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa Morţilor
şi nu vei îngădui ca sfântul Tău[e] să vadă putrezirea.
11 Mi-ai făcut cunoscută cărarea vieţii …
În prezenţa Ta este belşug de bucurie,
la dreapta Ta sunt desfătări veşnice![f]
15 Ieşurun[a] s-a îngrăşat şi s-a împotrivit!
Te-ai îngrăşat, ai devenit greu şi mare!
El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a creat
şi a respins Stânca mântuirii lui.
16 Ei L-au făcut gelos prin zeii străini
şi L-au mâniat prin urâciuni.
17 Ei au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu,
unor zei pe care nu-i cunoşteau,
zei noi, sosiţi de curând,
de care strămoşii voştri nu s-au temut.
18 Aţi părăsit Stânca care v-a creat,
aţi uitat pe Dumnezeul Care v-a născut.
19 Domnul a văzut şi i-a dispreţuit;
El s-a mâniat pe fiii şi pe fiicele Lui.
20 « Îmi voi ascunde faţa de ei, a zis El,
şi voi privi la sfârşitul lor,
căci sunt o generaţie pervertită,
sunt nişte copii necredincioşi.
21 M-au provocat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu
şi M-au mâniat prin idolii lor de nimic.
De aceea şi Eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un popor;
îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.
22 Căci focul mâniei Mele s-a aprins
şi va arde până în adâncul Locuinţei Morţilor[b].
Va distruge pământul împreună cu recoltele lui
şi va arde temeliile munţilor.
23 Voi aduce nenorociri peste ei,
voi arunca toate săgeţile Mele împotriva lor;
24 vor fi vlăguiţi de foamete,
mâncaţi de molimă şi distruşi cu asprime.
Voi trimite împotriva lor colţii animalelor sălbatice
şi veninul şerpilor.
25 Pe drum vor pieri de sabie,
iar în odăi vor pieri de groază.
Vor pieri şi tânărul, şi fecioara,
şi copilaşul, şi bătrânul.
26 Am zis că îi voi zdrobi
şi le voi şterge amintirea printre neamuri,
27 dar mă tem de insultele duşmanilor,
ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească singuri
şi să zică: ‘Tăria mâinilor noastre,
şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»
39 Vedeţi acum că Eu Însumi sunt El!
Nu mai există alt dumnezeu în afară de Mine.
Eu dau la moarte şi tot Eu aduc la viaţă,
Eu zdrobesc şi tot Eu vindec
şi nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea.
40 Îmi ridic mâna spre cer şi declar:
Viu sunt Eu pe vecie,
41 că Îmi voi ascuţi fulgerul sabiei Mele
şi voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată.
Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei
şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.
42 Voi face ca săgeţile Mele să se îmbete de sânge,
iar sabia Mea se va hrăni cu carne,
cu sângele celor ucişi şi al captivilor,
şi cu capetele conducătorilor duşmanilor.»
Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa
21 Însă Isus i-a avertizat şi le-a poruncit să nu spună nimănui acest lucru, 22 zicând:
– Fiul Omului trebuie să sufere mult şi să fie respins de către bătrâni[a], de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar a treia zi să fie înviat.
Preţul uceniciei
23 Apoi le-a spus tuturor:
– Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze! 24 Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa[b] o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine, acela o va salva. 25 Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă s-ar distruge sau s-ar pierde pe sine însuşi? 26 Căci celui ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Sa, a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. 27 Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu.[c]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.