Revised Common Lectionary (Complementary)
12 Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care Şi l-a ales drept moştenire!
13 Domnul priveşte din ceruri,
se uită la toţi fiii oamenilor.
14 Din lăcaşul Locuinţei Sale,
El priveşte spre toţi locuitorii pământului.
15 El, Care a întocmit sufletul tuturor,
ia aminte la toate faptele acestora.
16 Regele nu este izbăvit prin mărimea oştirii lui,
nici războinicul nu este scăpat prin mărimea puterii sale.
17 Calul este o nădejde zadarnică pentru eliberare
şi toată vlaga lui nu poate izbăvi.
18 Iată că ochiul Domnului veghează asupra celor ce se tem de El
şi asupra celor ce nădăjduiesc în îndurarea Sa,
19 ca să le scape sufletul de la moarte
şi să-i ţină în viaţă în mijlocul foametei.
20 Sufletele noastre tânjesc după Domnul!
El este ajutorul şi scutul nostru,
21 căci în El se bucură inimile noastre,
fiindcă ne încredem în Numele Lui cel sfânt!
22 Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
pe măsura nădejdii noastre în Tine!
Răspunsul lui Iov
21 Iov a răspuns:
2 „Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele!
Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.
3 Lăsaţi-mă să vorbesc,
iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.
4 Este plângerea mea adresată unui om?
Şi de ce n-aş fi nerăbdător?
5 Priviţi-mă, miraţi-vă
şi puneţi-vă mâna la gură!
6 Când mă gândesc la acestea mă înspăimânt
şi un tremur îmi cuprinde trupul.
7 De ce trăiesc cei răi,
de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?
8 Îşi văd copiii aşezaţi în jurul lor
şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.
9 Casele lor sunt în siguranţă, fără teamă,
nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10 Taurii lor sunt întotdeauna prăsitori,
vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.
11 Îşi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă
şi copiii lor zburdă pe lângă ei.
12 Ei cântă la tamburină şi harfă
şi se bucură la sunetul fluierului.
13 Ei îşi trăiesc zilele în bunăstare
şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace[a].
14 Îi zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Nu vrem să cunoaştem căile Tale.
15 Cine este Cel Atotputernic ca să-I slujim?
Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»
16 Nu se bucură ei de bunăstarea lor?[b]
Departe de mine însă sfatul celor răi!
Alegerea suverană a lui Dumnezeu
9 Spun adevărul în Cristos, nu mint: conştiinţa mea, prin Duhul Sfânt, îmi este martoră 2 că am o mare întristare şi o durere permanentă în inimă, 3 întrucât aş vrea, mai degrabă, ca eu însumi să fiu blestemat şi despărţit de Cristos de dragul fraţilor mei, al rudelor mele după trup 4 şi anume israeliţii! Ale lor sunt înfierea[a], slava[b], legămintele, darea Legii, închinarea şi promisiunile. 5 Ai lor sunt patriarhii şi din ei a venit, după trup, Cristos, Care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci[c]! Amin.
6 Dar aceasta nu înseamnă că a fost fără efect Cuvântul[d] lui Dumnezeu. Pentru că nu toţi care sunt din Israel sunt Israel. 7 Şi deşi sunt sămânţa lui Avraam nu toţi sunt copiii săi, ci, aşa cum este scris: „Prin Isaac îşi va primi numele sămânţa[e] ta.“[f] 8 Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt priviţi ca sămânţă. 9 Căci iată care a fost cuvântul promisiunii: „La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, iar Sara va avea un fiu.“[g]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.