Revised Common Lectionary (Complementary)
73 Mâinile Tale m-au făcut şi m-au întocmit.
De aceea, dă-mi pricepere ca să pot învăţa poruncile Tale!
74 Cei ce se tem de Tine mă privesc şi se bucură,
căci aştept împlinirea Cuvântului Tău.
75 Doamne, recunosc că judecăţile Tale sunt drepte
şi că din credincioşie m-ai smerit.
76 Fă-mi parte de îndurarea Ta, pentru a fi mângâiat,
după promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău.
77 Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi,
căci îmi găsesc desfătarea în Legea Ta!
78 Să fie făcuţi de râs cei îngâmfaţi, căci m-au defăimat prin minciuni!
Cât despre mine, eu voi cugeta la hotărârile Tale!
79 Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine
şi cei ce cunosc mărturiile Tale!
80 Fie-mi inima integră în orânduirile Tale,
şi atunci nu voi fi dat de ruşine!
Păcat şi pedeapsă
4 „Spune-le că aşa vorbeşte Domnul:
«Cine cade şi nu se mai ridică?
Cine se abate din drum fără să se întoarcă iarăşi?
5 De ce atunci cei din poporul acesta se abat din drum,
iar Ierusalimul stăruie în apostazie?
Ei se întăresc tot mai mult în înşelătorie
şi refuză să se întoarcă?
6 Am ascultat cu atenţie,
dar ei nu rostesc ceea ce este drept.
Nici unuia nu-i pare rău de răul lui
şi nu se întreabă: ‘Ce am făcut?’.
Toţi îşi încep din nou alergarea,
ca un cal care se aruncă în luptă.
7 Până şi barza
îşi cunoaşte timpul ei pe ceruri;
turturica, lăstunul şi cocorul[a]
iau aminte la timpul când trebuie să vină.
Dar poporul Meu
nu cunoaşte porunca Domnului.
8 Cum puteţi spune: ‘Suntem înţelepţi,
căci avem Legea Domnului!’,
când, de fapt, pana mincinoasă a scribilor
a transformat-o într-o minciună?
9 Înţelepţii sunt daţi de ruşine,
sunt îngroziţi şi capturaţi.
De vreme ce au respins Cuvântul Domnului,
ce fel de înţelepciune au ei?
10 De aceea, pe soţiile lor le voi da altor bărbaţi
şi terenurile lor altor proprietari.
Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare,
toţi sunt lacomi de câştig;
de la profet până la preot,
toţi înşală.
11 Ei leagă în mod uşuratic
rana fiicei poporului Meu,
zicând: ‘Pace, pace!’,
când nu este pace.
12 Le este lor ruşine de urâciunile pe care le săvârşesc?
Nu, nu le este ruşine deloc;
nici măcar nu ştiu să roşească.
De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad
şi vor fi răsturnaţi, când vor fi pedepsiţi, zice Domnul.
13 Voi face să le înceteze recolta, zice Domnul.
Nu vor mai fi struguri în vie,
nu vor mai fi smochine în smochin,
iar frunzele se vor veşteji.
Ceea ce le-am dat
va fi luat de la ei.[b]»“
28 Când au auzit ei aceste lucruri, s-au umplut de mânie şi au început să strige: „Mare este Artemis a efesenilor!“ 29 Cetatea s-a umplut de zarvă. S-au repezit într-un singur gând spre teatru, târându-i acolo şi pe macedoneenii Gaius şi Aristarh, însoţitorii de drum ai lui Pavel. 30 Pavel voia să vină la norod, dar ucenicii nu l-au lăsat. 31 Chiar şi unii dintre conducătorii provinciei Asia[a], care-i erau prieteni, au trimis la el să-l roage să nu se ducă la teatru. 32 Unii strigau ceva, alţii strigau altceva, căci adunarea era în confuzie, iar cei mai mulţi nici nu ştiau de ce se adunaseră. 33 Unii din mulţime l-au înştiinţat pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau în faţă, spunându-i despre ce este vorba. Alexandru a făcut semn cu mâna, vrând să se apere înaintea norodului, 34 dar ei, recunoscându-l că este iudeu, au strigat cu toţii într-un glas, timp de aproape două ore: „Mare este Artemis a efesenilor!“ 35 Funcţionarul[b] cetăţii a reuşit să liniştească mulţimea, zicând: „Bărbaţi ai Efesului, cine este omul acela care să nu ştie că cetatea Efes este păzitoarea templului măreţei Artemis şi a imaginii ei căzute din cer[c]?! 36 Întrucât aceste lucruri sunt de necontestat, ar trebui să vă liniştiţi şi să nu faceţi nimic nesăbuit. 37 Căci i-aţi adus aici pe bărbaţii aceştia care nu sunt nici jefuitori ai templului şi nici blasfemiatori ai zeiţei noastre! 38 Deci, dacă într-adevăr Demetrius şi lucrătorii lui au o acuzaţie împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise şi există proconsuli[d]; să se acuze acolo unii pe alţii! 39 Însă dacă vreţi ceva în plus, se va clarifica într-o adunare legală[e]. 40 Căci, din cauza celor întâmplate astăzi, suntem în pericol să fim acuzaţi de răscoală, deoarece nu există nici o cauză pentru această zarvă, şi noi nu putem motiva agitaţia aceasta!“ 41 Şi spunând aceste lucruri, a dat drumul adunării.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.