Revised Common Lectionary (Complementary)
CARTEA ÎNTÂI
Psalmul 1
1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se opreşte pe calea celor păcătoşi
şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.
3 El este ca un pom
sădit lângă nişte izvoare de apă,
care-şi dă rodul la vremea lui
şi ale cărui frunze nu se veştejesc.
El prosperă în tot ceea ce face!
4 Cei răi însă nu sunt aşa,
ci ei se aseamănă cu pleava
spulberată de vânt.
5 De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată
şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi;
calea celor răi însă duce la pieire.
10 Aşa vorbeşte Domnul: «Când se vor împlini şaptezeci de ani ai Babilonului, voi veni la voi şi Îmi voi împlini faţă de voi promisiunea Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta. 11 Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, planuri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. 12 Mă veţi chema şi veţi veni să vă rugaţi Mie, iar Eu vă voi asculta. 13 Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta din toată inima. 14 Mă voi lăsa găsit de voi, zice Domnul, şi-i voi aduce înapoi pe captivii voştri. Vă voi aduna din toate neamurile şi din toate locurile în care v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în captivitate.»
15 Pentru că ziceţi: «Domnul ne-a ridicat profeţi în Babilon![a]», 16 aşa vorbeşte Domnul despre regele care stă pe tronul lui David, despre tot poporul care locuieşte în cetatea aceasta, despre fraţii voştri care nu au mers cu voi în exil. 17 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Iată, voi trimite peste ei sabia, foametea şi molima, şi-i voi preface în nişte smochine stricate care, de rele ce sunt, nu pot fi mâncate. 18 Îi voi urmări cu sabia, cu foametea şi cu molima şi îi voi face o pricină de groază pentru toate regatele pământului, o pricină de blestem, de pustiire, de batjocură şi de ruşine printre toate neamurile unde îi voi alunga, 19 pentru că nu au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, cuvinte pe care li le-am trimis iarăşi şi iarăşi prin slujitorii Mei, profeţii. Şi nici voi n-aţi ascultat, zice Domnul.
Îndemnuri şi saluturi finale
13 Vegheaţi, staţi fermi în credinţă, fiţi bărbaţi, fiţi tari! 14 Tot ceea ce faceţi să faceţi cu dragoste.
15 Vă dau un îndemn, fraţilor: ştiţi despre cei din casa lui Stefanas, că ei sunt cel dintâi rod al Ahaiei[a] şi că s-au dat pe ei înşişi pentru a-i sluji pe sfinţi. 16 Supuneţi-vă unor astfel de oameni şi fiecăruia care lucrează şi trudeşte împreună cu ei! 17 Mă bucur de venirea lui Ştefanas, a lui Fortunatus şi a lui Ahaicus, pentru că ei, în lipsa voastră, v-au ţinut locul. 18 Ei au înviorat duhul meu şi al vostru. Apreciaţi astfel de oameni!
19 Bisericile din Asia[b] vă salută. Aquila şi Prisca[c], împreună cu biserica din casa lor, vă salută călduros în Domnul. 20 Toţi fraţii vă salută. Salutaţi-vă unul pe altul cu o sărutare sfântă!
21 Eu, Pavel, scriu acest salut cu mâna mea. 22 Dacă cineva nu-L iubeşte pe Domnul, să fie blestemat! Marana tha![d] 23 Harul Domnului Isus să fie cu voi! 24 Dragostea mea este cu voi toţi, în Cristos Isus. (Amin.)[e]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.