Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Old/New Testament

Each day includes a passage from both the Old Testament and New Testament.
Duration: 365 days
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)
Version
Iov 38-40

Răspunsul Domnului

38 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul(A) furtunii şi a zis:

„Cine(B) este cel ce Îmi întunecă planurile
prin cuvântări(C) fără pricepere?
Încinge-ţi mijlocul(D) ca un viteaz,
ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
Unde(E) erai tu când am întemeiat pământul?
Spune, dacă ai pricepere.
Cine i-a hotărât măsurile, ştii?
Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
Pe ce sunt sprijinite temeliile lui?
Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului
atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie
şi când toţi(F) fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
Cine(G) a închis marea cu porţi
când s-a aruncat din pântecele mamei ei;
când i-am făcut haină din nori
şi scutece din întuneric;
10 când i-am pus hotar(H)
şi când i-am pus zăvoare şi porţi;
11 când am zis: ‘Până aici să vii, să nu treci mai departe;
aici să ţi se oprească(I) mândria valurilor tale’?
12 De când eşti, ai poruncit(J) tu dimineţii?
Ai arătat zorilor locul lor,
13 ca să apuce capetele pământului
şi să scuture pe cei răi(K) de pe el?
14 Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete
şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?
15 Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina(L) lor
şi braţul(M) care se ridică să fie zdrobit?
16 Ai pătruns tu până la izvoarele(N) mării?
Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului?
17 Ţi s-au deschis porţile(O) morţii?
Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
18 Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului?
Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
19 Unde este drumul care duce la locaşul luminii?
Şi întunericul unde îşi are locuinţa?
20 Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor
şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
21 Ştii, căci atunci erai născut
şi numărul zilelor tale este mare!
22 Ai ajuns tu până la cămările(P) zăpezii?
Ai văzut tu cămările grindinei,
23 pe care(Q) le păstrez pentru vremurile de strâmtorare,
pentru zilele de război şi de bătălie?
24 Pe ce cale se împarte lumina?
Şi pe ce cale se împrăştie vântul de răsărit pe pământ?
25 Cine a deschis(R) un loc de scurgere ploii
şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
26 pentru ca să cadă ploaia pe un pământ fără locuitori,
pe un pustiu unde nu sunt oameni;
27 pentru ca să adape(S) locurile pustii şi uscate
şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
28 Are ploaia(T) tată?
Cine dă naştere picăturilor de rouă?
29 Din al cui sân iese gheaţa
şi cine naşte promoroaca(U) cerului,
30 ca apele să se îngroaşe ca o piatră
şi faţa adâncului să(V) se întărească?
31 Poţi să înnozi tu legăturile Găinuşei(W)
sau să dezlegi frânghiile Orionului?
32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului
şi tu cârmuieşti Ursa-Mare cu puii ei?
33 Cunoşti tu legile(X) cerului?
Sau tu îi orânduieşti stăpânirea pe pământ?
34 Îţi înalţi tu glasul până la nori,
ca să chemi să te acopere râuri de ape?
35 Poţi tu să arunci fulgerele ca să plece?
Îţi zic ele: ‘Iată-ne!’?
36 Cine(Y) a pus înţelepciunea în negura norilor
sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?
37 Cine poate să numere norii cu înţelepciune
şi să verse burdufurile cerurilor,
38 pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi
şi bulgării de pământ să se lipească împreună?
39 Tu(Z) izgoneşti prada pentru leoaică
şi tu potoleşti foamea puilor de lei
40 când stau ghemuiţi în vizuina lor,
când stau la pândă în culcuşul lor?
41 Cine pregăteşte corbului(AA) hrana,
când puii lui strigă spre Dumnezeu,
când umblă rătăciţi şi flămânzi?

39 Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii?
Vezi tu pe cerboaice(AB) când fată?
Numeri tu lunile în care sunt însărcinate
şi cunoşti tu vremea când nasc?
Ele se pleacă, fată puii
şi scapă iute de durerile lor.
Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul slobod;
pleacă şi nu se mai întorc la ele.
Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic,
izbăvindu-l de orice legătură?
I-am dat(AC) ca locuinţă pustiul
şi pământul sărac ca locaş.
El râde de zarva cetăţilor
şi n-aude strigătele stăpânului care-l mână.
Străbate munţii ca să-şi găsească hrana
şi umblă după tot ce este verde.
Vrea bivolul sălbatic(AD) să fie în slujba ta?
Şi stă el noaptea la ieslea ta?
10 Îl poţi lega tu cu o funie ca să tragă o brazdă?
Merge el după tine ca să grăpeze bulgării din văi?
11 Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare?
Şi-i laşi tu grija lucrărilor tale?
12 Te laşi tu pe el pentru căratul roadelor tale,
ca să le strângă în aria ta?
13 Aripa struţului bate cu veselie,
de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.
14 Dar struţoaica îşi încredinţează pământului ouăle
şi le lasă să se încălzească în nisip.
15 Ea uită că piciorul le poate strivi,
că o fiară de câmp le poate călca în picioare.
16 Este aspră(AE) cu puii săi, de parcă nici n-ar fi ai ei.
Că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nicidecum!
17 Căci Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune(AF)
şi nu i-a făcut parte de pricepere.
18 Când se scoală şi porneşte,
râde de cal şi de călăreţul lui.
19 Tu dai putere calului
şi-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fâlfâie?
20 Tu-l faci să sară ca lăcusta?
Nechezatul lui puternic răspândeşte groaza.
21 Scurmă pământul şi, mândru de puterea lui,
se aruncă(AG) asupra celor înarmaţi;
22 îşi bate joc de frică, nu se teme
şi nu se dă înapoi dinaintea sabiei.
23 Zăngăneşte tolba cu săgeţi pe el,
suliţa şi lancea strălucesc,
24 fierbe de aprindere, mănâncă pământul,
n-are astâmpăr când răsună trâmbiţa.
25 La sunetul trâmbiţei parcă zice: ‘Înainte!’.
De departe miroase bătălia,
glasul ca de tunet al căpeteniilor şi strigătele de luptă.
26 Oare prin priceperea ta îşi ia uliul zborul
şi îşi întinde aripile spre miazăzi?
27 Oare din porunca ta se înalţă vulturul
şi îşi aşază cuibul(AH) pe înălţimi?
28 El locuieşte în stânci,
acolo îşi are locuinţa, pe vârful zimţat al stâncilor şi pe vârful munţilor.
29 De acolo descoperă el prada
şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.
30 Puii lui îi beau sângele
şi, acolo unde sunt hoituri(AI), acolo-i şi vulturul.”

40 Domnul a vorbit lui Iov şi a zis:

„Eşti încredinţat acum tu, care vorbeşti(AJ) împotriva Celui Atotputernic?
Tu, care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?”
Iov a răspuns Domnului şi a zis:
„Iată, eu sunt prea(AK) mic. Ce să-Ţi răspund?
Îmi pun mâna la gură.
Am vorbit o dată, şi nu voi mai răspunde;
de două ori, şi nu voi mai adăuga nimic.”
Domnul(AL) a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
„Încinge-ţi mijlocul(AM) ca un viteaz
ca Eu(AN) să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
Vrei(AO) să nimiceşti până şi dreptatea Mea?
Şi să Mă osândeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea?
Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu
şi un glas de tunet(AP) ca al Lui?
10 Împodobeşte-te cu(AQ) măreţie şi mărime,
îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă!
11 Varsă-ţi valurile mâniei tale
şi doboară cu o privire pe cei trufaşi!
12 Smereşte cu o privire pe cei(AR) trufaşi,
zdrobeşte pe loc pe cei răi,
13 ascunde-i pe toţi împreună în ţărână,
înveleşte-le faţa în întuneric!
14 Şi atunci voi aduce şi Eu lauda
puterii dreptei tale.
15 Uită-te la hipopotamul căruia i-am dat viaţă, ca şi ţie!
El mănâncă iarbă ca boul.
16 Uită-te ce tărie are în coapse
şi ce putere are în muşchii pântecelui său!
17 Îşi îndoaie coada tare ca un cedru
şi vinele coapselor lui sunt întreţesute.
18 Oasele lui sunt ca nişte ţevi de aramă,
mădularele lui sunt ca nişte drugi de fier.
19 El este cea mai mare dintre lucrările lui Dumnezeu.
Cel ce l-a făcut l-a înzestrat cu o suliţă.
20 El îşi găseşte hrana(AS) în munţi,
unde se joacă toate fiarele câmpului.
21 Se culcă sub lotus,
în mijlocul trestiilor şi mlaştinilor.
22 Desişul lotusului îl acoperă cu umbra lui,
sălciile pârâului îl înconjoară.
23 Dacă se întâmplă ca râul să iasă din matcă, el nu fuge:
chiar de s-ar năpusti Iordanul în gâtlejul lui, el ar rămâne liniştit.
24 Crezi că-l poţi prinde lovindu-l în faţă?
Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul laţurilor?

Faptele Apostolilor 16:1-21

Timotei. Vedenia lui Pavel

16 În urmă, Pavel s-a dus la Derbe(A) şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic numit(B) Timotei, fiul(C) unei iudeice credincioase şi al unui tată grec. Fraţii(D) din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine. Pavel a vrut să-l ia cu el şi, după ce l-a luat(E), l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor, care erau în acele locuri, căci toţi ştiau că tatăl lui era grec. Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile(F) apostolilor şi prezbiterilor din Ierusalim. Bisericile(G) se întăreau în credinţă şi sporeau la număr din zi în zi. Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei. Ajunşi lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. Au trecut atunci prin Misia şi s-au(H) pogorât la Troa. Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om(I) din(J) Macedonia stătea în picioare şi i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia şi ajută-ne!” 10 După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.

Pavel la Filipi. Lidia

11 După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis. 12 De acolo ne-am dus la Filipi(K), care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile. 13 În ziua Sabatului, am ieşit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. 14 Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a(L) deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. 15 După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea”. Şi ne-a(M) silit să intrăm.

O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi

16 Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieşit înainte o roabă, care(N) avea un duh de ghicire[a]. Prin ghicire, ea aducea mult câştig(O) stăpânilor ei. 17 Roaba aceasta s-a luat după Pavel şi după noi şi striga: „Oamenii aceştia sunt robii Dumnezeului Celui Preaînalt şi ei vă vestesc calea mântuirii”. 18 Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit(P), s-a întors şi a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îţi poruncesc să ieşi din ea”. Şi(Q) a ieşit chiar în ceasul acela. 19 Când au văzut(R) stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câştigului lor, au pus mâna(S) pe Pavel şi pe Sila şi i-au(T) târât în piaţă înaintea fruntaşilor. 20 I-au dat pe mâna dregătorilor şi au zis: „Oamenii aceştia ne tulbură(U) cetatea; sunt nişte iudei 21 care vestesc nişte obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm”.

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.