Old/New Testament

Închinarea la idoli

1 Cuvântul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel. ² Întâia dată când a vorbit Domnul către Osea, Domnul a zis lui Osea: „Du-te^(A) şi ia-ţi o nevastă curvă şi copii din curvie, căci ţara^(B) a săvârşit o mare curvie, părăsind pe Domnul!” ³ El s-a dus şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim. Ea a zămislit şi i-a născut un fiu. ⁴ Şi Domnul i-a zis: „Pune-i numele Izreel, căci, peste puţină vreme, voi pedepsi^(C) casa lui Iehu pentru sângele vărsat la Izreel şi voi pune capăt^(D) domniei lui peste casa lui Israel. ⁵ În ziua aceea^(E), voi sfărâma arcul lui Israel în valea Izreel.” ⁶ Ea a zămislit din nou şi a născut o fată. Şi Domnul a zis lui Osea: „Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea fără îndurare); căci^(F) nu voi mai avea milă de casa lui Israel, n-o voi mai ierta! ⁷ Dar voi avea milă^(G) de casa lui Iuda şi-i voi izbăvi prin Domnul, Dumnezeul lor, dar nu-i voi izbăvi^(H) nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi”. ⁸ Ea a înţărcat pe Lo-Ruhama, apoi iar a zămislit şi a născut un fiu. ⁹ Şi Domnul a zis: „Pune-i numele Lo-Ami (Nu-i poporul meu), căci voi nu sunteţi poporul Meu şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru. ¹⁰ Totuşi numărul^(I) copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate nici măsura, nici număra, şi de unde^(J) li se zicea: ‘Nu^(K) sunteţi poporul Meu’, li se va zice: ‘Copiii^(L) Dumnezeului Celui viu!’ ¹¹ Atunci^(M), copiii lui Iuda şi copiii lui Israel se vor strânge la un loc, îşi vor pune o singură căpetenie şi vor ieşi din ţară, căci mare va fi ziua lui Izreel.

2 Ziceţi fraţilor voştri: Ami (Poporul meu) şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)! ² Plângeţi-vă, plângeţi-vă împotriva mamei voastre! Căci^(N) nu este nevasta Mea şi Eu nu sunt bărbatul ei! Să-şi depărteze^(O) curviile dinaintea ei şi preacurviile de la ţâţele ei! ³ Altfel, o dezbrac^(P) în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei^(Q), o fac ca o pustie, ca un pământ uscat^(R), şi o las să moară de sete^(S)! ⁴ Nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copii din curvie^(T). ⁵ Mama^(U) lor a curvit; cea care i-a născut s-a necinstit, căci a zis: ‘Voi alerga după ibovnicii mei, care îmi dau pâinea^(V) şi apa mea, lâna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!’ ⁶ De aceea, iată, îi voi astupa^(W) drumul cu spini, i-l voi astupa cu un zid, ca să nu-şi mai afle cărările. ⁷ Va alerga după ibovnicii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: ‘Hai să mă^(X) întorc iarăşi la bărbatul^(Y) meu cel dintâi, căci eram mai fericită atunci decât acum!’ ⁸ N-a cunoscut^(Z) că Eu^(AA) îi dădeam grâul, mustul şi untdelemnul şi au închinat slujbei lui Baal argintul şi aurul cel mult pe care i-l dădeam. ⁹ De aceea, Îmi voi lua iarăşi înapoi^(AB) grâul la vremea lui şi mustul la vremea lui şi îmi voi ridica iarăşi de la ea lâna şi inul pe care i le dădusem ca să-i acopere goliciunea. ¹⁰ Şi acum îi voi descoperi^(AC) ruşinea înaintea ibovnicilor ei şi niciunul n-o va scoate din mâna Mea. ¹¹ Voi face^(AD) să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile^(AE) ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei şi toate praznicele ei. ¹² Îi voi pustii şi viile, şi smochinii, despre care^(AF) zicea: ‘Aceasta este plata pe care mi-au dat-o ibovnicii mei!’ Le voi preface^(AG) într-o pădure şi le vor mânca fiarele câmpului. ¹³ O voi pedepsi pentru zilele când tămâia Baalilor, când se gătea^(AH) cu veriga de nas, cu salba ei şi alerga după ibovnicii ei, uitând de Mine, zice Domnul. ¹⁴ De aceea iată, o voi ademeni şi o voi duce^(AI) în pustie şi-i voi vorbi pe placul inimii ei. ¹⁵ Acolo, îi voi da iarăşi viile şi valea Acor^(AJ) i-o voi preface într-o uşă de nădejde şi acolo va cânta ca în vremea tinereţii ei^(AK) şi ca în ziua când s-a suit^(AL) din ţara Egiptului. ¹⁶ În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: ‘Bărbatul meu!’ şi nu-Mi vei mai zice: ‘Stăpânul meu!’ ¹⁷ Voi scoate^(AM) din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume. ¹⁸ În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ^(AN) cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărâma din ţară arcul^(AO), sabia şi orice unealtă de război şi-i voi face să locuiască^(AP) în linişte. ¹⁹ Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare; ²⁰ te voi logodi cu Mine prin credincioşie şi vei cunoaşte^(AQ) pe Domnul! ²¹ În ziua aceea, voi^(AR) asculta, zice Domnul, voi asculta cerurile, şi ele vor asculta pământul; ²² pământul va asculta grâul, mustul şi untdelemnul, şi acestea^(AS) vor asculta pe Izreel^[a]. ²³ Îmi voi sădi^(AT) pe Lo-Ruhama în ţară şi-i voi da îndurare^(AU); voi zice^(AV) lui Lo-Ami: ‘Tu eşti poporul Meu!’ Şi el va răspunde: ‘Dumnezeul meu!’ ”

3 Domnul mi-a zis: „Du-te^(AW) iarăşi şi iubeşte o femeie iubită de un ibovnic^(AX) şi preacurvă; iubeşte-o cum iubeşte Domnul pe copiii lui Israel, care se îndreaptă spre alţi dumnezei şi care iubesc turtele de stafide!” ² Mi-am cumpărat-o cu cincisprezece sicli de argint, un omer de orz şi un letec de orz. ³ Şi i-am zis: „Rămâi^(AY) multă vreme numai a mea, nu te deda la curvie, nu mai fi a niciunui alt bărbat, şi voi fi şi eu la fel cu tine!” ⁴ Căci copiii lui Israel vor rămâne multă vreme fără împărat^(AZ), fără căpetenie, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod^(BA) şi fără terafimi^(BB). ⁵ După aceea, copiii lui Israel se vor întoarce şi vor căuta^(BC) pe Domnul, Dumnezeul lor, şi pe împăratul lor David^(BD) şi vor tresări la vederea Domnului şi a bunătăţii Lui în vremurile de pe urmă.

Nelegiuirea lui Israel şi Iuda. Mustrări şi făgăduinţe

4 Ascultaţi Cuvântul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată^(BE) cu locuitorii ţării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoştinţă^(BF) de Dumnezeu în ţară. ² Fiecare jură strâmb şi minte, ucide, fură şi preacurveşte, năpăstuieşte şi face omoruri după omoruri. ³ De aceea, ţara se va jeli^(BG), toţi cei ce o locuiesc vor tânji^(BH) împreună cu fiarele câmpului şi păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri. ⁴ Dar nimeni să nu certe pe altul, nimeni să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca cei ce se ceartă^(BI) cu preoţii. ⁵ Te vei poticni^(BJ) ziua, prorocul se va poticni şi el împreună cu tine noaptea şi pe mama ta o voi nimici. ⁶ Poporul Meu^(BK) piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi! ⁷ Cu cât^(BL) s-au înmulţit, cu atât au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava^(BM) în ocară. ⁸ Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu şi sunt lacomi de nelegiuirile lui. ⁹ Dar şi preotului^(BN) i se va întâmpla ca şi poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui şi-l voi răsplăti după faptele lui. ¹⁰ Vor mânca^(BO) şi tot nu se vor sătura, vor curvi şi tot nu se vor înmulţi, pentru că au părăsit pe Domnul şi poruncile Lui. ¹¹ Curvia, vinul şi mustul iau minţile^(BP) omului. ¹² Poporul Meu îşi întreabă lemnul^(BQ) lui şi toiagul lui îi proroceşte, căci duhul curviei^(BR) îi duce în rătăcire şi sunt necredincioşi Dumnezeului lor. ¹³ Aduc jertfe^(BS) pe vârful munţilor, ard tămâie pe dealuri, sub stejari, plopi şi terebinţi, a căror umbră este plăcută. De aceea^(BT), fetele voastre curvesc şi nurorile voastre sunt preacurve. ¹⁴ Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentru că sunt curve, nici pe nurorile voastre pentru că sunt preacurve, căci ei înşişi se duc la o parte cu nişte curve şi jertfesc împreună cu desfrânatele din temple. Poporul fără minte^(BU) aleargă spre pieire. ¹⁵ Dacă tu curveşti, Israele, măcar Iuda să nu se facă vinovat. Nu vă duceţi^(BV) măcar la Ghilgal, nu vă suiţi la Bet-Aven^(BW) şi nu juraţi^(BX) zicând: „Viu este Domnul!” ¹⁶ Pentru că Israel dă din picioare^(BY) ca o mânzată neîmblânzită, şi să-l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imaşuri întinse! ¹⁷ Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l^(BZ) în pace! ¹⁸ Abia au încetat să bea şi se dedau la curvie; cârmuitorii lor^(CA) sunt lacomi, da, sunt lacomi după ruşine! ¹⁹ Vântul^(CB) îi va strânge cu aripile lui şi vor fi daţi de ruşine^(CC) cu altarele lor!

1 Descoperirea lui Isus Hristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care^(A) au să se întâmple^(B) în curând. Şi le-a făcut-o cunoscut trimiţând^(C) prin îngerul Său la robul Său Ioan, ² care^(D) a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos şi a spus tot^(E) ce a văzut. ³ Ferice^(F) de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea^(G) este aproape! ⁴ Ioan, către cele şapte Biserici care sunt în Asia: Har şi pace vouă din partea Celui^(H) ce este, Celui ce era^(I) şi Celui ce vine şi^(J) din partea celor şapte duhuri care stau înaintea scaunului Său de domnie ⁵ şi din partea lui Isus Hristos, Martorul^(K) credincios, Cel^(L) întâi născut din morţi, Domnul^(M) împăraţilor pământului!

Ale Lui, care ne iubeşte^(N), care ne-a^(O) spălat de păcatele noastre cu sângele Său ⁶ şi a făcut^(P) din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: ale Lui^(Q) să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin. ⁷ Iată^(R) că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei^(S) ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. ⁸ „Eu^(T) sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce^(U) este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic. ⁹ Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş^(V) cu voi la^(W) necaz, la Împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina^(X) Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos. ¹⁰ În Ziua^(Y) Domnului eram în Duhul^(Z). Şi am auzit înapoia mea un glas^(AA) puternic, ca sunetul unei trâmbiţe, ¹¹ care zicea: „Eu^(AB)sunt Alfa şi Omega, Cel^(AC) dintâi şi Cel de pe urmă. Ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea”. ¹² M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Şi când m-am întors, am^(AD) văzut şapte sfeşnice de aur. ¹³ Şi^(AE) în mijlocul celor şapte sfeşnice, pe cineva care semăna cu Fiul^(AF) omului, îmbrăcat^(AG) cu o haină lungă până la picioare şi încins^(AH) la piept cu un brâu de aur. ¹⁴ Capul şi părul^(AI) Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii^(AJ) Lui erau ca para focului, ¹⁵ picioarele^(AK) Lui erau ca arama aprinsă şi arsă într-un cuptor şi glasul^(AL) Lui era ca vuietul unor ape mari. ¹⁶ În^(AM) mâna dreaptă ţinea şapte stele. Din^(AN) gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri şi^(AO) faţa Lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea lui. ¹⁷ Când L-am văzut^(AP), am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus^(AQ) mâna dreaptă peste mine şi a zis: „Nu te teme! Eu^(AR) sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, ¹⁸ Cel^(AS) viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu^(AT) în vecii vecilor. Eu ţin^(AU) cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor. ¹⁹ Scrie dar lucrurile^(AV) pe care le-ai văzut, lucrurile^(AW) care sunt şi cele care^(AX) au să fie după ele. ²⁰ Taina celor^(AY) şapte stele, pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea, şi a celor^(AZ) şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii^(BA) celor şapte Biserici şi cele^(BB) şapte sfeşnice sunt şapte Biserici.