Old/New Testament
Daniel la Babilon
1 În al treilea an al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit(A) împotriva Ierusalimului şi l-a împresurat. 2 Domnul a dat în mâinile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi o parte(B) din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadneţar a dus vasele în ţara Şinear(C), în casa dumnezeului său, le-a pus(D) în casa vistieriei dumnezeului său. 3 Împăratul a dat poruncă lui Aşpenaz, căpetenia famenilor săi dregători, să-i aducă vreo câţiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi de viţă boierească, 4 nişte tineri fără(E) vreun cusur trupesc, frumoşi la chip, înzestraţi cu înţelepciune(F) în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi pricepere, în stare să slujească în casa împăratului şi pe care să-i înveţe scrierea şi limba haldeenilor. 5 Împăratul le-a rânduit pe fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui şi din vinul de care bea el, vrând să-i crească timp de trei ani, după care aveau să fie în slujba(G) împăratului. 6 Printre ei erau dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. 7 Căpetenia(H) famenilor dregători le-a pus însă alte nume, şi anume: lui Daniel(I) i-a pus numele Beltşaţar; lui Hanania, Şadrac; lui Mişael, Meşac şi lui Azaria, Abed-Nego. 8 Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele(J) alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea împăratul şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9 Dumnezeu a făcut(K) ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. 10 Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: „Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărât ce trebuie să mâncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului”. 11 Atunci, Daniel a zis îngrijitorului căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria: 12 „Încearcă pe robii tăi zece zile şi să ni se dea de mâncat zarzavaturi şi apă de băut; 13 să te uiţi apoi la faţa noastră şi la a celorlalţi tineri care mănâncă din bucatele împăratului şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!” 14 El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat zece zile. 15 După cele zece zile, ei erau mai bine la faţă şi mai graşi decât toţi tinerii care mâncau din bucatele împăratului. 16 Îngrijitorul lua bucatele şi vinul care le erau rânduite şi le dădea zarzavaturi. 17 Dumnezeu a dat(L) acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere(M) pentru tot felul de scrieri şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput(N) în toate vedeniile şi în toate visele. 18 La vremea sorocită de împărat ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar. 19 Împăratul a stat de vorbă cu ei, dar, între toţi tinerii aceia, nu s-a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba(O) împăratului. 20 În toate(P) lucrurile care cereau înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii în stele care erau în toată împărăţia lui. 21 Aşa a dus-o(Q) Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.
Visul lui Nebucadneţar
2 În al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte vise. Duhul îi era(R) tulburat şi i-a pierit somnul(S). 2 Împăratul(T) a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descântători şi pe haldeeni ca să-i spună visele. Ei au venit şi s-au înfăţişat înaintea împăratului. 3 Împăratul le-a zis: „Am visat un vis; duhul îmi este tulburat şi aş vrea să ştiu visul acela.” 4 Haldeenii au răspuns împăratului în limba aramaică: „Veşnic să trăieşti, împărate(U)! Spune robilor tăi visul, şi-ţi vom arăta tâlcuirea lui!” 5 Împăratul a luat iarăşi cuvântul şi a zis haldeenilor: „Mi-a scăpat din minte lucrul acela. Dacă nu-mi veţi face cunoscute visul şi tâlcuirea lui, veţi fi făcuţi(V) bucăţi şi casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de murdării. 6 Dar(W), dacă-mi veţi spune visul şi tâlcuirea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplătiri şi mare cinste. De aceea, spuneţi-mi visul şi tălmăcirea lui!” 7 Ei au răspuns a doua oară: „Să spună împăratul robilor săi visul, şi i-l vom tălmăci!” 8 Împăratul a luat iarăşi cuvântul şi a zis: „Văd, cu adevărat, că voiţi să câştigaţi vreme, pentru că vedeţi că lucrul mi-a scăpat din minte. 9 Dacă deci nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaşi(X) soartă, fiindcă vreţi să vă înţelegeţi ca să-mi spuneţi minciuni şi neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul, ca să ştiu dacă sunteţi în stare să mi-l şi tâlcuiţi!” 10 Haldeenii au răspuns împăratului: „Nu este nimeni pe pământ care să poată spune ce cere împăratul; de aceea niciodată niciun împărat, oricât de mare şi puternic ar fi fost, n-a cerut aşa ceva de la niciun vrăjitor, cititor în stele sau haldeean! 11 Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei(Y), a căror locuinţă nu este printre muritori!” 12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s-a mâniat şi s-a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toţi înţelepţii Babilonului. 13 Hotărârea ieşise, înţelepţii începuseră să fie omorâţi şi căutau şi pe Daniel şi pe tovarăşii lui ca să-i piardă. 14 Atunci, Daniel a vorbit cu minte şi cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieşise să omoare pe înţelepţii Babilonului. 15 A luat cuvântul şi a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: „Pentru ce a dat împăratul o poruncă atât de aspră?” Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16 Şi Daniel s-a dus la împărat şi l-a rugat să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. 17 Apoi Daniel s-a dus în casa lui şi a spus despre lucrul acesta tovarăşilor săi Hanania, Mişael şi Azaria, 18 rugându-i să ceară(Z) îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel şi tovarăşii săi odată cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului. 19 După aceea i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie(AA) în timpul nopţii. Şi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20 Daniel a luat cuvântul şi a zis: „Binecuvântat(AB) să fie Numele lui Dumnezeu, din veşnicie în veşnicie! Ale Lui(AC) sunt înţelepciunea şi puterea. 21 El schimbă vremurile(AD) şi împrejurările; El răstoarnă(AE) şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune(AF) înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi! 22 El descoperă(AG) ce este adânc şi ascuns; El ştie(AH) ce este în întuneric şi la El locuieşte lumina(AI). 23 Pe Tine, Dumnezeul părinţilor mei, Te slăvesc şi Te laud că mi-ai dat înţelepciune şi putere şi mi-ai făcut cunoscut ce Ţi-am cerut(AJ) noi, căci ne-ai descoperit taina împăratului!” 24 După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înţelepţii Babilonului; s-a dus şi i-a vorbit aşa: „Nu pierde pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului şi voi da împăratului tâlcuirea!” 25 Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a vorbit aşa: „Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tâlcuirea!” 26 Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: „Eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi tâlcuirea lui?” 27 Daniel a răspuns înaintea împăratului şi a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. 28 Dar(AK) este în ceruri un Dumnezeu, care descoperă tainele şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întâmpla(AL) în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe care le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ţi-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri, şi Cel ce(AM) descoperă tainele ţi-a făcut cunoscut ce se va întâmpla. 30 Însă, dacă(AN) mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înţelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei şi să afli ce-ţi doreşte(AO) inima să ştii. 31 Tu, împărate, te uitai şi iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare şi de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare. 32 Capul chipului acestuia era de aur(AP) curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pântecele şi coapsele îi erau de aramă; 33 fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier şi parte de lut. 34 Tu te uitai la el, şi s-a dezlipit o piatră fără ajutorul vreunei mâini(AQ), a izbit picioarele de fier şi de lut ale chipului şi le-a făcut bucăţi. 35 Atunci, fierul, lutul, arama, argintul şi aurul s-au sfărâmat împreună şi s-au făcut ca pleava(AR) din arie vara; le-a luat vântul şi nici urmă(AS) nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte(AT) mare şi a umplut(AU) tot pământul. 36 Iată visul. Acum îi vom spune şi tâlcuirea înaintea împăratului. 37 Tu, împărate(AV), eşti împăratul împăraţilor, căci(AW) Dumnezeul cerurilor ţi-a dat împărăţie, putere, bogăţie şi slavă. 38 El ţi-a dat în mâini, oriunde(AX) locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerului şi te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu(AY) eşti capul de aur! 39 După tine, se va ridica o altă(AZ) împărăţie, mai(BA) neînsemnată decât a ta; apoi o a treia împărăţie, care va fi de aramă şi care va stăpâni peste tot pământul. 40 Va fi o a patra(BB) împărăţie, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă şi rupe totul, şi ea va sfărâma şi va rupe totul, ca fierul care face totul bucăţi. 41 Şi, după cum ai văzut picioarele(BC) şi degetele picioarelor parte de lut de olar şi parte de fier, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită, dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai aşa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42 Şi, după cum degetele de la picioare erau parte de fier şi parte de lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte plăpândă. 43 Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul. 44 Dar, în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul(BD) cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată(BE) şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma(BF) şi va nimici toate acele împărăţii şi ea însăşi va dăinui veşnic. 45 Aceasta înseamnă piatra pe(BG) care ai văzut-o dezlipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini şi care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat şi tâlcuirea lui este temeinică.” 46 Atunci, împăratul(BH) Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel şi a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare şi miresme(BI). 47 Împăratul a vorbit lui Daniel şi a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor şi El descoperă(BJ) tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!” 48 Apoi, împăratul a înălţat pe Daniel şi i-a dat daruri(BK) multe şi bogate; i-a dat stăpânire peste tot ţinutul Babilonului şi l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie(BL) a tuturor înţelepţilor Babilonului. 49 Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ţinutului Babilonului în mâna(BM) lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas(BN) la curtea împăratului.
4 Preaiubiţilor, să(A) nu daţi crezare oricărui duh, ci să(B) cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi(C) proroci mincinoşi. 2 Duhul lui Dumnezeu să-L cunoaşteţi după aceasta: Orice(D) duh care mărturiseşte că Isus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu; 3 şi orice(E) duh care nu mărturiseşte pe Isus nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, de a cărui venire aţi auzit. El chiar(F) este în lume acum. 4 Voi(G), copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu şi i-aţi biruit, pentru că Cel(H) ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume. 5 Ei(I) sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume şi lumea(J) îi ascultă. 6 Noi însă suntem din Dumnezeu; cine(K) cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem duhul(L) adevărului şi duhul rătăcirii. 7 Preaiubiţilor(M), să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. 8 Cine nu iubeşte n-a(N) cunoscut pe Dumnezeu(O), pentru că Dumnezeu este dragoste. 9 Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul(P) că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca(Q) noi să trăim prin El. 10 Şi dragostea stă nu(R) în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire(S) pentru păcatele noastre. 11 Preaiubiţilor, dacă(T) astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. 12 Nimeni(U) n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea(V) Lui a ajuns desăvârşită în noi. 13 Cunoaştem(W) că rămânem în El şi că El rămâne în noi prin faptul că ne-a dat din Duhul Său. 14 Şi noi(X) am văzut şi mărturisim că Tatăl(Y) a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii. 15 Cine(Z) va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el, şi el, în Dumnezeu. 16 Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu(AA) este dragoste şi cine(AB) rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el. 17 Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta, astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca(AC) să avem deplină încredere în ziua judecăţii. 18 În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica, pentru că(AD) frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a(AE) ajuns desăvârşit în dragoste. 19 Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi. 20 Dacă(AF) zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu” şi urăşte pe fratele său este un mincinos, căci cine nu iubeşte pe fratele său pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu pe(AG) care nu-L vede? 21 Şi aceasta este porunca(AH) pe care o avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu iubeşte şi pe fratele său.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.