Old/New Testament
22 Dacă vei vedea boul sau oaia fratelui tău rătăcindu-se, să nu fii nepăsător, ci să i le aduci înapoi. 2 Dacă fratele tău nu locuieşte aproape de tine sau dacă nu-l cunoşti, să iei animalul acasă la tine şi să-l păzeşti până va veni după el. Atunci să i-l dai înapoi. 3 La fel să faci şi cu asinul, cu haina sau cu orice lucru pierdut de cel din poporul tău, pe care el l-a pierdut, iar tu l-ai găsit; să nu fii nepăsător. 4 Dacă vei vedea asinul sau boul fratelui tău căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-l ajuţi să se ridice.
5 Femeia să nu se îmbrace cu haine bărbăteşti, iar bărbatul să nu se îmbrace cu îmbrăcăminte femeiască, fiindcă Domnul, Dumnezeul vostru, detestă pe cel ce face acest lucru.
6 Dacă vei găsi un cuib de pasăre lângă drum, într-un copac sau pe câmp, cu pui sau ouă, iar mama şezând peste pui sau peste ouă, să nu iei mama împreună cu puii. 7 Ci să dai drumul mamei şi să nu iei decât puii, ca să-ţi fie bine şi să ai viaţă lungă.
8 Când vei construi o casă nouă, să faci un parapet pe acoperiş, ca să nu aduci vină de sânge peste casa ta, dacă va cădea cineva de pe ea.
9 Să nu semeni două feluri de seminţe în podgoria ta, ca nu cumva să întinezi[a] şi rodul seminţei pe care ai semănat-o, şi rodul viei.
10 Să nu ari cu un bou şi cu un asin înjugaţi împreună.
11 Să nu te îmbraci cu o haină ţesută din fire diferite, cum ar fi lâna şi inul ţesute laolaltă.
12 Să faci ciucuri la cele patru colţuri ale mantiei cu care te vei înveli.
13 Dacă un bărbat şi-a luat o soţie, iar după ce a intrat la ea[b], a început s-o urască 14 şi să-i aducă învinuiri, scoţându-i astfel un nume rău, zicând: «Am luat-o de soţie pe femeia aceasta şi când m-am apropiat de ea nu am găsit nici un semn al fecioriei ei», 15 atunci părinţii fetei să ia şi să aducă semnele fecioriei fetei la poartă, înaintea celor din sfatul bătrânilor cetăţii. 16 Tatăl fetei să spună înaintea sfatului bătrânilor: «Am dat-o pe fiica mea de soţie acestui bărbat, dar el nu o mai iubeşte. 17 Acum el o învinuieşte pe fiica mea că nu a fost fecioară, dar iată, acestea sunt semnele fecioriei ei!» Atunci părinţii fetei să desfacă haina înaintea sfatului bătrânilor cetăţii, 18 iar aceştia să-l ia pe bărbatul acela şi să-l pedepsească. 19 Să-l pună să plătească o sută de şecheli de argint[c] şi să-i dea tatălui fetei, pentru că a scos nume rău unei fecioare israelite. Ea va rămâne soţia lui, iar el nu va putea s-o izgonească toată viaţa lui. 20 Dar dacă faptul este adevărat şi fata nu a fost găsită fecioară, 21 atunci ei vor trebui s-o aducă la uşa casei tatălui ei ca să fie omorâtă cu pietre de către bărbaţii cetăţii, pentru că a săvârşit o urâciune în Israel, desfrânându-se pe când era în casa tatălui ei. Astfel să nimiciţi răul din mijlocul vostru.
22 Dacă se va găsi un bărbat culcându-se cu o femeie măritată, să fie omorâţi amândoi, atât bărbatul care s-a culcat cu femeia, cât şi femeia. Să nimiciţi astfel răul din Israel.
23 Dacă o fată fecioară este logodită, iar un bărbat o întâlneşte în cetate şi se culcă cu ea, 24 să îi aduceţi împreună la porţile cetăţii şi să-i ucideţi cu pietre pe amândoi: pe fată s-o condamnaţi pentru că nu a strigat în cetate, iar pe bărbat fiindcă a necinstit-o pe soţia semenului său. Să nimiciţi astfel răul din mijlocul vostru.
25 Dar dacă bărbatul acela va întâlni pe câmp o fată logodită şi o va forţa să se culce cu el, atunci doar bărbatul care s-a culcat cu ea să fie ucis. 26 Fetei să nu-i faceţi nimic, pentru că ea nu este vinovată de nici un păcat vrednic de moarte; căci este ca şi cum un om se năpusteşte asupra semenului său şi îi ia viaţa. 27 El a întâlnit-o pe câmp pe fata logodită şi, deşi ea a strigat, nu a fost nimeni care să o salveze.
28 Dacă un bărbat întâlneşte o fată fecioară nelogodită şi o forţează să se culce cu el şi este descoperit, 29 bărbatul care s-a culcat cu ea, să plătească tatălui fetei cincizeci de şecheli de argint[d]. Ea să rămână soţia lui, pentru că a necinstit-o, iar el nu va putea s-o izgonească toată viaţa lui.
30 Nimeni să nu o ia de soţie pe nevasta tatălui său[e] şi nici să nu descopere învelitoarea tatălui său.
Reglementări privind curăţia adunării
23 Nici un om care este castrat prin zdrobire sau tăiere să nu intre în adunarea Domnului.
2 Bastardul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar cei din a zecea generaţie a lui să nu intre în adunarea Domnului.
3 Amonitul sau moabitul să nu intre niciodată în adunarea Domnului, nici chiar cei din a zecea generaţie a lor să nu intre în adunarea Domnului, 4 fiindcă nu v-au întâmpinat cu pâine şi cu apă pe drum, la ieşirea voastră din Egipt şi l-au adus împotriva voastră pe Balaam, fiul lui Beor, din Petorul Aram-Naharayimului[f] pentru a vă blestema. 5 Dar Domnul, Dumnezeul vostru, nu a vrut să-l asculte pe Balaam, ci a schimbat blestemul în binecuvântare, pentru că Domnul, Dumnezeul vostru, vă iubeşte. 6 Să nu contribui nici la fericirea lor, nici la bunăstarea lor[g], în toate zilele vieţii tale, pentru totdeauna.
7 Să nu-l dispreţuieşti pe edomit, căci este rudă cu tine. Să nu-l dispreţuieşti pe egiptean, pentru că ai fost străin în ţara lui. 8 A treia generaţie de copii care li se vor naşte vor putea să intre în adunarea Domnului.
9 Când veţi înainta cu oştirea împotriva duşmanilor voştri, să vă feriţi de orice lucru rău. 10 Dacă vreunul din voi va fi necurat din cauza unei întâmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără şi să rămână acolo. 11 Seara să se spele în apă, iar după asfinţitul soarelui să se reîntoarcă în tabără.
12 Să aveţi un loc în afara taberei şi acolo să ieşiţi. 13 Printre uneltele voastre să aveţi şi o lopată cu care să săpaţi în locul din afara taberei, ca să vă acoperiţi murdăriile. 14 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge în mijlocul taberei voastre ca să vă ocrotească şi să vi-i dea în mâini pe duşmanii voştri. Prin urmare, tabăra voastră va trebui să fie sfântă, ca El să nu vadă nimic necurat la voi şi să se întoarcă de la voi.
Diferite reglementări
15 Să nu-l daţi înapoi stăpânului său pe sclavul care se va refugia la voi. 16 Să locuiască la voi, în mijlocul vostru, în locul pe care îl veţi alege, în una din cetăţile voastre, acolo unde îi va plăcea. Să nu-l asupriţi.
17 Să nu existe printre femeile din Israel nici o prostituată şi să nu existe printre bărbaţii din Israel nici unul care practică prostituţia.[h]
18 Să nu aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău, câştigul unei prostituate sau al unui sodomit[i], ca împlinire a unui jurământ, căci şi unul şi celălalt sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
19 Să nu iei dobândă de la cel din poporul tău: nici pentru argint, nici pentru mâncare, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. 20 De la străin vei putea lua dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în tot ce vei face, în ţara în care vei intra ca s-o stăpâneşti.
21 Dacă vei face un jurământ Domnului, Dumnezeul tău, să nu întârzii să-l împlineşti, fiindcă Domnul, Dumnezeul tău, cu siguranţă te va întreba de el şi vei fi vinovat de păcat. 22 Dacă te vei feri să faci un jurământ, nu vei păcătui. 23 Să păzeşti şi să împlineşti tot ce-ţi va ieşi de pe buze, deoarece jurământul pe care l-ai făcut Domnului, Dumnezeul tău, cu însăşi gura ta, l-ai rostit de bunăvoie.
24 Dacă vei intra în podgoria semenului tău, vei avea voie să mânânci câţi struguri doreşti, până te vei sătura, dar să nu iei şi în coşul tău. 25 Dacă vei intra în holda semenului tău, vei avea voie să culegi cu mâna spice de grâu, dar nu vei avea voie să foloseşti secera în holda lui.
Reglementări privind divorţul şi recăsătoria
24 Dacă un bărbat se va căsători cu o femeie şi se va întâmpla ca ea să nu mai găsească bunăvoinţă în ochii lui, pentru că acesta a descoperit ceva ruşinos la ea, să-i scrie o carte de despărţire, să i-o dea în mână şi s-o lase să plece din casa lui. 2 Dacă ea a ieşit şi a plecat din casa lui, va putea să se căsătorească cu un alt bărbat. 3 Dacă şi al doilea soţ nu o mai iubeşte, să-i scrie o carte de despărţire, să i-o dea în mână şi s-o lase să plece din casa lui; sau dacă acest al doilea soţ va muri, 4 atunci primul soţ, care i-a dat drumul, nu va mai putea să se recăsătorească cu ea, după ce ea s-a necinstit. Aceasta ar fi o urâciune înaintea Domnului. Să nu aduceţi vreun păcat asupra ţării pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat-o ca moştenire.
5 Dacă un bărbat s-a căsătorit de curând cu o femeie, să nu fie trimis la război, nici să nu i se dea vreo sarcină. Timp de un an să fie scutit din cauza familiei şi să-şi înveselească soţia cu care s-a căsătorit.
Reglementări privind dreptatea şi grija pentru ceilalţi
6 Să nu iei drept garanţie pietrele de moară – nici piatra de jos, nici piatra de deasupra – deoarece e ca şi cum ai lua drept garanţie viaţa cuiva.
7 Dacă se va descoperi că un om l-a furat pe unul din fraţii lui israeliţi şi l-a tratat ca pe un sclav sau l-a vândut, hoţul să fie omorât. Să nimiciţi astfel răul din mijlocul vostru.
8 Păziţi-vă de plaga leprei[j] şi împliniţi cu stricteţe ceea ce preoţii leviţi v-au învăţat! Să faceţi tot ce v-au poruncit. 9 Aduceţi-vă aminte ce i-a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, lui Miriam pe drum, la ieşirea voastră din Egipt.
10 Când veţi împrumuta cu ceva pe semenul vostru să nu intraţi în casa lui ca să luaţi lucrul stabilit drept garanţie. 11 Să rămâneţi afară şi omul pe care l-aţi împrumutat să vă aducă afară lucrul stabilit drept garanţie. 12 Dacă omul este sărac, să nu vă culcaţi acoperindu-vă cu lucrul luat drept garanţie de la el. 13 La apusul soarelui să-i daţi înapoi garanţia ca să se culce în haina lui şi să vă binecuvânteze. Lucrul acesta este considerat drept de Domnul, Dumnezeul vostru.
14 Să nu-l nedreptăţeşti pe angajatul sărac şi în nevoie, fie că este unul dintre cei din poporul tău, fie că este vreun străin care locuieşte în regiunea ta, în cetatea ta. 15 Să-i dai plata în fiecare zi înainte de apusul soarelui, pentru că este sărac şi sufletul lui o doreşte. Altfel, ar striga împotriva ta către Domnul, Dumnezeul tău, şi te-ai face vinovat de păcat.
16 Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi. Fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.
17 Să nu te atingi de dreptul străinului sau al orfanului şi să nu iei drept garanţie haina văduvei. 18 Adu-ţi aminte că ai fost sclav în Egipt, iar Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo. De aceea îţi porunceşte să împlineşti poruncile acestea.
19 Când îţi vei secera lanul şi vei uita un snop pe câmp să nu te întorci să-l iei. Lasă-l străinului, orfanului şi văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvânteze în toată lucrarea mâinilor tale. 20 Când îţi vei scutura măslinii să nu te întorci să strângi ce a mai rămas în pomi. Lasă-le străinului, orfanului şi văduvei. 21 Când îţi vei strânge strugurii din vie să nu te întorci să strângi ce a mai rămas în vie. Lasă ce a mai rămas străinului, orfanului şi văduvei. 22 Adu-ţi aminte că ai fost sclav în ţara Egiptului. De aceea îţi poruncesc să împlineşti aceste porunci.
Uneltire împotriva lui Isus
14 Peste două zile era Paştele şi Sărbătoarea Azimelor. Conducătorii preoţilor şi cărturarii căutau o modalitate prin care să-L aresteze pe Isus prin vicleşug şi să-L omoare. 2 Însă ei ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca nu cumva să se facă tulburare în popor.“
Ungerea lui Isus la Betania
3 În timp ce se afla în Betania, luând masa în casa lui Simon, leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru, plin cu parfum de nard pur, foarte scump. Ea a spart vasul de alabastru şi a turnat parfumul pe capul lui Isus.
4 Unii au fost indignaţi şi au zis între ei: „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de parfum? 5 Căci parfumul acesta s-ar fi putut vinde cu peste trei sute de denari[a], iar banii să fie daţi săracilor!“ Şi o mustrau pe femeie cu asprime.
6 Însă Isus a zis: „Lăsaţi-o în pace! De ce-i cauzaţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine! 7 Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi şi puteţi să le faceţi bine oricând vreţi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna! 8 Ea a făcut ce a putut: Mi-a uns trupul mai dinainte, în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 9 Adevărat vă spun că oriunde va fi vestită Evanghelia, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut această femeie, în amintirea ei.“
Trădarea lui Iuda
10 Atunci Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la conducătorii preoţilor ca să-L dea pe mâna lor. 11 Ei s-au bucurat când au auzit aceasta şi i-au promis că-i vor da bani. Şi el a început să caute un prilej ca să-L dea pe mâna lor.
Masa pascală
12 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfeşte mielul de Paşte,[b] ucenicii Lui L-au întrebat:
– Unde vrei să ne ducem să-Ţi pregătim să mănânci mielul de Paşte?
13 El i-a trimis pe doi dintre ucenicii Lui în cetate şi le-a zis:
– Duceţi-vă în cetate şi acolo vă va întâlni un om care duce un vas cu apă. Urmaţi-l, 14 şi acolo unde va intra el, spuneţi stăpânului casei astfel: „Învăţătorul întreabă: «Unde este camera Mea de oaspeţi în care urmează să mănânc mielul de Paşte împreună cu ucenicii Mei?»“ 15 El vă va arăta sus o cameră mare şi gata aranjată. Acolo să faceţi pregătirile pentru noi!
16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus; şi au pregătit mielul de Paşte.
Descoperirea trădătorului
17 Când s-a înserat, Isus a venit împreună cu cei doisprezece. 18 În timp ce erau la masă şi mâncau, Isus a zis:
– Adevărat vă spun că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va trăda.
19 Ei s-au întristat foarte tare şi au început să-L întrebe, unul câte unul:
– Nu cumva sunt eu?
20 El le-a răspuns:
– Este unul din cei doisprezece, care pune mâna în castron împreună cu Mine.[c] 21 Da, Fiul Omului Se duce după cum este scris cu privire la El, dar vai de omul acela prin care este trădat Fiul Omului! Era mai bine pentru acel om dacă nu s-ar fi născut!
Cina Domnului
22 În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi! Acesta este trupul Meu.“ 23 Apoi a luat un pahar şi, după ce a adus mulţumiri[d], l-a dat ucenicilor şi toţi au băut din el. 24 Isus le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului[e], care este vărsat pentru mulţi. 25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua aceea când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.“ 26 După ce au cântat psalmii,[f] s-au dus spre Muntele Măslinilor.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.