Old/New Testament
1 Cuvântul Domnului, care a venit la Mica din Moreşet, pe vremea lui Iotam, a lui Ahaz şi a lui Ezechia, regii lui Iuda[a] – ce a văzut el cu privire la Samaria şi la Ierusalim:
2 „Ascultaţi, toate popoarele!
Să ia aminte pământul şi tot ce este pe el!
Stăpânul Domn să fie martor împotriva voastră,
Stăpânul – din templul Lui cel sfânt[b]!
Judecată împotriva Samariei şi a Ierusalimului
3 Iată, Domnul iese din Lăcaşul Lui;
El coboară şi păşeşte pe înălţimile pământului!
4 Munţii se topesc sub El
şi văile se despică
ca ceara înaintea focului
şi ca apele care ţâşnesc printre versanţi.
5 Toate acestea, din pricina nelegiuirii lui Iacov,
din pricina păcatelor casei lui Israel!
Care este nelegiuirea lui Iacov?
Oare nu Samaria?
Care sunt înălţimile[c] Iudeii?
Oare nu Ierusalimul?
6 De aceea voi preface Samaria într-un morman de ruine
şi într-un loc de plantat vie.
Îi voi prăvăli în vale pietrele
şi-i voi dezveli temeliile.
7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate,
tot câştigul ei va fi ars în foc
şi pe toţi idolii ei îi voi lăsa pradă pustiirii;
pentru că a adunat toate acestea din câştigul de prostituată,
în plată de prostituată se vor preface.
Plânset şi tânguire
8 Din pricina aceasta voi plânge şi mă voi tângui,
voi umbla desculţ şi gol,
voi scoate strigăte precum şacalii
şi voi jeli ca puii de struţ.
9 Căci rana[d] ei este de nevindecat;
ea s-a întins până în Iuda,
a ajuns până la poarta poporului meu,
până la Ierusalim.
10 Nu daţi de ştire în Gat[e],
nu plângeţi deloc[f]!
Tăvăliţi-vă în ţărână,
la Bet-Leafra[g]!
11 Treci, locuitoare a Şafirului[h],
goală şi plină de ruşine!
Locuitoarea Ţaananului[i]
nu îndrăzneşte să iasă!
Bet-Eţelul este în jale;
sprijinul lui a fost luat de la voi![j]
12 Locuitoarea Marotului[k] tânjeşte
după vremuri mai bune,
căci s-a coborât nenorocirea din partea Domnului
până la poarta Ierusalimului.
13 Înhamă-ţi caii la carul de luptă,
locuitoare a Lachişului[l]!
Tu ai fost cea dintâi pricină de păcătuire
pentru fiica Sionului,
căci în tine au fost găsite
nelegiuirile lui Israel.
14 De aceea vei da daruri de despărţire[m]
lui Moreşet-Gat!
Casele din Aczib vor fi o amăgire[n]
pentru regii lui Israel!
15 Voi aduce un stăpânitor împotriva ta,
locuitor din Mareşa![o]
Slava lui Israel
va veni la Adulam.
16 Rade-te şi tunde-te
din pricina fiilor tăi, care erau bucuria ta;
lărgeşte-ţi pleşuvia precum vulturul,
căci vor pleca de la tine în captivitate!“
Planurile celor răi şi planurile lui Dumnezeu
2 „Vai de cei ce urzesc nelegiuire
şi uneltesc răul[p] în aşternutul lor!
Chiar din zorii dimineţii încep să le săvârşească,
pentru că le stă în putere.
2 Poftesc ogoare, şi apoi pun mâna pe ele!
Poftesc case, iar apoi şi le însuşesc!
Îl jecmănesc pe om şi casa lui,
pe bărbat şi moştenirea sa.
3 De aceea, aşa vorbeşte Domnul:
«Iată, plănuiesc împotriva acestui clan o nenorocire
de care nu vă veţi putea feri grumajii!
Şi nu veţi mai umbla plini de înfumurare,
căci vor fi vremuri grele.
4 În ziua aceea, veţi fi de pomină
şi se va face un cântec de jale pe seama voastră, care va zice:
‘Suntem ruinaţi de tot!
El înstrăinează proprietatea poporului meu!
Vai cum o înlătură de la mine!
Ogoarele noastre le împarte trădătorilor[q]!’
5 De aceea nu vei mai avea pe nimeni
care să împartă ţara prin sorţ în adunarea Domnului.
Falşii profeţi
6 ‘Nu mai predicaţi!’, vor predica ei atunci.
‘Să nu mai predice aceste lucruri!
Ocările nu ne vor copleşi!’
7 Dar ce ar trebui să se zică, casă a lui Iacov?[r] Ar trebui să se zică:
‘Se mânie chiar atât de uşor Duhul Domnului?
Acesta este felul Lui de a lucra?’
Oare nu fac bine cuvintele Mele
celui ce umblă cu dreptate?[s]
8 De curând, poporul Meu
s-a ridicat ca un duşman.[t]
Aţi smuls mantaua,
ce acoperea haina[u],
de la cei care treceau în siguranţă
ca nişte oameni ce se întorc de la război[v].
9 Voi le izgoniţi pe femeile poporului Meu
din casele lor plăcute
şi luaţi de la copiii lor
pentru totdeauna slava Mea.
10 Sculaţi-vă şi plecaţi,
căci acesta nu mai este locul vostru de odihnă[w].
Pentru că a devenit necurat,
el va fi distrus, iar distrugerea va fi cumplită!
11 Dacă un mincinos şi un înşelător ar veni şi ar spune:
‘Îţi voi predica despre vin şi despre băuturi tari!’[x],
acela ar fi considerat drept predicatorul acestui popor!
Promisiunea restaurării
12 Cu siguranţă te voi strânge în întregime, Iacove!
Cu siguranţă voi aduna rămăşiţa lui Israel!
Îi voi pune laolaltă ca pe o turmă în ţarc,
ca pe nişte oi în păşunea lor;
locul acela va mişuna de oameni.
13 Cel ce deschide calea va merge înaintea lor;
ei vor pătrunde, vor intra pe poartă şi vor ieşi.
Împăratul lor va trece înaintea lor,
şi Domnul va fi în fruntea lor.»“
Cuvânt împotriva liderilor şi profeţilor falşi ai lui Israel
3 Am zis:
„Ascultaţi, căpetenii ale lui Iacov
şi conducători ai casei lui Israel!
N-ar trebui să cunoaşteţi dreptatea?
2 Şi totuşi voi urâţi binele şi iubiţi răul,
jupuiţi pielea de pe poporul Meu
şi carnea de pe oasele lui,
3 mâncaţi carnea poporului meu,
jupuiţi pielea de pe el
şi îi zdrobiţi oasele,
îl ciopârţiţi asemenea cărnii[y] din oală,
asemenea cărnii din cazan.
4 Atunci când vor striga către Domnul,
El nu le va răspunde;
Îşi va ascunde faţa de ei în vremea aceea,
pentru că au săvârşit fapte rele.“
5 Aşa vorbeşte Domnul:
„Cât despre profeţii
care Îmi duc în rătăcire poporul,
aceştia, dacă au muşcat ceva cu dinţii,
vestesc pacea,
dar, dacă cineva nu le pune nimic în gură,
se pregătesc de război împotriva lui.
6 De aceea, noaptea va veni peste voi, fără nici o vedenie,
şi întunericul – fără nici o descoperire!
Soarele va apune peste aceşti profeţi
şi ziua se va întuneca peste ei.
7 Văzătorii vor fi făcuţi de ruşine,
iar prezicătorii vor fi umiliţi.
Îşi vor acoperi barba cu toţii,[z]
căci nu va fi răspuns de la Dumnezeu.“
8 Cât despre mine, eu sunt plin de putere,
plin de Duhul Domnului,
de dreptate şi de tărie,
ca să-i fac cunoscută lui Iacov nelegiuirea lui
şi lui Israel – păcatul lui.
9 „Ascultaţi aceasta, căpetenii ale casei lui Iacov
şi conducători ai casei lui Israel,
voi, care aveţi silă faţă de dreptate
şi suciţi tot ce este drept,
10 voi, care zidiţi Sionul prin vărsare de sânge
şi Ierusalimul – cu nedreptate!
11 Căpeteniile lui judecă pe mită,
preoţii lui dau învăţătură pentru plată,
iar profeţii lui fac preziceri în schimbul argintului.
Ei încă se sprijină şi pe Domnul, zicând:
«Oare nu este Domnul în mijlocul nostru?!
Nu va veni peste noi nici o nenorocire!»
12 De aceea, din pricina voastră,
Sionul va fi arat ca un ogor,
Ierusalimul va deveni un morman de ruine,
iar muntele Casei va deveni o înălţime acoperită cu păduri.“
Cei doi martori
11 Mi-a fost dată o trestie asemenea unui băţ şi mi s-a spus: „Ridică-te şi măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul şi pe cei ce se închină acolo! 2 Curtea exterioară a Templului s-o laşi la o parte şi să n-o măsori, pentru că ea a fost dată neamurilor, care vor călca în picioare Cetatea Sfântă timp de patruzeci şi două de luni[a]. 3 Le voi da celor doi martori ai mei autoritatea să profeţească o mie două sute şaizeci de zile[b], îmbrăcaţi în sac.“ 4 Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului. 5 Dacă cineva vrea să le facă rău, din gurile lor iese foc care-i mistuie pe duşmanii lor. Deci, dacă vrea cineva să le facă rău trebuie să fie omorât în acest fel. 6 Ei au autoritatea să închidă cerul, ca să nu mai cadă ploaie în zilele profeţiei lor. Ei au autoritate peste ape, ca să le transforme în sânge, şi să lovească pământul cu orice fel de urgie, cât de des doresc ei. 7 Când îşi vor fi terminat de depus mărturia, fiara care se ridică din Adânc va purta război cu ei, îi va învinge şi-i va omorî. 8 Cadavrele lor vor zăcea pe strada marii cetăţi, care, în mod figurat[c], este numită „Sodoma“ şi „Egipt“[d], unde a fost răstignit şi Domnul lor. 9 Oameni din orice popor, seminţie, limbă şi neam se vor uita la cadavrele lor timp de trei zile şi jumătate şi nu vor da voie ca acestea să fie puse în mormânt. 10 Locuitorii pământului se vor bucura de ei, vor sărbători şi îşi vor trimite daruri unii altora, căci aceşti doi profeţi îi chinuiseră pe locuitorii pământului. 11 Dar după trei zile şi jumătate, o suflare de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei, şi ei s-au ridicat în picioare; şi o mare frică i-a cuprins pe cei ce i-au văzut. 12 Apoi ei au auzit un glas puternic din cer, care le-a spus: „Suiţi-vă aici!“ Şi ei s-au suit în cer, într-un nor, în timp ce duşmanii lor se uitau la ei. 13 Chiar în ceasul acela a avut loc un mare cutremur şi s-a prăbuşit a zecea parte din cetate. Şapte mii de oameni au murit în acel cutremur, iar cei care au rămas s-au înfricoşat şi au dat slavă Dumnezeului cerului.
14 Al doilea „vai“ s-a dus. Iată că al treilea „vai“ vine repede.
A şaptea trâmbiţă
15 Al şaptelea înger a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice care ziceau:
„Împărăţia lumii a devenit Împărăţia Domnului nostru
şi a Cristosului[e] Său;
iar El va împărăţi în vecii vecilor!“
16 Cei douăzeci şi patru de bătrâni care şedeau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu au căzut cu feţele la pământ şi I s-au închinat lui Dumnezeu, 17 zicând:
„Îţi mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeule Atotputernic,
Care eşti şi Care erai,
pentru că Ţi-ai luat puterea Ta cea mare
şi ai început să împărăţeşti!
18 Neamurile erau mânioase,
dar a venit mânia Ta,
a venit timpul ca morţii să fie judecaţi,
a venit timpul să dai răsplată robilor Tăi, profeţii,
sfinţilor şi celor ce se tem de Numele Tău,
celor mici şi celor mari
şi a venit timpul să-i distrugi pe cei ce au distrus[f] pământul!“
19 Apoi a fost deschis Templul lui Dumnezeu din cer şi în interiorul Templului a fost văzut Chivotul Legământului. Şi au fost fulgere, sunete[g], tunete, cutremur şi grindină mare.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.