Old/New Testament
Necredincioasa Israel
3 Dacă un bărbat se desparte de soţia lui,
şi ea, plecând de la el, se mărită cu un altul,
se va mai întoarce bărbatul acesta la ea?
N-ar fi chiar şi ţara aceea pângărită?
Şi tu, care te-ai prostituat cu mulţi amanţi,
să te întorci acum la Mine? zice Domnul.
2 Ridică-ţi ochii spre înălţimi şi priveşte:
este vreun loc unde nu te-ai prostituat?
Stăteai pe drumuri pentru ei,
precum arabul în pustie.
Ai pângărit ţara
prin necurăţiile tale şi cu răutatea ta.
3 Chiar dacă ploile au fost oprite
şi ploaia târzie[a] a lipsit,
totuşi ţi-ai păstrat înfăţişarea de prostituată
şi ai refuzat să te ruşinezi.
4 Acum, nu-i aşa, strigi la Mine:
‘Tatăl meu! Tu eşti prietenul tinereţii mele!
5 Îşi va ţine El mânia pe vecie?
O va păstra El pentru totdeauna?’
Iată, aşa ai vorbit,
dar tot sporeşti în a săvârşi răul.»“
6 Pe vremea regelui Iosia, Domnul mi-a zis: „Ai văzut ce a făcut răzvrătita Israel? S-a dus pe orice munte înalt şi sub orice copac verde şi s-a prostituat acolo. 7 Eu Îmi ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine, dar nu s-a întors, iar sora ei, necredincioasa Iuda, a văzut lucrul acesta. 8 Când am văzut toate lucrurile prin care răzvrătita Israel se prostitua, am izgonit-o şi i-am dat cartea ei de despărţire. Totuşi sora ei, necredincioasa Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus ea însăşi să se prostitueze la fel. 9 Astfel, prin necurăţia ei strigătoare la cer, Israel a pângărit ţara, prostituându-se cu piatra şi cu lemnul. 10 Cu toate acestea, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s-a întors la Mine din toată inima, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.“
Chemare la pocăinţă
11 Domnul mi-a zis: „Răzvrătita Israel pare nevinovată în comparaţie cu necredincioasa Iuda. 12 Du-te, strigă aceste cuvinte înspre nord şi spune:
«Întoarce-te, răzvrătită Israel, zice Domnul.
Nu mă voi mai uita încruntat la voi,
căci Eu sunt milostiv, zice Domnul,
şi nu ţin mânie pe vecie.
13 Numai recunoaşte-ţi vina,
recunoaşte că ai păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul tău,
că ţi-ai irosit timpul cu dumnezeii străini
sub orice copac verde
şi nu ai ascultat de glasul Meu, zice Domnul.
14 Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul, căci Eu sunt Stăpânul vostru. Eu vă voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, şi vă voi conduce în Sion. 15 Vă voi da păstori după inima Mea; ei vă vor păstori cu pricepere şi chibzuinţă. 16 În zilele acelea, când vă veţi înmulţi şi veţi rodi în ţară, zice Domnul, nu veţi mai vorbi de Chivotul Legământului cu Domnul. Nimeni nu se va mai gândi la el, nimeni nu-şi va mai aminti de el, nimănui nu-i va lipsi şi nici nu vor face un altul. 17 În vremea aceea, Ierusalimul va fi numit Tronul Domnului. Toate neamurile se vor aduna la Ierusalim în Numele Domnului şi nu-şi vor mai urma încăpăţânarea inimilor lor rele.
18 În zilele acelea, Casa lui Iuda se va întovărăşi cu Casa lui Israel şi vor veni împreună din ţara de nord, în ţara pe care am dat-o drept moştenire strămoşilor lor. 19 Îmi spuneam:
‘O, cum te voi pune[b] în numărul fiilor Mei
şi-ţi voi da drept moştenire o ţară plăcută,
cea mai frumoasă moştenire dintre neamuri!’
Mă gândeam că Mă vei numi Tată
şi nu te vei mai abate de la a Mă urma.
20 Însă, aşa cum o femeie este necredincioasă soţului ei,
tot aşa Mi-ai fost şi tu necredincioasă, casă a lui Israel, zice Domnul.»“
21 „Un vuiet se aude pe înălţimi:
sunt plânsetele şi rugăminţile de iertare ale israeliţilor,
din cauză că şi-au pervertit căile
şi L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor.“
22 „Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi,
şi vă voi vindeca de răzvrătire!“
„Iată-ne, venim la Tine,
căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul nostru!
23 Într-adevăr, altarele de pe dealuri
şi idolii de pe munţii cei mulţi
sunt o minciună!
Într-adevăr, numai în Domnul, Dumnezeul nostru,
este mântuirea lui Israel!
24 Din tinereţea noastră, idolii care aduc ruşine au mâncat
rodul muncii strămoşilor noştri (
turmele şi cirezile lor,
fiii şi fiicele lor.
25 Să ne culcăm în ruşinea noastră
şi să ne acoperim cu umilirea noastră,
căci am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul nostru,
atât noi, cât şi strămoşii noştri;
din tinereţea noastră până în ziua de azi
nu am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul nostru.“
4 „Dacă te vei întoarce, Israele, zice Domnul,
dacă te vei întoarce la Mine,
dacă vei alunga urâciunile tale dinaintea Mea
şi nu vei mai rătăci,
2 dacă vei jura: «Viu este Domnul!»,
făcând lucrul acesta cu credincioşie, cu judecată şi cu dreptate,
atunci neamurile vor fi binecuvântate în El
şi se vor lăuda cu El.
3 Căci aşa vorbeşte Domnul bărbaţilor din Iuda şi din Ierusalim:
«Desţeleniţi-vă un ogor nou
şi nu semănaţi între spini!
4 Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul,
circumcideţi-vă inimile,
bărbaţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului!
Altfel, mânia Mea se va dezlănţui ca un foc
şi va arde fără să mai poată fi stinsă,
din cauza răutăţii faptelor voastre.
Invazie din nord
5 Daţi de ştire în Iuda, vestiţi în Ierusalim şi spuneţi:
‘Sunaţi din trâmbiţă în ţară!’
Strigaţi în gura mare şi ziceţi:
‘Strângeţi-vă
şi haideţi în cetăţile fortificate!’
6 Înălţaţi un steag îndreptat spre Sion!
Fugiţi şi nu vă opriţi!
Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea
şi un mare prăpăd!»“
7 „Leul a ieşit din tufişul său
şi nimicitorul neamurilor a pornit.
El şi-a părăsit locul
ca să distrugă ţara.
Cetăţile tale vor zăcea în ruină,
fără nici un locuitor.
8 De aceea, îmbrăcaţi-vă cu saci,
plângeţi şi tânguiţi-vă,
căci mânia aprigă a Domnului
nu s-a îndepărtat de la noi.“
9 „În ziua aceea, zice Domnul,
regele şi conducătorii îşi vor pierde curajul,
preoţii vor fi îngroziţi
şi profeţii vor rămâne înmărmuriţi.“
10 Eu am zis:
– O, Stăpâne Doamne! Într-adevăr ai înşelat poporul acesta şi Ierusalimul când ai zis: „Veţi avea pace!“ Iată că sabia este la gâtul lor!
11 – În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului că un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe. 12 Totuşi un vânt şi mai puternic va veni de la Mine[c]! Acum însă îmi voi rosti judecăţile împotriva lor.
13 „Iată, nimicitorul înaintează ca norii,
carele lui sunt ca un vârtej,
iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii.
Vai de noi, căci vom fi distruşi!“
14 „Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii izbăvit!
Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
15 Căci o voce strigă din Dan
şi anunţă nenorocirea din muntele lui Efraim.
16 Aduceţi aminte neamurilor lucrul acesta!
Iată, vestiţi în Ierusalim
că nişte asediatori vin dintr-o ţară îndepărtată
şi îşi ridică glasurile împotriva cetăţilor lui Iuda.
17 Ca cei care păzesc un ogor, aşa înconjoară ei Ierusalimul,
căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
18 Căile şi faptele tale
au adus acestea asupra ta.
Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta.
Ce amară este
şi cum te pătrunde până în inimă!“
19 „Ah, măruntaiele mele! Măruntaiele mele!
Mă zvârcolesc în durere!
Ah, zidurile inimii mele!
Cum îmi zvâcneşte inima!
Nu pot rămâne tăcut!
Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiţei
şi strigătul de război.
20 Se vesteşte dărâmare după dărâmare,
căci toată ţara este devastată.
Corturile îmi sunt dărâmate dintr-odată,
iar acoperişul într-o clipă.
21 Până când voi vedea steagul
şi voi auzi sunetul trâmbiţei?“
22 „Cei din poporul Meu sunt nebuni;
ei nu Mă cunosc.
Sunt nişte copii fără minte,
lipsiţi de discernământ.
Sunt pricepuţi să facă răul;
nu ştiu să facă binele.“
23 „Mă uit la pământ
şi iată că este pustiu şi gol.
Mă uit la ceruri
şi iată că lumina lor a pierit.
24 Mă uit la munţi
şi iată că ei se cutremură
iar toate dealurile se clatină.
25 Mă uit şi iată că nu mai este nici un om
şi toate păsările cerului au fugit.
26 Mă uit şi iată că ţinutul roditor[d] este un pustiu
şi toate cetăţile lui sunt dărâmate
înaintea Domnului şi înaintea aprigei Lui mânii.
27 Căci aşa vorbeşte Domnul:
«Toată ţara va fi pustiită,
însă nu o voi distruge complet.
28 Din cauza aceasta pământul se va jeli,
iar cerurile se vor întuneca.
Eu am vorbit şi am plănuit aceasta!
Nu-Mi pare rău şi nici nu mă voi răzgândi!»
29 La vuietul călăreţilor şi la strigătul arcaşilor
toţi cei din cetăţi o iau la fugă;
se ascund în păduri
şi se urcă pe stânci.
Toate cetăţile sunt părăsite
şi nimeni nu mai locuieşte în ele.
30 Iar tu, cea pustiită, ce vei face?
Te vei îmbrăca în roşu[e],
te vei împodobi cu giuvaiere de aur şi îţi vei machia ochii cu antimoniu?
Degeaba te vei înfrumuseţa!
Iubiţii tăi te dispreţuiesc
şi vor să-ţi ia viaţa.
31 Aud nişte strigăte ca ale unei femei în chinurile naşterii,
strigăte ale unei femei care naşte pentru prima oară.
Este glasul fiicei Sionului care răsuflă greu
şi îşi întinde mâinile, zicând:
«Vai de mine! Mi-e sufletul sleit
din cauza ucigaşilor!»“
Degradarea totală a lui Iuda
5 „Cutreieraţi drumurile Ierusalimului,
priviţi cu luare-aminte
şi căutaţi în pieţe!
Dacă veţi găsi un om
care să înfăptuiască ce este drept şi să caute adevărul,
voi ierta Ierusalimul.
2 Ei chiar şi atunci când jură: «Viu este Domnul!»,
fac jurăminte false.“
3 „Doamne, nu caută ochii Tăi adevărul?
Tu îi loveşti, dar ei nu simt durere.
Tu îi zdrobeşti, dar ei refuză să se lase disciplinaţi.
Îşi fac obrazul[f] mai tare ca piatra
şi refuză să se pocăiască.
4 Îmi ziceam: «Aceştia sunt doar cei neînsemnaţi;
ei se poartă nesăbuit,
căci ei nu cunosc căile Domnului,
poruncile Dumnezeului lor.
5 Aşa că voi merge la cei mari
şi le voi vorbi.
Cu siguranţă ei cunosc căile Domnului
şi poruncile Dumnezeului lor.»
Însă cu toţii au sfărâmat jugul
şi au rupt legăturile.
6 Din această cauză, un leu din pădure îi va ataca
şi un lup din pustie îi va distruge.
Leopardul îi va pândi în apropierea cetăţilor lor
ca să-i sfâşie pe toţi cei ce vor ieşi din ele,
căci fărădelegile lor sunt fără număr,
iar răzvrătirile lor s-au înmulţit.“
7 „De ce să te iert?
Fiii tăi M-au părăsit
şi jură pe ceea ce nu este Dumnezeu.
Le-am împlinit toate nevoile,
dar ei încă mai comit adulter
şi se îmbulzesc în casa prostituatei.
8 Sunt nişte armăsari bine hrăniţi şi aflaţi în călduri;
fiecare nechează după soţia semenului său.
9 Să nu-i pedepsesc Eu oare pentru aceasta?
zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?
10 Veniţi în viile ei şi distrugeţi-le,
dar să nu le distrugeţi de tot!
Tăiaţi-i mlădiţele,
căci nu mai sunt ale Domnului!
11 Casa lui Israel şi Casa lui Iuda
Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.
12 S-au lepădat de Domnul
şi au zis: «Nu se va întâmpla aşa![g]
Nici un rău nu va veni asupra noastră;
nu vom vedea nici sabia, nici foametea!
13 Profeţii sunt vânt
şi Cuvântul nu este în ei,
aşa că ceea ce spun ei, să li se întâmple lor!»“
14 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor:
«Pentru că poporul a spus aceste cuvinte, iată,
voi face cuvintele Mele în gura ta un foc,
iar poporul acesta – precum lemnele pe care le mistuie focul.»“
15 „Aduc împotriva voastră un popor de departe,
casă a lui Israel, zice Domnul,
un popor puternic, un popor străvechi,
a cărui limbă nu o cunoaşteţi
şi a cărui vorbire nu o înţelegeţi.
16 Tolba lui este ca un mormânt deschis;
toţi sunt nişte războinici viteji.
17 Ei îţi vor mânca secerişul şi pâinea,
îţi vor mânca fiul şi fiica,
îţi vor mânca turmele şi cirezile,
îţi vor mânca viile şi smochinii
şi-ţi vor distruge prin sabie
cetăţile fortificate în care te încrezi.
18 Totuşi nici în zilele acelea nu vă voi distruge de tot, zice Domnul. 19 Dacă vor întreba atunci: «De ce ne-a făcut Domnul, Dumnezeul nostru, toate acestea?», să le răspunzi astfel: «După cum M-aţi părăsit şi aţi slujit dumnezeilor străini în ţara voastră, tot aşa veţi sluji unor străini într-o ţară care nu este a voastră!»“
20 „Spuneţi lucrul acesta Casei lui Iacov
şi vestiţi-l în Iuda:
21 «Ascultă lucrul acesta, popor nebun şi fără minte,
care ai ochi, dar nu vezi,
ai urechi, dar nu auzi:
22 ‘Nu vă e frică de Mine? zice Domnul.
Nu tremuraţi înaintea Mea?
Eu am pus nisipul ca hotar al mării,
hotar veşnic pe care nu trebuie să-l treacă.
Chiar dacă valurile ei se agită, ele nu pot răzbi
şi chiar dacă urlă, ele nu-l pot trece.’»
23 Poporul acesta însă are o inimă încăpăţânată şi răzvrătită.
Ei Mi-au întors spatele şi au plecat.
24 Nu-şi zic în sinea lor:
«Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru,
Care dă ploaie timpurie şi ploaie târzie[h] la timpul potrivit
şi ne asigură săptămânile rânduite pentru seceriş!»
25 Faptele voastre rele îndepărtează aceste rânduieli de la voi
şi păcatele voastre vă ţin departe de aceste bunătăţi.
26 Căci în poporul Meu se află oameni nelegiuiţi.
Ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri;
întind curse şi prind oameni.
27 Aşa cum este o colivie plină de păsări,
tot aşa sunt şi casele lor pline de viclenie.
De aceea au ajuns ei puternici şi s-au îmbogăţit,
28 s-au îngrăşat şi lucesc de grăsime.
Faptele lor rele nu au limită;
ei nu pledează pentru cauza orfanului, ca s-o câştige,
nici nu apără dreptul celor nevoiaşi.
29 Să nu pedepsesc Eu oare aceste lucruri?
zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?
30 Un lucru de necrezut şi dezgustător
se întâmplă în ţară:
31 profeţii profeţesc minciuni
şi preoţii conduc prin puterea lor,
iar celor din poporul Meu le plac aceste lucruri.
Dar ce veţi face la sfârşit?“
Învăţături pentru Timotei
4 Duhul spune limpede că, în vremurile din urmă, unii se vor îndepărta de la credinţă şi vor da atenţie duhurilor înşelătoare şi învăţăturilor demonilor. 2 Aceste lucruri vin din ipocrizia mincinoşilor, a căror conştiinţă a fost însemnată cu fierul roşu. 3 Ei interzic căsătoria şi se abţin de la mâncărurile pe care le-a creat Dumnezeu pentru a fi primite cu mulţumire de către cei ce cred şi cunosc adevărul. 4 Căci orice făptură creată de Dumnezeu este bună şi nimic nu trebuie respins, dacă este luat cu mulţumire, 5 pentru că este sfinţit prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.
6 Dacă-i vei învăţa pe fraţi aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Cristos Isus, fiind hrănit astfel de cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături pe care ai urmat-o îndeaproape. 7 Fereşte-te de basmele lumeşti şi băbeşti! Disciplinează-te în ce priveşte evlavia! 8 Căci disciplinarea trupului este de puţin folos, dar evlavia este de folos în toate, fiindcă ea are promisiunea vieţii de acum şi a celei care va să vină. 9 Acest cuvânt este vrednic de încredere şi pe deplin vrednic să fie primit. 10 Căci pentru aceasta trudim şi ne luptăm, fiindcă ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel Viu, Care este Mântuitorul tuturor oamenilor, mai ales al celor credincioşi.
11 Porunceşte şi învaţă aceste lucruri! 12 Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea, ci fii un exemplu pentru credincioşi în vorbire, în comportament, în dragoste, în credinţă, în curăţie. 13 Până când voi veni eu, dă atenţie citirii, încurajării şi învăţăturii! 14 Să nu neglijezi darul care este în tine, care ţi-a fost dat prin profeţie, după ce cei din sfatul bătrânilor[a] şi-au pus mâinile peste tine. 15 Practică aceste lucruri şi dedică-te lor, pentru ca progresul tău să fie văzut de toţi! 16 Fii atent la tine însuţi şi la învăţătura pe care o dai! Stăruie în aceste lucruri, pentru că, făcând aceasta, te vei salva pe tine şi pe cei ce te ascultă!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.