Old/New Testament
45 «Aşa vorbeşte Domnul către unsul Său,
către Cirus, pe care l-am apucat de mâna dreaptă
pentru a supune neamurile
şi pentru a dezbrăca pe împăraţi de armurile lor;
pentru a deschide porţile înaintea lui,
porţi ce nu vor mai fi închise:
2 Eu Însumi voi merge înaintea ta
şi voi netezi munţii[a];
voi sparge uşile de bronz
şi voi tăia barele de fier;
3 îţi voi da vistieriile întunericului,
bogăţii ascunse în locuri tainice,
ca să ştii că Eu sunt Domnul,
Dumnezeul lui Israel, Care te chem pe nume.
4 De dragul robului Meu Iacov,
al alesului Meu Israel,
te chem pe nume,
îţi dau un nume de onoare,
deşi tu nu Mă cunoşti.
5 Eu sunt Domnul, nu este altul;
în afară de Mine nu există un alt Dumnezeu!
Te voi încinge, deşi tu nu Mă cunoşti,
6 pentru ca oamenii să cunoască,
de la răsăritul soarelui şi până la apus,
că nu există un altul în afară de Mine;
Eu sunt Domnul, nu este altul!
7 Eu întocmesc lumina şi creez întunericul;
Eu aduc bunăstarea şi tot eu creez dezastrul;
Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri!
8 Picuraţi, voi, ceruri de sus!
Să plouă din nori dreptatea!
Să se deschidă pământul larg
şi să răsară mântuirea!
Să răsară şi dreptatea împreună cu ea!
Eu, Domnul, le-am creat.
9 Vai de cel ce se ceartă cu Făcătorul său,
de cel care nu este decât un vas de pământ printre altele la fel!
Îi va spune oare lutul olarului: ‘Ce faci?’
sau: ‘Nu i-ai pus mâini!’[b]?
10 Vai de cel ce-i zice tatălui său: ‘Ce ai zămislit?’
sau mamei sale: ‘Ce ai adus pe lume?’»
11 Aşa vorbeşte Domnul,
Sfântul lui Israel şi Făcătorul lui:
«Cu privire la cele viitoare,
îndrăzniţi să Mă întrebaţi despre copiii Mei?
Îmi veţi porunci cu privire la lucrarea mâinilor Mele?
12 Eu am făcut pământul
şi am creat omul pe el;
propriile Mele mâini au desfăşurat cerurile
şi Eu am poruncit întregii lor oştiri.
13 Eu l-am ridicat pe Cirus[c], în dreptatea Mea,
şi-i voi netezi toate căile.
El va rezidi cetatea Mea
şi îi va elibera pe exilaţii Mei,
nu pentru vreun preţ sau vreo răsplată,
zice Domnul Oştirilor.»“
14 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Produsele Egiptului şi mărfurile din Cuş[d],
precum şi sabeenii[e] înalţi la statură,
vor veni spre tine şi îţi vor aparţine;
vor veni în lanţuri în urma ta.
Se vor pleca înaintea ta
şi ţi se vor ruga, zicând:
‘Recunoaştem că Dumnezeu este cu tine! Alt Dumnezeu nu este!
Nu există un alt Dumnezeu în afară de El!’»
15 Cu adevărat, Tu eşti un Dumnezeu Care Se ascunde.
O, Dumnezeu al lui Israel, Mântuitorule!
16 Făcuţi de ruşine şi umiliţi vor fi cu toţii;
cuprinşi de ruşine vor umbla împreună, toţi făuritorii de idoli.
17 Dar Israel va fi mântuit de Domnul
cu o mântuire veşnică;
voi nu veţi mai fi făcuţi de ruşine, nici umiliţi,
pe vecie.
18 Căci aşa vorbeşte Domnul,
Cel Care a creat cerurile –
El este Dumnezeu –
Cel Care a întocmit şi a făcut pământul –
El l-a întemeiat
şi nu l-a creat să fie pustiu[f],
ci l-a întocmit ca să fie locuit:
«Eu sunt Domnul,
nu există altul!
19 Eu nu am vorbit în ascuns,
în vreun colţ întunecos al pământului;
nu am zis urmaşilor[g] lui Iacov:
‘Căutaţi-Mă în zadar!’
Eu, Domnul, spun adevărul,
fac cunoscut ce este drept.
20 Strângeţi-vă! Veniţi!
Apropiaţi-vă cu toţii,
voi supravieţuitori dintre neamuri!
Fără minte sunt cei care îşi poartă
idolii de lemn,
şi se roagă unui dumnezeu
care nu poate mântui.
21 Vorbiţi! Prezentaţi-vă cauza!
Lăsaţi-i să se sfătuiască împreună!
Cine a prevestit aceasta cu multă vreme în urmă?
Cine a vestit-o în trecut?
Oare nu Eu, Domnul?
Nu există alt Dumnezeu în afară de Mine,
Dumnezeu drept şi Mântuitor;
nu este altul în afară de Mine!
22 Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi,
toţi cei ce locuiţi până la marginile pământului,
căci Eu sunt Dumnezeu, nu există altul!
23 Am jurat pe Mine Însumi;
gura Mea a rostit, cu dreptate,
un cuvânt ce nu va fi retras:
orice genunchi se va pleca înaintea Mea,
şi orice limbă va jura,
24 spunând despre Mine: ‘Numai în Domnul
este dreptate şi putere!’».
Toţi cei ce au fost mâniaţi pe El
vor veni la El şi vor fi făcuţi de ruşine.
25 În Domnul vor fi îndreptăţiţi şi se vor lăuda
toţi urmaşii[h] lui Israel.
Idolii Babilonului nu au nici o putere
46 Bel se prăbuşeşte, Nebo se îndoaie.
Idolii lor sunt puşi pe animale de povară;
idolii pe care-i purtaţi sunt o povară
pentru animalele obosite.
2 Se prăbuşesc, se îndoaie împreună;
nu pot să salveze povara,
ei înşişi mergând în captivitate.
3 «Ascultaţi-Mă, Casa lui Iacov,
întreaga rămăşiţă a Casei lui Israel,
voi, pe care v-am cărat înainte de a vă naşte,
v-am purtat încă din pântece!
4 Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi,
până veţi încărunţi vă voi purta.
Eu v-am făcut şi Eu vă voi sprijini;
vă voi purta şi vă voi scăpa.
5 Cu cine Mă veţi compara şi Mă veţi face egal?
Cu cine Mă veţi asemăna ca să fim deopotrivă?
6 Unii varsă aurul din pungă,
şi cântăresc argintul în cumpănă,
angajează un artizan, care-l preface într-un zeu,
apoi se prostern şi i se închină.
7 Îl pun pe umeri şi-l poartă,
îl aşază la locul lui şi acolo rămâne;
nu se poate mişca de la locul lui.
Dacă cineva strigă la el, nu-i răspunde,
nici nu-l izbăveşte din necaz.
8 Amintiţi-vă acest lucru şi luaţi-l în seamă[i]!
Gândiţi-vă din nou la el, răzvrătiţilor!
9 Amintiţi-vă lucrurile de la început, acelea din vechime,
căci Eu sunt Dumnezeu, nu este altul!
Eu sunt Dumnezeu, nu este altul ca Mine!
10 Eu fac cunoscut de la început sfârşitul
şi, din vremuri străvechi, descopăr lucrurile care încă nu s-au întâmplat,
zicând: ‘Planul Meu rămâne să se împlinească;
voi face tot ceea ce doresc!’
11 Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă
şi, dintr-o ţară îndepărtată, aduc omul care Îmi va împlini planul.
Ce am spus voi duce la îndeplinire
şi ce am plănuit voi face.
12 Ascultaţi-Mă, oameni cu inima încăpăţânată,
voi, ce sunteţi departe de dreptate!
13 Îmi aduc aproape dreptatea; ea nu este departe,
iar mântuirea Mea nu va întârzia.
Voi dărui Sionului mântuirea
şi Israelului, splendoarea Mea.
3 De aceea, fiindcă n-am mai putut răbda, am hotărât să rămânem singuri în Atena 2 şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi conlucrător cu noi pentru Dumnezeu, în răspândirea Evangheliei lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră, 3 pentru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri. Căci ştiţi că la aceasta suntem destinaţi. 4 Când eram la voi v-am spus dinainte că urmează să fim asupriţi, aşa cum s-a şi întâmplat, după cum bine ştiţi. 5 De aceea, când n-am mai putut răbda, l-am trimis ca să afle despre credinţa voastră, ca nu cumva ispititorul să vă fi ispitit, şi osteneala noastră să fi fost în zadar.
6 Însă Timotei a venit chiar acum de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră. Ne-a spus că întotdeauna vă amintiţi cu plăcere de noi şi că doriţi să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem. 7 De aceea, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am fost încurajaţi, fraţilor, cu privire la voi, datorită credinţei voastre. 8 Acum trăim într-adevăr, fiindcă voi rămâneţi fermi în Domnul. 9 Cum putem să-I mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi pentru toată bucuria pe care o simţim datorită vouă, înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi şi noapte ne rugăm cu ardoare să vă putem vedea din nou şi să aducem ceea ce lipseşte credinţei voastre.
11 Fie ca Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus să ne netezească calea spre voi! 12 Domnul să facă să crească şi să se reverse dragostea voastră unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum facem şi noi faţă de voi! 13 El să vă întărească inimile în sfinţenie, ca să fiţi fără pată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus cu toţi sfinţii Lui!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.