Old/New Testament
Profeţie împotriva Damascului
17 O profeţie cu privire la Damasc.
„Priveşte! Damascul nu va mai fi o cetate,
ci va ajunge doar un morman de ruine.
2 Cetăţile Aroerului vor fi abandonate,
lăsate turmelor
care se vor culca acolo nestingherite.
3 Efraim va fi lăsat fără fortăreaţă,
iar Damascul fără suveranitate.
Rămăşiţa lui Aram va fi
ca gloria israeliţilor“,
zice Domnul Oştirilor.
4 „În ziua aceea, gloria lui Iacov va fi slăbită,
iar grăsimea trupului său se va topi.
5 Va fi ca atunci când secerătorul adună recolta de grâne,
culegând spicele cu mâna lui –
ca atunci când cineva strânge spicele în valea Refaim.
6 Totuşi câteva spice vor mai rămâne,
ca la scuturatul măslinului:
două, trei măsline pe cele mai înalte ramuri,
patru, cinci pe crengile roditoare“,
zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.
7 „În ziua aceea oamenii se vor uita la Creatorul lor
şi îşi vor îndrepta privirea spre Sfântul lui Israel.
8 Nu se vor mai uita la altarele
făcute de mâinile lor
şi nu vor mai privi la aşerele[a]
şi la altarele pentru tămâiere pe care le-au făurit degetele lor.
9 În ziua aceea cetăţile lor fortificate vor fi ca nişte locuri abandonate tufişurilor şi crângurilor, părăsite în faţa israeliţilor.[b] Totul va fi o pustie!
10 Şi aceasta pentru că L-ai uitat pe Dumnezeul izbăvirii tale
şi nu ţi-ai adus aminte de Stânca locului tău de scăpare.
De aceea, deşi sădeşti plante alese
şi butuci de viţă străini,
11 deşi în ziua în care îi plantezi,
îi şi faci să crească[c],
şi în dimineaţa în care arunci sămânţa,
o şi faci să înflorească,
totuşi secerişul va fi luat
într-o zi de boală şi de durere de nevindecat.
12 Vai, un tumult de popoare multe,
care urlă ca valurile mării!
Vai, un vuiet de noroade,
care vuiesc ca nişte ape vijelioase!
13 Noroadele vuiesc ca nişte ape vijelioase,
dar El le ceartă;
ele fug departe,
duse de vânt ca pleava de pe dealuri
şi ca iarba dusă de furtună.
14 Seara, teroare!
Până dimineaţa ei nu mai sunt.
Aceasta este soarta celor ce ne jupoaie,
acesta este destinul celor ce ne jefuiesc.
Profeţie împotriva lui Cuş
18 Vai de tine, ţară în care se aude fâlfâit de aripi[d],
ţară de dincolo de râurile lui Cuş[e],
2 ţară care-ţi trimiţi solii pe calea apei,
în corăbii de papirus!
Duceţi-vă, soli iuţi!
Duceţi-vă la un neam înalt şi cu pielea netedă,
la un popor temut aproape şi departe,
la un neam puternic[f] şi cuceritor,
a cărei ţară e străbătută de râuri!
3 Voi toţi, locuitori ai lumii,
toţi care locuiţi pământul,
când se ridică steagul pe munţi, să luaţi aminte!
Când sună cornul, să ascultaţi!
4 Căci Domnul mi-a vorbit astfel:
«Eu voi sta liniştit şi voi privi din locuinţa Mea,
voi fi ca o adiere fierbinte în lumina soarelui
şi ca un nor de rouă în căldura secerişului.
5 Căci chiar înaintea secerişului, când floarea cade,
şi rodul se coace,
El va tăia mlădiţele cu cosoare,
va tăia vlăstarii şi-i va arunca.
6 Toţi vor fi lăsaţi
păsărilor răpitoare din munţi
şi animalelor sălbatice.
Păsările răpitoare îşi vor petrece vara pe ei
şi toate animalele sălbatice vor ierna pe ei.»
7 În vremea aceea, un popor înalt şi cu pielea netedă, temut aproape şi departe, un neam puternic şi cuceritor, a cărei ţară e străbătută de râuri, va aduce daruri Domnului Oştirilor la muntele Sion, locul Numelui Domnului Oştirilor.“
Profeţie împotriva Egiptului
19 O profeţie cu privire la Egipt.
„Iată! Domnul călăreşte pe un nor iute,
venind înspre Egipt.
Idolii Egiptului vor tremura în faţa Sa,
iar inima egiptenilor se va topi de spaimă înăuntrul lor.
2 «Îi voi întărâta pe egipteni între ei –
se vor lupta frate cu frate,
semen cu semen,
cetate cu cetate
şi regat cu regat.
3 Duhul egiptenilor va fi golit din ei
şi le voi încurca planurile.
Atunci vor întreba idolii,
duhurile morţilor,
pe cei ce cheamă duhurile morţilor şi pe descântători.
4 Îi voi da pe egipteni în mâinile unui stăpân crud
şi un împărat aspru va stăpâni peste ei“»,
zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.
5 Apele mării vor seca
şi râul va seca şi se va usca.
6 Canalele se vor împuţi;
râurile Egiptului se vor goli şi se vor usca,
iar pipirigul şi trestia se vor veşteji.
7 Plantele aflate de-a lungul Nilului
şi cele de la gura lui
şi toate semănăturile de pe malul Nilului se vor usca,
vor dispărea şi nu vor mai exista.
8 Pescarii vor boci şi se vor jeli;
toţi cei ce aruncă undiţa în Nil,
cei ce aruncă năvoadele în apă, toţi vor suferi.
9 Cei ce lucrează cu inul dărăcit
şi ţesătorii de pânză fină îşi vor pierde speranţa.
10 Croitorii vor fi înspăimântaţi,[g]
iar toţi simbriaşii vor fi cu inima întristată.
11 Prinţii din Ţoan nu sunt decât nişte nebuni,
iar sfetnicii înţelepţi ai lui Faraon dau sfaturi proaste.
Cum îndrăzniţi să-i spuneţi lui Faraon:
«Eu sunt urmaş al înţelepţilor,
urmaş al regilor străvechi?»
12 Unde îţi sunt acum înţelepţii
care să-ţi spună şi să-ţi facă cunoscut
ce a plănuit Domnul Oştirilor împotriva Egiptului?
13 Prinţii din Ţoan au înnebunit,
conducătorii din Nof[h] s-au înşelat,
iar căpeteniile triburilor sale
au dus Egiptul în rătăcire.
14 Domnul a răspândit printre ei
un duh de ameţeală;
ei au făcut să se clatine Egiptul în tot ceea ce face,
aşa cum se clatină un om beat când vomită.
15 Nimeni nu va mai putea face ceva pentru Egipt,
nici capul, nici coada, nici ramura de palmier, nici trestia!
16 În ziua aceea egiptenii vor fi ca femeile: vor tremura de frică sub mâna Domnului Oştirilor ridicată asupra lor. 17 Ţara lui Iuda va fi o teroare pentru egipteni; oricine va auzi ceva despre ea se va îngrozi din pricina hotărârii luate de Domnul Oştirilor împotriva lor.
18 În ziua aceea vor fi în ţara Egiptului cinci cetăţi în care se va vorbi limba canaanită şi în care se va jura loialitate Domnului Oştirilor. Una dintre acestea se va numi Cetatea Soarelui[i].
19 Tot în acea zi, chiar în inima ţării Egiptului, se va afla un altar închinat Domnului, iar la hotarul lui, un stâlp închinat Domnului. 20 El va fi un semn şi o mărturie pentru Domnul Oştirilor în Egipt. Când ei vor striga către Domnul din cauza asupritorilor, El le va trimite un salvator şi un apărător care îi va izbăvi. 21 Astfel, El Se va face cunoscut egiptenilor, iar în ziua aceea ei îl vor recunoaşte pe Domnul. Se vor închina cu jertfe şi cu daruri de mâncare, vor face jurăminte Domnului şi le vor împlini. 22 Domnul va lovi Egiptul; îl va lovi, dar îl va vindeca. Ei se vor întoarce la Domnul, iar El va răspunde cererilor lor şi îi va vindeca. 23 În ziua aceea va fi un drum larg din Egipt şi până în Asiria, iar asirienii vor veni în Egipt, şi egiptenii în Asiria. Egiptenii se vor închina împreună cu asirienii.
24 În ziua aceea Israel va fi al treilea popor, împreună cu Egiptul şi Asiria, care va fi o binecuvântare în mijlocul pământului.
25 Domnul Oştirilor îi va binecuvânta, zicând: «Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, Asiria, lucrarea mâinilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!»“
17 Nu fiţi neînţelepţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătaţi cu vin, căci aceasta duce la destrăbălare, ci fiţi plini de Duh. 19 Vorbiţi între voi cu psalmi, imnuri şi cântece duhovniceşti, cântând şi lăudându-L pe Domnul în inima voastră. 20 Mulţumiţi întotdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului nostru Isus Cristos.
21 Supuneţi-vă unii altora, în frică de Cristos.
Îndemnuri privind relaţiile din casa creştinului
22 Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului, 23 pentru că soţul este capul soţiei, aşa cum Cristos este capul Bisericii, trupul al cărui Mântuitor este El. 24 Şi, aşa cum Biserica I se supune lui Cristos, la fel şi soţiile trebuie să li se supună soţilor lor în toate. 25 Soţilor, iubiţi-vă soţiile aşa cum Şi-a iubit Cristos Biserica! El S-a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s-o sfinţească curăţind-o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt, 27 pentru a Şi-o înfăţişa în toată slava, fără pată, zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără cusur. 28 La fel trebuie să-şi iubească şi soţii soţiile, şi anume ca pe trupurile lor. Cel care-şi iubeşte soţia se iubeşte pe sine. 29 Fiindcă nimeni nu şi-a urât vreodată trupul, ci îl hrăneşte şi are grijă de el, aşa cum face şi Cristos pentru Biserică. 30 Căci noi suntem mădulare ale trupului Său, („carne din carnea Lui şi os din oasele Lui“[a])[b]. 31 „De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar cei doi vor deveni un singur trup.“[c] 32 Taina acesta este mare – mă refer la Cristos şi la Biserică. 33 Totuşi, fiecare dintre voi trebuie să-şi iubească soţia ca pe sine însuşi, iar soţia să-şi respecte soţul.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.