Old/New Testament
Psalmul 54
Pentru dirijor. De cântat cu instrumente cu corzi. Un maschil[a] al lui David compus pe vremea când zifiţii s-au dus la Saul şi i-au zis: „Oare nu se ascunde David printre noi?“
1 Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău,
fă-mi dreptate prin puterea Ta!
2 Dumnezeule, ascultă-mi rugăciunea,
pleacă-Ţi urechea la cuvintele gurii mele!
3 Nişte străini se ridică împotriva mea
şi nişte asupritori caută să-mi ia viaţa;
ei nu ţin seama de Dumnezeu!Sela
4 Iată că Dumnezeu îmi vine în ajutor;
Stăpânul vine în sprijinul sufletului meu!
5 Fie ca El să răsplătească răul urmăritorilor mei[b];
în credincioşia Ta, nimiceşte-i!
6 Îţi voi aduce jertfe de bunăvoie,
voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este bun,
7 căci m-ai scăpat din toate necazurile
şi am putut privi de sus la duşmanii mei.
Psalmul 55
Pentru dirijor. De cântat cu instrumente cu corzi. Un maschil[c] al lui David.
1 Dumnezeule, ia aminte la rugăciunea mea
şi nu trece cu vederea cererea mea!
2 Ascultă-mă şi răspunde-mi!
Îmi arăt neliniştea în plângerea mea
şi sunt tulburat
3 din pricina vociferării duşmanului,
la vederea presiunii impuse de cel rău;
căci ei fac să cadă necazul peste mine
şi mi se împotrivesc cu furie.
4 Îmi tremură inima înăuntrul meu,
spaimele morţii au căzut peste mine.
5 Frică şi cutremur au venit peste mine,
m-a acoperit teroarea.
6 Zic atunci: „Cine-mi va da aripi ca ale porumbelului,
ca să zbor şi să mă ascund?“
7 Da, aş fugi departe de tot,
m-aş refugia în pustie.Sela
8 M-aş grăbi să-mi găsesc refugiu,
în faţa vântului năprasnic.
9 Stăpâne, pune-i în încurcătură, încâlceşte-le limbile,
căci numai violenţă şi ceartă văd în cetate!
10 Zi şi noapte ei dau târcoale
zidurilor ei;
răutatea şi abuzurile se află în mijlocul ei.
11 Dezastrul este în mijlocul ei,
iar asuprirea şi înşelăciunea
nu-i părăsesc străzile.
12 Nu un duşman mă batjocoreşte,
căci atunci aş îndura!
Nu cel ce mă urăşte se ridică împotriva mea,
căci m-aş ascunde de el!
13 Ci tu, un om ca şi mine,
prietenul meu, apropiatul meu,
14 cel cu care am avut părtăşie dulce
când am mers cu mulţimea la Casa lui Dumnezeu!
15 Moartea să-i ia prin surprindere,
să se pogoare de vii în Locuinţa Morţilor,
căci au acceptat răutăţile în mijlocul lor.
16 Eu însă voi striga către Dumnezeu,
iar Domnul mă va scăpa.
17 Seara, dimineaţa şi la amiază,
oftez şi gem,
iar El îmi va auzi glasul.
18 Mă va răscumpăra nevătămat[d]
din războiul pornit împotriva mea,
căci mulţi sunt împotriva mea.
19 Dumnezeu, Care tronează în veci,
va auzi şi-i va smeri!Sela
Sunt nişte oameni care nu se întorc de la căile lor
şi care nu se tem de Dumnezeu.
20 Prietenul meu îşi întinde mâna împotriva celor ce trăiesc în pace cu el,
îşi calcă legământul.
21 Gura lui este alunecoasă ca smântâna,
dar în inima lui poartă războiul.
Cuvintele lui sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar în ascuns sunt nişte săbii.
22 Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului,
şi El îţi va purta de grijă!
El nu va îngădui ca cel drept să se clatine vreodată.
23 Dar Tu, Dumnezeule, îi vei coborî pe cei răi
în adâncul gropii;
oamenii însetaţi de sânge şi înşelători
nu vor trăi nici jumătate din zilele lor!
Eu însă mă voi încrede în Tine!
Psalmul 56
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Porumbel din stejari îndepărtaţi“. Un mihtam[e] al lui David compus pe vremea când a fost prins la Gat de către filisteni.
1 Dumnezeule, ai milă de mine, căci nişte oameni mă hărţuiesc;
toată ziua mă chinuie cel ce se luptă cu mine.
2 Urmăritorii mei mă hărţuiesc toată ziua.
Într-adevăr, mulţi sunt cei ce se luptă cu mine cu trufie,
3 dar, când mi-e teamă, îmi pun încrederea în Tine.
4 În Dumnezeu, al Cărui Cuvânt îl laud,
în Dumnezeu mă încred şi nu mă tem!
Ce poate să-mi facă un muritor?
5 În fiecare zi îmi răstălmăcesc cuvintele,
toate gândurile lor sunt să-mi facă rău.
6 Uneltesc, pândesc,
îmi urmăresc paşii,
dornici să-mi ia viaţa.
7 Oare să scape ei prin răutate?
Dumnezeule, doboară popoarele cu mânie!
8 Tu numeri zilele pribegiei mele;
pune-mi lacrimile în burduful Tău!
Să nu fie ele oare în cartea Ta?
9 Duşmanii mei vor fugi când voi striga!
Ştiu un lucru: că Dumnezeu este de partea mea.
10 În Dumnezeu, al Cărui Cuvânt îl laud,
în Domnul, al Cărui Cuvânt îl laud,
11 în Dumnezeu mă încred şi nu mă tem!
Ce poate să-mi facă un muritor?
12 Dumnezeule, sunt legat de Tine prin jurământ;
de aceea Îţi voi aduce jertfe de mulţumire,
13 căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte
şi picioarele de poticnire,
ca să pot umbla înaintea lui Dumnezeu
în lumina vieţii.
Credincioşia lui Dumnezeu
3 Care este atunci avantajul iudeului sau care este avantajul circumciziei? 2 Acesta e mare în toate privinţele! Mai întâi, pentru că lor le-au fost încredinţate rostirile lui Dumnezeu. 3 Şi ce dacă unii n-au fost credincioşi? Va anula oare necredincioşia lor credincioşia lui Dumnezeu? 4 În nici un caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris:
„Aşa încât Tu să poţi fi găsit drept în cuvintele Tale
şi să fii biruitor când vei fi judecat.“[a]
5 Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce urgia? Vorbesc în felul oamenilor. 6 În nici un caz! Atunci cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Iar dacă adevărul lui Dumnezeu abundă spre slava Lui, din cauza minciunii mele, atunci de ce sunt condamnat ca păcătos? 8 Şi de ce să nu zicem, aşa cum ne defăimează unii, zicând despre noi că spunem: „Să facem răul, ca să vină binele!“? Condamnarea lor este dreaptă!
Nici un om nu este drept
9 Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni[b] decât ei? Nicidecum; căci i-am acuzat mai înainte pe toţi – atât pe iudei, cât şi pe greci – că sunt sub păcat, 10 după cum este scris:
„Nu există nici un om drept, nici unul măcar!
11 Nu există nici unul care să aibă pricepere!
Nu există nici unul care să-L caute pe Dumnezeu!
12 Toţi s-au rătăcit, cu toţii au devenit buni de nimic!
Nu mai există nici unul care să facă binele,
nici unul măcar![c]
13 Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor ei înşală,[d]
sub buzele lor este venin de viperă,[e]
14 gura le este plină de blestem şi amărăciune,[f]
15 picioarele lor se grăbesc să verse sânge,
16 iar pe căile lor se află prăpădul şi nenorocirea.
17 Ei nu cunosc calea păcii.[g]
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“[h]
19 Ştim că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă şi întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci „nici o fiinţă nu va fi îndreptăţită înaintea Lui“[i] prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoaşterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credinţă
21 Dar acum, independent de Lege, a fost arătată o dreptate oferită de Dumnezeu, despre care depun mărturie Legea şi Profeţii[j], 22 şi anume dreptatea oferită de Dumnezeu prin credinţa în Isus Cristos, pentru toţi cei ce cred. Nu este nici o deosebire. 23 Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24 Ei sunt îndreptăţiţi fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25 pe Care Dumnezeu L-a rânduit să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire[k], ca dovadă a dreptăţii Sale, căci trecuse cu vederea păcatele săvârşite în trecut, 26 în vremea îngăduinţei lui Dumnezeu, pentru ca, în vremea de acum, să-Şi dovedească dreptatea, în aşa fel încât El să fie drept şi să-l îndreptăţească totodată pe cel ce are credinţă în Isus.
27 Şi atunci, unde este lauda? Este exclusă! Prin ce lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei. 28 Căci noi credem că un om este îndreptăţit prin credinţă, fără faptele Legii. 29 Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este şi al neamurilor? Da, este şi al neamurilor, 30 întrucât Dumnezeu este Unul, şi El este Cel Care-i va îndreptăţi, prin credinţă, pe cei circumcişi şi, tot prin credinţă, şi pe cei necircumcişi. 31 Atunci anulăm noi oare Legea prin credinţă? În nici un caz, ci, mai degrabă, noi întărim Legea.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.