Old/New Testament
Psalmul 87
Un psalm al fiilor lui Core. O cântare
1 Sionul are temeliile aşezate pe(A) munţii cei sfinţi:
2 Domnul(B) iubeşte porţile Sionului
mai mult decât toate locaşurile lui Iacov.
3 Lucruri pline de slavă(C) au fost spuse despre tine,
cetate a lui Dumnezeu!
4 Eu pomenesc Egiptul(D) şi Babilonul printre cei ce Mă cunosc;
iată, ţara filistenilor, Tirul, cu Etiopia: „În Sion s-au născut.” –
5 Iar despre Sion este zis: „Toţi s-au născut în el”,
şi Cel Preaînalt îl întăreşte.
6 Domnul(E) numără popoarele, scriindu-le(F):
„Acolo s-au născut.”
7 Şi cei ce cântă şi cei ce joacă strigă:
„Toate izvoarele mele sunt în Tine.”
Psalmul 88
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat cu flautul. O cântare a lui Heman, Ezrahitul
1 Doamne, Dumnezeul(G) mântuirii mele!
Zi(H) şi noapte strig înaintea Ta!
2 S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta!
Ia aminte la cererile mele,
3 căci mi s-a săturat sufletul de rele
şi(I) mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor.
4 Sunt pus în rândul(J) celor ce se pogoară în groapă,
sunt(K) ca un om care nu mai are putere.
5 Stau întins printre cei morţi,
ca cei ucişi şi culcaţi în mormânt,
de care nu-Ţi mai aduci aminte
şi care sunt despărţiţi de(L) mâna Ta.
6 M-ai aruncat în groapa cea mai de jos,
în întuneric, în adâncuri.
7 Mânia Ta mă apasă
şi mă năpădeşti cu(M) toate valurile Tale.
8 Ai îndepărtat(N) de la mine pe toţi prietenii mei,
m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei;
sunt închis(O) şi nu pot să ies.
9 Mi se topesc ochii(P) de suferinţă;
în toate zilele Te chem(Q), Doamne,
şi-mi întind(R) mâinile spre Tine!
10 Oare(S) pentru morţi faci Tu minuni?
Sau se scoală morţii să Te laude?
11 Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormânt
şi de credincioşia Ta în Adânc?
12 Sunt cunoscute(T) minunile Tale în întuneric
şi(U) dreptatea Ta în ţara uitării?
13 Doamne, eu Îţi cer ajutorul
şi(V) dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.
14 Pentru ce(W), Doamne, lepezi sufletul meu?
Pentru ce îmi ascunzi(X) Faţa Ta?
15 Din tinereţe, sunt nenorocit şi trag să mor,
sunt cuprins(Y) de spaimele Tale şi nu ştiu ce să mai fac.
16 Mânia Ta trece peste mine,
spaimele Tale mă nimicesc de tot.
17 Ele mă(Z) înconjoară toată ziua, ca nişte ape,
mă înfăşoară toate deodată.
18 Ai depărtat(AA) de la mine pe prieteni şi tovarăşi,
şi cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuţi.
Supunerea faţă de stăpânire
13 Oricine(A) să fie supus stăpânirilor celor mai înalte, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi(B) stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu. 2 De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii(C) se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu, şi cei ce se împotrivesc îşi vor lua osânda. 3 Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă(D) binele şi vei avea laudă de la ea. 4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău. 5 De aceea trebuie(E) să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci(F) şi din îndemnul cugetului. 6 Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta. 7 Daţi(G) tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.
Dragostea este împlinirea Legii
8 Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii, căci cine(H) iubeşte pe alţii a împlinit Legea. 9 De fapt: „Să(I) nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să(J) iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. 10 Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea(K) deci este împlinirea Legii.
Veghere şi curăţie
11 Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă(L) treziţi în sfârşit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. 12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să(M) ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului şi să(N) ne îmbrăcăm cu armele luminii. 13 Să(O) trăim frumos, ca în timpul zilei, nu(P) în chefuri şi în beţii; nu(Q) în curvii şi în fapte de ruşine; nu(R) în certuri şi în pizmă, 14 ci îmbrăcaţi-vă(S) în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă(T) de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.