Old/New Testament
Saul este uns de Samuel ca împărat
10 Samuel(A) a luat sticluţa cu untdelemn şi a turnat-o pe capul lui Saul. Apoi l-a sărutat(B) şi a zis: „Nu te-a uns Domnul(C) ca să fii căpetenia moştenirii(D) Lui? 2 Astăzi, după ce mă vei părăsi, vei găsi doi oameni la mormântul(E) Rahelei, în hotarul lui Beniamin, la Ţelţah(F). Ei îţi vor zice: ‘Măgăriţele pe care te-ai dus să le cauţi s-au găsit, şi iată că tatăl tău nu se mai gândeşte la măgăriţe, ci este îngrijorat de voi şi zice: «Ce să fac pentru fiul meu?»’ 3 De acolo vei merge mai departe şi vei ajunge la stejarul din Tabor, unde vei fi întâmpinat de trei oameni suindu-se la(G) Dumnezeu, în Betel, şi ducând unul trei iezi, altul trei turte de pâine, iar altul un burduf cu vin. 4 Ei te vor întreba de sănătate şi-ţi vor da două pâini, pe care le vei lua din mâna lor. 5 După aceea, vei ajunge la Ghibea Elohim(H), unde(I) se află garnizoana filistenilor. Când vei intra în cetate, vei întâlni o ceată de proroci pogorându-se(J) de pe înălţimea pentru jertfă, cu lăute, timpane, fluiere şi cobze înainte, şi(K) prorocind. 6 Duhul(L) Domnului va veni peste tine, vei proroci(M) cu ei şi vei fi prefăcut într-alt om. 7 Când ţi se vor împlini semnele(N) acestea, fă ce vei găsi de făcut, căci Dumnezeu(O) este cu tine. 8 Apoi să te pogori înaintea mea la(P) Ghilgal, şi eu mă voi pogorî la tine ca să aduc arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire. Să mă aştepţi şapte(Q) zile acolo, până voi ajunge eu la tine şi-ţi voi spune ce ai să faci.” 9 De îndată ce Saul a întors spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i-a dat o altă inimă, şi toate semnele acestea s-au împlinit în aceeaşi zi. 10 Când au ajuns(R) la Ghibea, iată că i-a ieşit înainte o ceată de(S) proroci. Duhul(T) lui Dumnezeu a venit peste el şi el a prorocit în mijlocul lor. 11 Toţi cei ce-l cunoscuseră mai înainte au văzut că prorocea împreună cu prorocii şi îşi ziceau unul altuia în popor: „Ce s-a întâmplat cu fiul lui Chis? Oare şi Saul este între proroci?” 12 Cineva din Ghibea a răspuns: „Şi cine este tatăl lor?” De acolo zicala: „Oare şi Saul(U) este între proroci?” 13 Când a sfârşit de prorocit, s-a dus pe înălţime. 14 Unchiul lui Saul a zis lui Saul şi slugii lui: „Unde v-aţi dus?” Saul a răspuns: „Să căutăm măgăriţele, dar, când am văzut că nu le găsim, ne-am dus la Samuel.” 15 Unchiul lui Saul a zis din nou: „Istoriseşte-mi dar ce v-a spus Samuel.” 16 Şi Saul a răspuns unchiului său: „Ne-a spus că măgăriţele s-au găsit.” Şi nu i-a spus nimic despre împărăţia despre care vorbise Samuel.
Saul, ales împărat prin sorţi
17 Samuel a chemat poporul înaintea(V) Domnului la Miţpa(W) 18 şi a zis copiilor lui Israel: „Aşa vorbeşte(X) Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Eu am scos din Egipt pe Israel şi v-am izbăvit din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor împărăţiilor care vă apăsau. 19 Şi astăzi, voi(Y) lepădaţi pe Dumnezeul vostru, care v-a izbăvit din toate relele şi din toate suferinţele voastre, şi-I ziceţi: «Pune un împărat peste noi!» Înfăţişaţi-vă acum înaintea Domnului, după seminţiile voastre şi după miile voastre’.” 20 Samuel a apropiat(Z) toate seminţiile lui Israel şi a ieşit la sorţi seminţia lui Beniamin. 21 A apropiat seminţia lui Beniamin pe familii şi a ieşit la sorţ familia lui Matri. Apoi a ieşit la sorţ Saul, fiul lui Chis. L-au căutat, dar nu l-au găsit. 22 Au întrebat(AA) din nou pe Domnul: „A venit oare omul acesta aici?” Şi Domnul a zis: „Iată că este ascuns între vase.” 23 Au alergat şi l-au scos de acolo, şi el s-a înfăţişat în mijlocul poporului. Îi întrecea pe toţi în înălţime(AB), de la umăr în sus. 24 Samuel a zis întregului popor: „Vedeţi pe cel pe care l-a ales(AC) Domnul? Nu este nimeni în tot poporul care să fie ca el”. Şi tot poporul a strigat: „Trăiască(AD) împăratul!” 25 Samuel a făcut cunoscut poporului dreptul(AE) împărăţiei şi l-a scris într-o carte, pe care a pus-o înaintea Domnului. Apoi a dat drumul întregului popor, trimiţând pe fiecare acasă. 26 Şi Saul s-a dus acasă, în(AF) Ghibea, însoţit de o parte din ostaşi, a căror inimă o mişcase Dumnezeu. 27 S-au găsit însă(AG) şi oameni răi(AH), care ziceau: „Ce ne poate ajuta acesta?” Şi l-au dispreţuit şi nu(AI) i-au adus niciun dar. Dar Saul s-a făcut că nu-i aude.
Înfrângerea amoniţilor
11 Nahaş(AJ), Amonitul, a venit şi a împresurat Iabesul(AK) din Galaad. Toţi locuitorii din Iabes au zis lui Nahaş: „Fă(AL) legământ cu noi, şi-ţi vom fi supuşi.” 2 Dar Nahaş, Amonitul, le-a răspuns: „Voi face legământ cu voi dacă mă lăsaţi să vă scot la toţi ochiul drept şi să arunc astfel o ocară(AM) asupra întregului Israel.” 3 Bătrânii din Iabes i-au zis: „Dă-ne un răgaz de şapte zile ca să trimitem soli în tot ţinutul lui Israel, şi, dacă nu va fi nimeni să ne ajute, ne vom supune ţie”. 4 Solii au ajuns la(AN) Ghibea, cetatea lui Saul, şi au spus aceste lucruri în auzul poporului. Şi tot poporul(AO) a ridicat glasul şi a plâns. 5 Saul tocmai se întorcea de la câmp, în urma boilor, şi a întrebat: „Ce are poporul de plânge?” I-au istorisit ce spuseseră cei din Iabes. 6 Cum a auzit Saul aceste lucruri, Duhul(AP) lui Dumnezeu a venit peste el şi s-a mâniat foarte tare. 7 A luat o pereche de boi, i-a tăiat(AQ) în bucăţi şi le-a trimis prin soli în tot ţinutul lui Israel, zicând: „Oricine(AR) nu va merge după Saul şi Samuel îşi va vedea boii tăiaţi la fel”. Groaza Domnului a apucat pe popor, care a pornit ca un singur om. 8 Saul le-a făcut numărătoarea la Bezec(AS); copiii lui Israel(AT) erau trei sute de mii şi bărbaţii lui Iuda, treizeci de mii. 9 Ei au zis solilor care veniseră: „Aşa să vorbiţi locuitorilor Iabesului din Galaad: ‘Mâine, când va dogori soarele, veţi avea ajutor’.” Solii au dus vestea aceasta celor din Iabes, care s-au umplut de bucurie 10 şi au zis amoniţilor: „Mâine ne vom(AU) supune vouă, şi ne veţi face ce vă va plăcea”. 11 A două zi, Saul(AV) a împărţit poporul în trei(AW) cete. Au pătruns în tabăra amoniţilor în straja dimineţii şi i-au bătut până la căldura zilei. Cei ce au scăpat au fost risipiţi şi n-au mai rămas doi laolaltă dintre ei.
Bunătatea lui Saul. Jertfa din Ghilgal
12 Poporul a zis lui Samuel: „Cine(AX) zicea: ‘Saul să domnească peste noi?’? Daţi(AY) încoace pe oamenii aceia, ca să-i omorâm.” 13 Dar Saul a zis: „Nimeni(AZ) nu va fi omorât în ziua aceasta, căci astăzi Domnul a dat o izbăvire(BA) lui Israel”. 14 Şi Samuel a zis poporului: „Veniţi şi să mergem la Ghilgal, ca să întărim acolo împărăţia.” 15 Tot poporul s-a dus la Ghilgal(BB) şi au pus pe Saul împărat, înaintea(BC) Domnului, la Ghilgal. Acolo, au adus jertfe(BD) de mulţumire înaintea Domnului şi Saul şi toţi oamenii lui Israel s-au veselit foarte mult acolo.
Curăţia de inimă a lui Samuel
12 Samuel a zis întregului Israel: „Iată că v-am ascultat glasul(BE) în tot ce mi-aţi zis şi am pus un împărat(BF) peste voi. 2 De acum, iată împăratul(BG) care va merge înaintea voastră. Cât despre mine, eu(BH) sunt bătrân, am albit, aşa că fiii mei sunt cu voi; am umblat înaintea voastră din tinereţe până în ziua de azi. 3 Iată-mă! Mărturisiţi împotriva mea în faţa Domnului şi în faţa unsului(BI) Lui: Cui i-am(BJ) luat boul sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat şi pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii(BK) asupra lui? Mărturisiţi, şi vă voi da înapoi.” 4 Ei au răspuns: „Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit şi nici n-ai primit nimic din mâna nimănui”. 5 El le-a mai zis: „Domnul este martor împotriva voastră şi unsul Lui este martor în ziua aceasta că n-aţi(BL) găsit nimic în(BM) mâinile mele”. Şi ei au răspuns: „Sunt martori!”
Samuel nu mai e judecător
6 Atunci, Samuel a zis poporului: „Domnul(BN) a pus pe Moise şi pe Aaron şi a scos pe părinţii voştri din Egipt. 7 Acum, înfăţişaţi-vă ca să vă judec(BO) înaintea Domnului pentru toate binefacerile pe care vi le-a făcut Domnul, vouă şi părinţilor voştri. 8 După ce(BP) a venit Iacov în Egipt, părinţii voştri au strigat(BQ) către Domnul, şi Domnul a trimis(BR) pe Moise şi pe Aaron, care au scos pe părinţii voştri din Egipt şi i-au adus să locuiască în locul acesta. 9 Dar ei au uitat(BS) pe Domnul, Dumnezeul lor, şi El i-a vândut(BT) în mâinile lui Sisera, căpetenia oştirii Haţorului, în mâinile filistenilor(BU) şi în mâinile împăratului Moabului(BV), care au început lupta împotriva lor. 10 Au strigat iarăşi către Domnul şi au zis: ‘Am păcătuit(BW), căci am părăsit pe Domnul şi am(BX) slujit Baalilor şi Astarteelor; izbăveşte-ne(BY) acum din mâna vrăjmaşilor noştri, şi-Ţi vom sluji’. 11 Şi Domnul a trimis pe Ierubaal(BZ) şi pe Barac, şi pe Iefta(CA), şi pe Samuel(CB) şi v-a izbăvit din mâna vrăjmaşilor voştri care vă înconjurau şi aţi locuit în linişte. 12 Apoi, când aţi văzut că Nahaş(CC), împăratul fiilor lui Amon, mergea împotriva voastră, mi-aţi(CD) zis: ‘Nu, ci un împărat să domnească peste noi’. Şi totuşi Domnul(CE), Dumnezeul vostru, era Împăratul vostru. 13 Iată(CF) dar împăratul pe care(CG) l-aţi ales şi pe care l-aţi cerut; iată că Domnul(CH) a pus un împărat peste voi. 14 Dacă vă veţi teme(CI) de Domnul, dacă-I veţi sluji, dacă veţi asculta de glasul Lui şi dacă nu vă veţi împotrivi Cuvântului Domnului, vă veţi alipi de Domnul, Dumnezeul vostru, atât voi, cât şi împăratul care domneşte peste voi. 15 Dar, dacă nu veţi asculta(CJ) de glasul Domnului şi vă veţi împotrivi Cuvântului Domnului, mâna Domnului va fi împotriva voastră, cum(CK) a fost împotriva părinţilor voştri. 16 Acum mai aşteptaţi(CL) aici, ca să vedeţi minunea pe care o va face Domnul sub ochii voştri. 17 Nu suntem noi la seceratul(CM) grânelor? Voi(CN) striga către Domnul şi va trimite tunete şi ploaie. Să ştiţi atunci şi să vedeţi cât de rău aţi(CO) făcut înaintea Domnului când aţi cerut un împărat pentru voi”. 18 Samuel a strigat către Domnul, şi Domnul a trimis chiar în ziua aceea tunete şi ploaie. Tot poporul(CP) a avut o mare frică de Domnul şi de Samuel. 19 Şi tot poporul a zis lui Samuel: „Roagă-te(CQ) Domnului, Dumnezeului tău, pentru robii tăi, ca să nu murim, căci, la toate păcatele noastre, am mai adăugat şi pe acela de a cere un împărat pentru noi”. 20 Samuel a zis poporului: „Nu vă temeţi! Aţi făcut tot răul acesta, dar nu vă abateţi de la Domnul şi slujiţi Domnului din toată inima voastră. 21 Nu vă abateţi(CR) de la El, altfel aţi(CS) merge după lucruri de nimic, care n-aduc nici folos, nici izbăvire, pentru că sunt lucruri de nimic. 22 Domnul(CT) nu va părăsi pe poporul Lui din pricina Numelui(CU) Lui celui mare, căci Domnul a hotărât(CV) să facă din voi poporul Lui. 23 Departe iarăşi de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând(CW) să mă rog pentru voi! Vă voi(CX) învăţa calea(CY) cea bună şi cea dreaptă. 24 Temeţi-vă numai(CZ) de Domnul şi slujiţi-I cu credincioşie, din toată inima voastră, căci vedeţi(DA) ce putere desfăşură(DB) El printre voi. 25 Dar, dacă veţi face răul, veţi(DC) pieri, voi(DD) şi împăratul vostru.”
Vindecarea unui îndrăcit
37 A(A) doua zi, când s-au pogorât de pe munte, o gloată mare a întâmpinat pe Isus. 38 Şi un om din mijlocul mulţimii a strigat: „Învăţătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el. 39 Îl apucă un duh şi, deodată, răcneşte; şi duhul îl scutură cu putere, aşa că băiatul face spumă la gură şi cu anevoie se duce duhul de la el, după ce l-a stropşit de tot. 40 Am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată şi n-au putut.” 41 „O neam necredincios şi pornit la rău”, a răspuns Isus, „până când voi fi cu voi şi vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău.” 42 Pe când venea băiatul, dracul l-a trântit la pământ şi l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe băiat şi l-a dat înapoi tatălui său. 43 Şi toţi au rămas uimiţi de mărirea lui Dumnezeu. 44 Pe când toţi se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi: „Voi ascultaţi(B) bine ce vă spun: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor!” 45 Dar(C) ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă, şi se temeau să-L întrebe în privinţa aceasta.
Cine este cel mai mare?
46 Apoi(D), le-a venit în gând să ştie cine dintre ei ar fi cel mai mare. 47 Isus le-a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaş, l-a pus lângă El 48 şi le-a zis: „Oricine(E) primeşte pe acest copilaş în Numele Meu pe Mine Mă primeşte şi oricine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindcă(F) cine este cel mai mic între voi toţi, acela este mare”. 49 Ioan(G) a luat cuvântul şi a zis: „Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţând draci în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi”. 50 „Nu-l opriţi”, i-a răspuns Isus, „fiindcă cine(H) nu este împotriva voastră este pentru voi”.
„Foc din cer”
51 Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer(I), Isus Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim. 52 A trimis înainte nişte soli, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit. 53 Dar(J) ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. 54 Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie(K)?” 55 Isus S-a întors spre ei, i-a certat şi le-a zis: „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi! 56 Căci Fiul(L) omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.”Şi au plecat într-alt sat.
Cum să urmăm pe Isus
57 Pe(M) când erau pe drum, un om I-a zis: „Doamne, Te voi urma oriunde vei merge”. 58 Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul”. 59 Altuia(N) i-a zis: „Vino după Mine!” „Doamne”, I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu”. 60 Dar Isus i-a zis: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu”. 61 Un altul a zis: „Doamne, Te(O) voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas-bun de la ai mei”. 62 Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu”.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.