Old/New Testament
Tablele cele noi
10 În vremea aceea, Domnul mi-a zis: ‘Taie(A) două table de piatră ca cele dintâi şi suie-te la Mine, pe munte; fă şi(B) un chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele care erau scrise pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat şi să le(C) pui în chivot.’ 3 Am făcut un chivot de lemn de salcâm(D), am tăiat(E) două table de piatră ca cele dintâi şi m-am suit pe munte cu cele două table în mână. 4 Domnul a scris(F) pe table ce fusese scris pe cele dintâi, Cele Zece Porunci care vă fuseseră(G) spuse pe munte, din mijlocul focului(H), în ziua adunării, şi Domnul mi le-a dat. 5 M-am întors apoi şi m-am pogorât(I) de pe munte, am pus(J) tablele în chivotul pe care-l făcusem, şi ele au rămas(K) acolo, cum îmi poruncise Domnul. 6 Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan(L) la Mosera. Acolo(M) a murit Aaron şi a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i-a urmat în slujba preoţiei. 7 Apoi, de acolo(N) au pornit la Gudgoda şi de la Gudgoda la Iotbata, ţară unde sunt pâraie de ape. 8 În vremea aceea, Domnul a despărţit(O) seminţia lui Levi şi i-a poruncit să(P) ducă chivotul legământului Domnului, să stea înaintea(Q) Domnului ca să-I slujească şi să binecuvânteze poporul în Numele(R) Lui; lucru pe care l-a făcut până în ziua de azi. 9 De aceea(S) Levi n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnul este moştenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău. 10 Eu am rămas(T) pe munte, ca şi mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Domnul(U) m-a ascultat şi de data aceasta; Domnul n-a voit să vă nimicească. 11 Domnul mi-a(V) zis: ‘Scoală-te, du-te şi mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpânire ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da.’
Ce cere Dumnezeu
12 Acum, Israele, ce alta cere(W) de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi(X) de Domnul, Dumnezeul tău, să(Y) umbli în toate căile Lui, să iubeşti(Z) şi să slujeşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, 13 să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe care ţi le dau astăzi, ca(AA) să fii fericit? 14 Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sunt cerurile(AB) şi cerurile cerurilor, pământul(AC) şi tot ce cuprinde el. 15 Şi numai de(AD) părinţii tăi S-a alipit Domnul ca să-i iubească; şi după ei, pe sămânţa lor, pe voi v-a ales El dintre toate popoarele, cum vedeţi azi. 16 Să vă tăiaţi dar inima(AE) împrejur şi să nu vă mai înţepeniţi gâtul(AF). 17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul(AG) dumnezeilor, Domnul(AH) domnilor, Dumnezeul(AI) cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu(AJ) caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri; 18 care face dreptate(AK) orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi-i dă hrană şi îmbrăcăminte. 19 Să(AL) iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. 20 Să te temi(AM) de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, să te(AN) alipeşti de El şi pe Numele(AO) Lui să juri. 21 El(AP) este slava ta, El este Dumnezeul tău. El(AQ) a făcut în mijlocul tău aceste lucruri mari şi grozave pe care ţi le-au văzut ochii. 22 Părinţii tăi s-au pogorât în Egipt în număr(AR) de şaptezeci de inşi; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulţime ca(AS) stelele cerului.
Aducerea-aminte de minunile făcute de Dumnezeu cu poporul său
11 Să iubeşti(AT) dar pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să păzeşti(AU) totdeauna învăţăturile Lui, legile Lui, rânduielile Lui şi poruncile Lui. 2 Recunoaşteţi astăzi – ce n-au putut recunoaşte şi vedea copiii voştri – pedepsele(AV) Domnului, Dumnezeului vostru, mărimea(AW) Lui, mâna(AX) Lui cea tare şi braţul Lui cel întins, 3 semnele(AY) Lui şi faptele pe care le-a săvârşit în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, şi împotriva întregii lui ţări. 4 Recunoaşteţi ce a făcut El oştirii Egiptului, cailor lui şi carelor lui, cum(AZ) a făcut să vină peste ei apele Mării Roşii, 5 când vă urmăreau şi i-a nimicit pentru totdeauna; 6 ce v-a făcut în pustie, până la venirea voastră în locul acesta; ce a făcut(BA) lui Datan şi lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit, cu casele şi corturile lor, şi cu tot ce aveau în mijlocul întregului Israel. 7 Căci aţi văzut cu ochii(BB) voştri toate lucrurile mari pe care le-a făcut Domnul. 8 Astfel, să păziţi toate poruncile pe care vi le dau eu astăzi, ca să puteţi(BC) pune mâna pe ţara în care veţi trece ca s-o luaţi în stăpânire 9 şi să aveţi zile(BD) multe în ţara pe care(BE) Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, lor şi seminţei lor, ţară(BF) în care curge lapte şi miere. 10 Căci ţara în stăpânirea căreia vei intra nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde(BG) îţi aruncai sămânţa în ogoare şi le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat. 11 Ţara(BH) pe care o veţi stăpâni este o ţară cu munţi şi văi, care se adapă din ploaia cerului; 12 este o ţară de care îngrijeşte Domnul, Dumnezeul tău, şi asupra(BI) căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârşitul anului. 13 Dacă veţi asculta(BJ) de poruncile mele pe care vi le dau astăzi, dacă veţi iubi(BK) pe Domnul, Dumnezeul vostru, şi dacă-I veţi sluji din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, 14 El(BL) va da ţării voastre ploaie la vreme, ploaie(BM) timpurie şi ploaie târzie, şi-ţi vei strânge grâul, mustul şi untdelemnul; 15 de asemenea, va(BN) da iarbă în câmpiile tale pentru vite şi vei mânca(BO) şi te vei sătura. 16 Vedeţi să nu vi se amăgească inima(BP) şi să vă abateţi ca să slujiţi(BQ) altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor. 17 Căci atunci Domnul S-ar aprinde(BR) de mânie împotriva voastră; ar închide cerurile(BS) şi n-ar mai fi ploaie; pământul nu şi-ar mai da roadele şi aţi pieri curând(BT) din ţara aceea bună pe care v-o dă Domnul.
Îndemn la păzirea poruncilor
18 Puneţi-vă(BU) dar în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legaţi(BV) ca un semn de aducere-aminte pe mâinile voastre şi să fie ca nişte fruntare între ochii voştri. 19 Să învăţaţi(BW) pe copiii voştri în ele şi să le vorbeşti despre ele când vei fi acasă, când vei merge în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. 20 Să le(BX) scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale. 21 Şi atunci, zilele voastre(BY) şi zilele copiilor voştri, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, vor fi tot atât de multe cât(BZ) vor fi zilele cerurilor deasupra pământului. 22 Căci dacă veţi(CA) păzi toate aceste porunci pe care vi le dau şi dacă le veţi împlini, dacă veţi iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, veţi umbla în toate căile Lui şi vă veţi alipi(CB) de El, 23 Domnul va izgoni(CC) dinaintea voastră pe toate aceste neamuri şi vă veţi face stăpâni pe toate aceste neamuri(CD), care sunt mai mari şi mai puternice decât voi. 24 Orice loc(CE) pe care-l va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru: hotarul vostru se va întinde din(CF) pustie până la Liban şi de la râul Eufrat până la Marea de Apus. 25 Nimeni(CG) nu va putea să stea împotriva voastră. Domnul, Dumnezeul vostru, va răspândi, cum(CH) v-a spus, frica(CI) şi groaza de tine peste toată ţara în care veţi merge.
Binecuvântarea şi blestemul
26 Iată(CJ), pun azi înaintea voastră binecuvântarea şi blestemul: 27 binecuvântarea(CK) – dacă veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le dau în ziua aceasta; 28 blestemul(CL) – dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, şi dacă vă veţi abate de la calea pe care v-o dau în ziua aceasta şi vă veţi duce după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi. 29 Şi când Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara pe care o vei lua în stăpânire, să rosteşti binecuvântarea(CM) pe muntele Garizim şi blestemul pe muntele Ebal. 30 Munţii aceştia sunt dincolo de Iordan, înapoia drumului care merge spre apus, în ţara canaaniţilor care locuiesc în câmpie, faţă în faţă cu Ghilgal, lângă stejarii(CN) More. 31 Căci veţi(CO) trece Iordanul şi veţi intra în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca s-o stăpâniţi şi să locuiţi în ea. 32 Să păziţi şi(CP) să împliniţi toate legile şi poruncile pe care vi le dau eu astăzi.
REPETAREA LEGILOR ŞI PORUNCILOR
Capitolele 12—26. Neem. 9:13,14. Psalmul 119:1-4.
Stârpirea închinării la idoli
12 Iată(CQ) legile şi poruncile pe care să le păziţi şi să le împliniţi cât(CR) veţi trăi în ţara pe care v-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri. 2 Să(CS) nimiciţi toate locurile în care slujesc dumnezeilor lor neamurile pe care le veţi izgoni, fie pe munţi(CT) înalţi, fie pe dealuri şi sub orice copac verde. 3 Să le surpaţi(CU) altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le ardeţi în foc copacii închinaţi idolilor lor, să dărâmaţi chipurile cioplite ale dumnezeilor lor şi să faceţi să le piară numele din locurile acelea.
Locul şi chipul adevăratei slujbe dumnezeieşti
4 Voi să nu(CV) faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru! 5 Ci să-L căutaţi la locaşul Lui şi să mergeţi la locul pe care-l va(CW) alege Domnul, Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui. 6 Acolo(CX) să vă aduceţi arderile-de-tot, jertfele voastre, zeciuielile(CY) voastre, cele dintâi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruinţe, darurile de bunăvoie şi întâii născuţi din cirezile şi turmele voastre. 7 Acolo(CZ) să mâncaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să vă(DA) bucuraţi, împreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu care vă va fi binecuvântat Domnul, Dumnezeul vostru. 8 Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face(DB) ce-i place, 9 fiindcă n-aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în moştenirea pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru. 10 Dar veţi trece(DC) Iordanul şi veţi locui în ţara pe care v-o va da în stăpânire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, după ce vă va izbăvi de toţi vrăjmaşii voştri care vă înconjoară, şi veţi locui fără frică. 11 Atunci va fi un loc(DD) pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile-de-tot, jertfele, zeciuielile, cele dintâi roade şi darurile alese pe care le veţi face Domnului pentru împlinirea juruinţelor voastre. 12 Acolo să vă(DE) bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre şi levitul care va fi în locurile voastre, căci el n-are(DF) nici parte de moşie, nici moştenire cu voi. 13 Vezi să(DG) nu-ţi aduci arderile-de-tot în toate locurile pe care le vei vedea, 14 ci să-ţi(DH) aduci arderile-de-tot în locul pe care-l va alege Domnul în una din seminţiile tale şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu. 15 Totuşi, când vei(DI) dori, vei putea să junghii vite şi să mănânci carne în toate cetăţile tale, cât îţi va fi dat prin binecuvântarea Domnului, Dumnezeului tău; cel ce va fi(DJ) necurat şi cel ce va fi curat vor putea să mănânce din ea, cum se mănâncă(DK) din căprioară şi din cerb. 16 Numai(DL) sângele să nu-l mâncaţi, ci să-l vărsaţi pe pământ ca apa. 17 Nu vei putea să mănânci în cetăţile tale zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici întâii născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruinţe, nici darurile tale de bunăvoie, nici cele dintâi roade ale tale. 18 Ci pe acestea să le(DM) mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta şi levitul care va fi în cetăţile tale, şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe care le vei avea. 19 Cât vei trăi în ţara ta, vezi să nu cumva(DN) să părăseşti pe levit. 20 Când Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi hotarele, cum(DO) ţi-a făgăduit, şi dorinţa să mănânci carne te va face să zici: ‘Aş vrea să mănânc carne!’ vei putea să mănânci după dorinţa ta. 21 Dacă locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze acolo Numele este departe de tine, vei putea să tai vite din cireadă şi din turmă, cum ţi-am poruncit, şi vei putea să mănânci din ele în cetăţile tale, după dorinţa ta. 22 Să mănânci din ele cum(DP) se mănâncă din căprioară şi cerb; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor mânca şi ei amândoi. 23 Numai(DQ) vezi să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele(DR) este viaţa (sufletul), şi să nu mănânci sufletul împreună cu carnea. 24 Să nu-l mănânci, ci să-l verşi pe pământ ca apa. 25 Să nu-l mănânci, ca(DS) să fii fericit tu, şi copiii tăi după tine, făcând(DT) ce este plăcut înaintea Domnului. 26 Dar lucrurile pe care vei voi să(DU) le închini Domnului şi darurile pe care le vei aduce pentru împlinirea unei juruinţe(DV), să te duci să le aduci în locul pe care-l va alege Domnul. 27 Să-ţi aduci(DW) arderile-de-tot, carnea şi sângele pe altarul Domnului, Dumnezeului tău; în celelalte jertfe ale tale, sângele să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeului tău, iar carnea s-o mănânci. 28 Păzeşte şi ascultă toate aceste lucruri pe care ţi le poruncesc, ca(DX) să fii fericit tu, şi copiii tăi după tine, pe vecie, făcând ce este bine şi ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
Israel să nu se ia după canaaniţi
29 După ce Domnul(DY), Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe care le vei izgoni dinaintea ta, după ce le vei izgoni şi te vei aşeza în ţara lor, 30 vezi să nu(DZ) te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: ‘Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel.’ 31 Tu(EA) să nu faci aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău, căci ele slujeau dumnezeilor lor, făcând toate urâciunile pe care le urăşte Domnul, şi ele chiar îşi ardeau(EB) în foc fiii şi fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor. 32 Voi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu; să n-adăugaţi(EC) nimic la ele şi să nu scoateţi nimic din ele.
Pilda vierilor
12 Isus a(A) început pe urmă să le vorbească în pilde.
„Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri şi a plecat din ţară. 2 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob ca să ia de la ei din roadele viei. 3 Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4 A trimis iarăşi la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap şi l-au batjocorit. 5 A mai trimis un altul, pe care l-au omorât, apoi a trimis mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât. 6 Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă l-a trimis şi pe el la ei. ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu’, zicea el. 7 Dar vierii aceia au zis între ei: ‘Iată moştenitorul, veniţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră’. 8 Şi au pus mâna pe el, l-au omorât şi i-au aruncat trupul afară din vie. 9 Acum ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia şi via o va da altora. 10 Oare n-aţi citit locul acesta din Scriptură: ‘Piatra(B) pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; 11 Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri’?” 12 Ei(C) căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat şi au plecat.
Birul cezarului
13 Apoi(D) au trimis la Isus pe unii din farisei şi din irodieni ca să-L prindă cu vorba. 14 Aceştia au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir cezarului sau nu? 15 Să plătim sau să nu plătim?” Isus le-a cunoscut făţărnicia şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban[a] ca să-l văd.” 16 I-au adus un ban, şi Isus i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. 17 Atunci, Isus le-a zis: „Daţi dar cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Şi se mirau foarte mult de El.
Despre înviere
18 Saducheii(E), care(F) zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare: 19 „Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise(G): Dacă moare fratele cuiva şi-i rămâne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său. 20 Erau dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit fără să lase urmaş. 21 Al doilea a luat de nevastă pe văduvă şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea. 22 Şi niciunul din cei şapte n-a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia. 23 La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de nevastă.” 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciţi voi din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor(H) fi ca îngerii în ceruri. 26 În ceea ce priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre Rug, ce i-a spus Dumnezeu când a zis: ‘Eu(I) sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?’ 27 Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.