Old/New Testament
A doua numărătoare
26 În urma acestei urgii, Domnul a zis lui Moise şi lui Eleazar, fiul preotului Aaron: 2 „Faceţi(A) numărătoarea întregii adunări a copiilor lui Israel, de la vârsta de(B) douăzeci de ani în sus, după casele părinţilor lor, a tuturor celor din Israel care sunt în stare să poarte armele.” 3 Moise şi preotul Eleazar le-au vorbit în câmpia(C) Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului. Şi au zis: 4 „Să se facă numărătoarea, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, cum poruncise(D) lui Moise şi copiilor lui Israel Domnul, când au ieşit din ţara Egiptului.” 5 Ruben(E), întâiul născut al lui Israel. Fiii lui Ruben au fost: Enoh, din care se coboară familia enohiţilor; Palu, din care se coboară familia paluiţilor; 6 Heţron, din care se coboară familia heţroniţilor; Carmi, din care se coboară familia carmiţilor. 7 Acestea sunt familiile rubeniţilor: cei ieşiţi la numărătoare au fost patruzeci şi trei de mii şapte sute treizeci. 8 Fiii lui Palu au fost: Eliab. 9 Fiii lui Eliab au fost: Nemuel, Datan şi Abiram. Datan acesta şi Abiram acesta au fost din cei ce erau chemaţi la adunare(F) şi care s-au răsculat împotriva lui Moise şi Aaron, în adunarea lui Core, când cu răscoala lor împotriva Domnului. 10 Pământul(G) şi-a deschis gura şi i-a înghiţit împreună cu Core, când au murit cei ce se adunaseră şi când a mistuit focul pe cei două sute cincizeci de oameni. Ei au slujit poporului ca(H) pildă. 11 Fiii(I) lui Core n-au murit. 12 Fiii lui Simeon, după familiile lor: din Nemuel(J) se coboară familia nemueliţilor; din Iamin, familia iaminiţilor; din Iachin(K), familia iachiniţilor; 13 din Zerah(L), familia zerahiţilor; din Saul, familia sauliţilor. 14 Acestea sunt familiile simeoniţilor: douăzeci şi două de mii două sute. 15 Fiii lui Gad după familiile lor: din Ţefon(M) se coboară familia ţefoniţilor; din Haghi, familia haghiţilor; din Şuni, familia şuniţilor; 16 din Ozni, familia ozniţilor; din Eri, familia eriţilor; 17 din Arod(N), familia arodiţilor; din Areli, familia areliţilor. 18 Acestea sunt familiile fiilor lui Gad, după cei ieşiţi la numărătoare: patruzeci de mii cinci sute(O). 19 Fiii lui Iuda: Er şi Onan; dar Er şi Onan au murit în ţara Canaanului. 20 Iată fiii(P) lui Iuda după familiile lor: din Şela se coboară familia şelaniţilor; din Pereţ, familia pereţiţilor; din Zerah, familia zerahiţilor. 21 Fiii lui Pereţ au fost: Heţron, din care se coboară familia heţroniţilor; Hamul, din care se coboară familia hamuliţilor. 22 Acestea sunt familiile lui Iuda după numărătoarea lor: şaptezeci şi şase de mii cinci sute. 23 Fiii(Q) lui Isahar după familiile lor: din Tola se coboară familia tolaiţilor; din Puva, familia puviţilor; 24 din Iaşub, familia iaşubiţilor; din Şimron, familia şimroniţilor. 25 Acestea sunt familiile lui Isahar, după numărătoarea lor: şaizeci şi patru de mii trei sute. 26 Fiii(R) lui Zabulon după familiile lor: din Sered se coboară familia serediţilor; din Elon, familia eloniţilor; din Iahleel, familia iahleeliţilor. 27 Acestea sunt familiile zabuloniţilor, după numărătoarea lor: şaizeci de mii cinci sute. 28 Fiii(S) lui Iosif după familiile lor: Manase şi Efraim. 29 Fiii lui Manase: din Machir(T) se coboară familia machiriţilor. Machir a născut pe Galaad. Din Galaad se coboară familia galaadiţilor. 30 Iată fiii lui Galaad: Iezer(U), din care se coboară familia iezeriţilor; Helec, familia helechiţilor; 31 Asriel, familia asrieliţilor; Sihem, familia sihemiţilor; 32 Şemida, familia şemidaiţilor; Hefer, familia heferiţilor. 33 Ţelofhad(V), fiul lui Hefer, n-a avut fii, dar a avut fete. Iată numele fetelor lui Ţelofhad: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa. 34 Acestea sunt familiile lui Manase după numărătoarea lor: cincizeci şi două de mii şapte sute. 35 Iată fiii lui Efraim după familiile lor: din Şutelah se coboară familia şutelahiţilor; din Becher, familia becheriţilor; din Tahan, familia tahaniţilor. 36 Iată fiii lui Şutelah: din Eran se coboară familia eraniţilor. 37 Acestea sunt familiile fiilor lui Efraim după numărătoarea lor: treizeci şi două de mii cinci sute. Aceştia sunt fiii lui Iosif după familiile lor. 38 Fiii(W) lui Beniamin după familiile lor: din Bela se coboară familia belaiţilor; din Aşbel, familia aşbeliţilor; din Ahiram, familia ahiramiţilor; 39 din Şufam, familia şufamiţilor; din Hufam, familia hufamiţilor. 40 Fiii lui Bela au fost: Ard şi Naaman. Din Ard se coboară familia ardiţilor; din Naaman, familia naamaniţilor. 41 Aceştia sunt fiii lui Beniamin după familiile lor şi după numărătoarea lor: patruzeci şi cinci de mii şase sute. 42 Iată fiii(X) lui Dan după familiile lor: din Şuham se coboară familia şuhamiţilor. Acestea sunt familiile lui Dan după familiile lor. 43 Toate familiile şuhamiţilor, după numărătoarea lor: şaizeci şi patru de mii patru sute. 44 Fiii(Y) lui Aşer după familiile lor: din Imna se coboară familia imniţilor; din Işvi, familia işviţilor; din Beria, familia beriiţilor. 45 Din fiii lui Beria se coboară: din Heber, familia heberiţilor; din Malchiel, familia malchieliţilor. 46 Numele fetei lui Aşer era Serah. 47 Acestea sunt familiile fiilor lui Aşer, după numărătoarea lor: cincizeci şi trei de mii patru sute. 48 Fiii(Z) lui Neftali după familiile lor: din Iahţeel se coboară familia iahţeeliţilor; din Guni, familia guniţilor; 49 din Ieţer, familia ieţeriţilor; din Şilem, familia şilemiţilor. 50 Acestea sunt familiile lui Neftali după familiile lor şi după numărătoarea lor: patruzeci şi cinci de mii patru sute. 51 Aceştia(AA) sunt cei ieşiţi la numărătoare dintre copiii lui Israel: şase sute una de mii şapte sute treizeci. 52 Domnul a vorbit lui Moise şi i-a zis: 53 „Ţara să se împartă între(AB) ei, ca să fie moştenirea lor, după numărul numelor. 54 Celor(AC) ce sunt în număr mai mare să le dai o parte mai mare, şi celor ce sunt în număr mai mic să le dai o parte mai mică; să se dea fiecăruia partea lui după cei ieşiţi la numărătoare. 55 Dar împărţirea ţării să se facă prin(AD) sorţi; s-o ia în stăpânire după numele seminţiilor părinţilor lor. 56 Ţara să fie împărţită prin sorţi între cei ce sunt în mare număr şi între cei ce sunt în mic număr.”
Numărătoarea leviţilor
57 Iată(AE) leviţii a căror numărătoare s-a făcut după familiile lor: din Gherşon se coboară familia gherşoniţilor; din Chehat, familia chehatiţilor; din Merari, familia merariţilor. 58 Iată familiile lui Levi: familia libniţilor, familia hebroniţilor, familia mahliţilor, familia muşiţilor, familia coriţilor. Chehat a născut pe Amram. 59 Numele nevestei lui Amram era Iochebed(AF), fata lui Levi, care i s-a născut lui Levi în Egipt; ea a născut lui Amram pe Aaron, pe Moise şi pe Maria, sora lor. 60 Lui Aaron(AG) i s-au născut: Nadab şi Abihu, Eleazar şi Itamar. 61 Nadab(AH) şi Abihu au murit când au adus înaintea Domnului foc străin. 62 Cei ieşiţi(AI) la numărătoare, toţi bărbaţii de la vârsta de o lună în sus, au fost de douăzeci şi trei de mii. Ei n-au(AJ) fost cuprinşi în numărătoarea copiilor lui Israel, pentru că nu li s-a dat(AK) moştenire în mijlocul copiilor lui Israel. 63 Aceştia sunt aceia dintre copiii lui Israel a căror numărătoare au făcut-o Moise şi preotul Eleazar în câmpia(AL) Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului. 64 Între ei(AM), nu era niciunul din copiii lui Israel a căror numărătoare o făcuse Moise şi preotul Aaron în pustia Sinai. 65 Căci Domnul zisese: „Vor muri în pustie(AN) şi nu va rămâne niciunul din ei, afară(AO) de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.”
Legea asupra moştenirilor
27 Fetele lui Ţelofhad(AP), fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, şi ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa, 2 s-au apropiat şi s-au înfăţişat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor şi înaintea întregii adunări, la uşa cortului întâlnirii. Ele au zis: 3 „Tatăl nostru a murit(AQ) în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei(AR) lui Core, ci a murit pentru păcatul lui şi n-a avut fii. 4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne şi nouă deci o moştenire între fraţii tatălui nostru.” 5 Moise a adus(AS) pricina lor înaintea Domnului. 6 Şi Domnul a zis lui Moise: 7 „Fetele lui Ţelofhad au dreptate. Să le(AT) dai de moştenire o moşie între fraţii tatălui lor şi să treci asupra lor moştenirea tatălui lor. 8 Iar copiilor lui Israel să le vorbeşti şi să le spui: Când un om va muri fără să lase fii, să treceţi moştenirea lui asupra fetei lui. 9 Dacă n-are nicio fată, moştenirea lui s-o daţi fraţilor lui. 10 Dacă n-are nici fraţi, moştenirea lui s-o daţi fraţilor tatălui său. 11 Şi, dacă nici tatăl lui n-are fraţi, moştenirea lui s-o daţi rudei celei mai apropiate din familia lui şi ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege(AU) şi un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.”
Iosua, urmaş lui Moise
12 Domnul a zis lui Moise: „Suie-te(AV) pe muntele acesta Abarim şi priveşte ţara pe care am dat-o copiilor lui Israel. 13 S-o priveşti, dar şi tu vei fi adăugat(AW) la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron, 14 pentru că v-aţi(AX) împotrivit poruncii Mele în pustia Ţin, când cu cearta adunării, şi nu M-aţi sfinţit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea sunt(AY) apele de ceartă, la Cades, în pustia Ţin.) 15 Moise a vorbit Domnului şi a zis: 16 „Domnul, Dumnezeul(AZ) duhurilor oricărui trup, să rânduiască peste adunare un om 17 care să iasă(BA) înaintea lor şi să intre înaintea lor, care să-i scoată afară şi să-i vâre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca nişte oi(BB) care n-au păstor.” 18 Domnul a zis lui Moise: „Ia-ţi pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în(BC) care este Duhul Meu, şi să-ţi pui(BD) mâna peste el. 19 Să-l aşezi înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări şi să-i dai porunci(BE) sub ochii lor. 20 Să-l faci părtaş(BF) la dregătoria ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l(BG) asculte. 21 Să(BH) se înfăţişeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim(BI) înaintea Domnului, şi Iosua, toţi copiii lui Israel, împreună cu el, şi toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar şi să intre după porunca(BJ) lui.” 22 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua şi l-a pus înaintea preotului Eleazar şi înaintea întregii adunări. 23 Şi-a pus mâinile peste el şi i-a dat porunci(BK), cum spusese Domnul prin Moise.
Jertfa zilnică
28 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 2 „Porunceşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Să aveţi grijă să-Mi aduceţi, la vremea hotărâtă, darul Meu(BL) de mâncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, care Îmi sunt de un plăcut miros.’ 3 Să le spui: ‘Iată(BM) jertfa mistuită de foc pe care o veţi aduce Domnului: în fiecare zi, câte doi miei de un an fără cusur, ca ardere-de-tot necurmată. 4 Să aduci un miel dimineaţa şi celălalt miel seara[a], 5 iar ca dar de mâncare(BN), să aduci a zecea parte(BO) dintr-o efă de floarea făinii, frământată într-un sfert de hin(BP) de untdelemn de măsline sfărâmate. 6 Aceasta este arderea-de-tot(BQ) necurmată, care a fost adusă la muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc de un miros plăcut Domnului. 7 Jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin s-o faci Domnului în Locul Sfânt. 8 Al doilea miel să-l aduci seara, ca un dar de mâncare şi o jertfă de băutură ca cele de dimineaţă; aceasta este o jertfă mistuită prin foc, de un miros plăcut Domnului.
Jertfele de Sabat şi de lună nouă
9 În ziua Sabatului, să aduceţi doi miei de un an, fără cusur, şi ca dar de mâncare, două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, împreună cu jertfa de băutură. 10 Aceasta este arderea-de-tot(BR) pentru fiecare zi de Sabat, afară de arderea-de-tot necurmată şi jertfa ei de băutură. 11 La începutul(BS) lunilor voastre, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, doi viţei, un berbec şi şapte miei de un an fără cusur 12 şi, ca dar de mâncare pentru fiecare viţel, trei zecimi(BT) de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn; ca dar de mâncare pentru berbec, să aduceţi două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn; 13 ca dar de mâncare pentru fiecare miel, să aduceţi o zecime(BU) de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc de un miros plăcut Domnului. 14 Jertfele de băutură să fie de o jumătate de hin de vin pentru un viţel, a treia parte dintr-un hin pentru un berbec şi un sfert de hin pentru un miel. Aceasta este arderea-de-tot pentru începutul lunii, în fiecare lună, în toate lunile anului. 15 Să se aducă Domnului un ţap(BV) ca jertfă de ispăşire, afară de arderea-de-tot necurmată şi jertfa ei de băutură.
Jertfele de Paşte
16 În luna(BW) întâi, în ziua a paisprezecea a lunii, vor fi Paştele Domnului. 17 Ziua(BX) a cincisprezecea a acestei luni să fie o zi de sărbătoare. Timp de şapte zile să se mănânce azimi. 18 În ziua(BY) dintâi, să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în ea. 19 Să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului o jertfă mistuită de foc: doi viţei, un berbec şi şapte miei de un an fără(BZ) cusur. 20 Să mai adăugaţi şi darul lor de mâncare din floarea făinii, frământată cu untdelemn, trei zecimi de efă pentru un viţel, două zecimi pentru un berbec 21 şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei. 22 Să aduceţi(CA) un ţap ca jertfă de ispăşire, ca să facă ispăşire pentru voi. 23 Să aduceţi aceste jertfe, afară de arderea-de-tot de dimineaţă, care este o ardere-de-tot necurmată. 24 să le aduceţi în fiecare zi, timp de şapte zile, ca hrana unei jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. Să fie aduse afară de arderea-de-tot necurmată şi jertfa ei de băutură. 25 În ziua(CB) a şaptea să aveţi o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în ea.
Jertfele de Rusalii
26 În ziua(CC) celor dintâi roade, când veţi aduce Domnului un dar de mâncare, la sărbătoarea încheierii săptămânilor (Cincizecimea), să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nicio lucrare de slugă în ea. 27 Să aduceţi ca ardere-de-tot de un miros plăcut Domnului: doi viţei(CD), un berbec şi şapte miei de un an. 28 Să mai adăugaţi darul lor de mâncare din floarea făinii, frământată cu untdelemn, câte trei zecimi de fiecare viţel, două zecimi pentru berbec 29 şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei. 30 Să aduceţi şi un ţap, ca să facă ispăşire pentru voi. 31 Să aduceţi aceste jertfe, afară de arderea-de-tot necurmată şi darul ei de mâncare. Mieii să fie fără cusur şi să adăugaţi şi jertfele lor de băutură.
A doua înmulţire a pâinilor
8 În zilele acelea, fiindcă(A) se strânsese din nou mult norod şi n-avea ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: 2 „Mi-e milă de norodul acesta, căci iată că de trei zile stau lângă Mine şi n-au ce mânca. 3 Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.” 4 Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceştia aici, într-un loc pustiu?” 5 „Câte pâini aveţi?” i-a întrebat(B) Isus. „Şapte”, I-au răspuns ei. 6 Atunci a poruncit norodului să şadă pe pământ, a luat cele şapte pâini şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, şi ei le-au împărţit norodului. 7 Mai aveau şi câţiva peştişori, şi Isus, după ce i-a binecuvântat(C), a poruncit să-i împartă şi pe aceia. 8 Au mâncat şi s-au săturat şi au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de firimituri. 9 Erau aproape patru mii de inşi. În urmă, Isus le-a dat drumul.
Aluatul fariseilor
10 Isus a intrat îndată(D) în corabie cu ucenicii Săi şi a venit în părţile Dalmanutei. 11 Fariseii au venit deodată(E) şi au început o ceartă de vorbe cu Isus. Şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer. 12 Isus a suspinat adânc în duhul Său şi a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.” 13 Apoi i-a lăsat şi a intrat iarăşi în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14 Ucenicii(F) uitaseră să ia pâini; cu ei în corabie n-aveau decât o pâine. 15 Isus le dădea în grijă(G) şi le zicea: „Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!” 16 Ucenicii se gândeau şi ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pâini(H)”. 17 Isus a înţeles lucrul acesta şi le-a zis: „Pentru ce vă gândiţi că n-aveţi pâini? Tot(I) nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? 18 Aveţi ochi şi nu vedeţi? Aveţi urechi şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc? 19 Când(J) am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu firimituri aţi ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei. 20 „Şi când(K) am frânt cele şapte pâini la cei patru mii de bărbaţi, câte coşniţe pline cu firimituri aţi ridicat?” „Şapte”, I-au răspuns ei. 21 Şi El le-a zis: „Tot nu(L) înţelegeţi?”
Vindecarea unui orb la Betsaida
22 Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb şi L-au rugat să Se atingă de el. 23 Isus a luat pe orb de mână şi l-a scos din sat, apoi i-a pus scuipat(M) pe ochi, Şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: „Vezi ceva?” 24 El s-a uitat şi a zis: „Văd nişte oameni umblând, dar mi se par ca nişte copaci”. 25 Isus i-a pus din nou mâinile pe ochi; i-a spus să se uite ţintă şi, când s-a uitat, a fost tămăduit şi a văzut toate lucrurile desluşit. 26 Atunci, Isus l-a trimis acasă şi i-a zis: „Să nu intri în sat şi nici(N) să nu spui cuiva în sat”.
Mărturisirea lui Petru
27 Isus(O) a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 28 Ei I-au răspuns: „Ioan(P) Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din proroci”. 29 „Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceţi că sunt Eu?” „Tu(Q) eşti Hristosul!” I-a răspuns Petru. 30 Isus(R) le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.
Isus vesteşte patimile şi moartea Sa
31 Atunci a(S) început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât şi după trei zile să învieze. 32 Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre. 33 Dar Isus S-a întors şi S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru şi i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.” 34 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva(T) să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. 35 Căci oricine(U) va vrea să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei o va mântui. 36 Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? 38 Pentru că(V) de oricine se(W) va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.