Old/New Testament

Locul pentru jertfe

17 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi tuturor copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Iată ce a poruncit Domnul: ³ «Dacă cineva din casa lui Israel junghie^(A) în tabără sau afară din tabără un bou, un miel sau o capră, ⁴ şi^(B) nu-l aduce la uşa cortului întâlnirii, ca să-l aducă dar Domnului înaintea cortului Domnului, sângele acesta va fi pus în socoteala omului aceluia: a vărsat sânge; omul acela va fi^(C) nimicit din mijlocul poporului său. ⁵ De aceea, copiii lui Israel, în loc să-şi junghie^(D) jertfele pe câmp, trebuie să le aducă la preot, înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii, şi să le aducă Domnului ca jertfe de mulţumire. ⁶ Preotul să le stropească^(E) sângele pe altarul Domnului, la uşa cortului întâlnirii, şi să ardă^(F) grăsimea, care va fi de un miros plăcut Domnului. ⁷ Să nu-şi mai aducă jertfele lor la idolii^(G) cu care curvesc^(H). Aceasta va fi o lege veşnică pentru ei şi pentru urmaşii lor.» ⁸ Să le spui dar: «Dacă un om din casa lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în mijlocul lor aduce^(I) o ardere-de-tot sau vreo altă jertfă, ⁹ şi n-o aduce^(J) la uşa cortului întâlnirii, ca s-o aducă jertfă Domnului, omul acela să fie nimicit din poporul lui.

Să nu mănânce sânge

¹⁰ Dacă un om^(K) din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor mănâncă sânge de orice fel, Îmi voi^(L) întoarce Faţa împotriva celui ce mănâncă sângele şi-l voi nimici din mijlocul poporului său. ¹¹ Căci^(M) viaţa^[a] trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să slujească de ispăşire^(N) pentru sufletele voastre, căci^(O) prin viaţa din el face sângele ispăşire.» ¹² De aceea, am zis copiilor lui Israel: «Nimeni dintre voi să nu mănânce sânge şi nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru să nu mănânce sânge. ¹³ Dacă vreunul din copiii lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor vânează^(P) o fiară sau o pasăre care se mănâncă, să-i verse^(Q) sângele şi să-l acopere^(R) cu ţărână.» ¹⁴ Căci viaţa^(S) oricărui trup stă în sângele lui, care este în el. De aceea am zis copiilor lui Israel: «Să nu mâncaţi sângele niciunui trup», căci viaţa oricărui trup este sângele lui: oricine va mânca din el va fi nimicit. ¹⁵ Oricine^(T), fie băştinaş, fie străin, care va mânca dintr-o fiară moartă sau sfâşiată, să-şi^(U) spele hainele, să se^(V) scalde în apă şi va fi necurat până seara; apoi va fi curat. ¹⁶ Dacă nu-şi spală hainele şi nu-şi scaldă trupul, îşi va purta^(W) fărădelegea lui’.”

Oprirea însoţirilor nelegiuite

18 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Eu^(X) sunt Domnul, Dumnezeul vostru. ³ Să nu faceţi ce^(Y) se face în ţara Egiptului, unde aţi locuit, şi să nu faceţi ce se^(Z) face în ţara Canaanului, unde vă duc Eu: să nu vă luaţi după obiceiurile lor. ⁴ Să împliniţi poruncile^(AA) Mele şi să ţineţi legile Mele: să le urmaţi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. ⁵ Să păziţi legile şi poruncile Mele: omul care^(AB) le va împlini va trăi prin ele. Eu sunt Domnul! ⁶ Niciunul dintre voi să nu se apropie de ruda lui de sânge ca să-i descopere goliciunea. Eu^(AC) sunt Domnul. ⁷ Să nu descoperi goliciunea^(AD) tatălui tău, nici goliciunea mamei tale. Ţi-este mamă: să nu-i descoperi goliciunea. ⁸ Să nu descoperi goliciunea^(AE) nevestei tatălui tău. Este goliciunea tatălui tău. ⁹ Să nu descoperi goliciunea^(AF) surorii tale, fata tatălui tău sau fata mamei tale, născută în casă sau afară din casă. ¹⁰ Să nu descoperi goliciunea fetei fiului tău sau a fetei tale. Căci este goliciunea ta. ¹¹ Să nu descoperi goliciunea fetei nevestei tatălui tău, născută din tatăl tău. Ţi-este soră. ¹² Să nu descoperi goliciunea^(AG) surorii tatălui tău. Este rudă de aproape cu tatăl tău. ¹³ Să nu descoperi goliciunea surorii mamei tale. Este rudă de aproape cu mama ta. ¹⁴ Să nu descoperi goliciunea^(AH) fratelui tatălui tău. Să nu te apropii de nevasta lui. Ţi-este^(AI) mătuşă. ¹⁵ Să nu descoperi goliciunea nurorii tale. Este nevasta fiului tău: să nu-i descoperi goliciunea. ¹⁶ Să nu descoperi goliciunea^(AJ) nevestei fratelui tău. Este goliciunea fratelui tău. ¹⁷ Să nu descoperi goliciunea^(AK) unei femei şi a fetei ei. Să nu iei pe fata fiului ei, nici pe fata fetei ei, ca să le descoperi goliciunea. Îţi sunt rude de aproape: este o nelegiuire. ¹⁸ Să nu iei pe sora nevestei tale, ca să-i faci în necaz^(AL), descoperindu-i goliciunea alături de nevastă-ta, cât timp ea este încă în viaţă. ¹⁹ Să nu te apropii de o femeie^(AM) în timpul necurăţiei ei, când este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea. ²⁰ Să nu te împreunezi cu nevasta^(AN) semenului tău, ca să te pângăreşti cu ea. ²¹ Să nu^(AO) dai pe niciunul din copiii tăi ca să fie adus jertfă lui^(AP) Moloh şi să nu pângăreşti^(AQ) Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. ²² Să nu te culci cu un bărbat^(AR) cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune. ²³ Să nu te culci^(AS) cu o vită ca să te pângăreşti cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită ca să curvească cu ea. Este o mare mişelie^(AT). ²⁴ Să nu vă spurcaţi cu niciunul^(AU) din aceste lucruri, căci prin^(AV) toate aceste lucruri s-au spurcat neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastră. ²⁵ Ţara^(AW) a fost spurcată prin ele; Eu îi voi pedepsi^(AX) fărădelegea şi pământul va^(AY) vărsa din gura lui pe locuitorii lui. ²⁶ Păziţi^(AZ) dar legile şi poruncile Mele şi nu faceţi niciuna din aceste spurcăciuni, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru. ²⁷ Căci toate aceste spurcăciuni le-au făcut oamenii din ţara aceasta, care au fost înaintea voastră în ea; şi astfel ţara a fost pângărită. ²⁸ Luaţi seama ca nu cumva să vă verse şi pe voi ţara^(BA) din gura ei, dacă o spurcaţi, cum a vărsat pe neamurile care erau în ea înaintea voastră. ²⁹ Căci toţi cei ce vor face vreuna din aceste spurcăciuni vor fi nimiciţi din mijlocul poporului lor. ³⁰ Păziţi poruncile Mele şi^(BB) nu faceţi niciunul din obiceiurile urâte care se făceau înaintea voastră, ca să nu^(BC) vă spurcaţi cu ele. Eu^(BD) sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.”

²⁷ Ostaşii^(A) dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor. ²⁸ L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au^(B) îmbrăcat cu o haină stacojie. ²⁹ Au^(C) împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” ³⁰ Şi scuipau^(D) asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. ³¹ După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi^(E) L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

³² Pe^(F) când ieşeau din cetate, au^(G) întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus. ³³ Când^(H) au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”, ³⁴ I-au^(I) dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea. ³⁵ După ce^(J) L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Şi-au împărţit^(K) hainele Mele între ei şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi”. ³⁶ Apoi^(L) au şezut jos şi-L păzeau. ³⁷ Şi^(M) I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor”. ³⁸ Împreună^(N) cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga Lui.

Batjocurile trecătorilor

³⁹ Trecătorii^(O) îşi băteau joc de El, dădeau din cap ⁴⁰ şi ziceau: „Tu^(P), care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă^(Q) eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!” ⁴¹ Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: ⁴² „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce şi vom crede în El! ⁴³ S-a^(R) încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’ ” ⁴⁴ Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi^(S) cuvinte de batjocură.

Întunericul

⁴⁵ De la^(T) ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. ⁴⁶ Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a^(U) strigat cu glas tare: „Eli^(V), Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” ⁴⁷ Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!” ⁴⁸ Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut^(W) cu oţet, l-a pus într-o trestie şi i-a dat să bea. ⁴⁹ Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască”. ⁵⁰ Isus^(X) a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul.