Old/New Testament

Arderile-de-tot

1 Domnul a^(A) chemat pe Moise, i-a vorbit din cortul^(B) întâlnirii şi a zis: ² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘Când^(C) cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să-l aducă din vite, fie din cireadă, fie din turmă. ³ Dacă darul lui va fi o ardere-de-tot din cireadă, să-l aducă din partea bărbătească fără^(D) cusur, şi anume să-l aducă la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului, ca să fie plăcut Domnului. ⁴ Să-şi pună^(E) mâna pe capul dobitocului adus ca ardere-de-tot, şi va fi primit^(F) de Domnul, ca să facă^(G) ispăşire pentru el. ⁵ Să junghie^(H) viţelul înaintea Domnului, şi preoţii^(I), fiii lui Aaron, să aducă sângele şi să-l stropească^(J) de jur împrejur, pe altarul de la uşa cortului întâlnirii. ⁶ Să jupoaie viţelul adus ca ardere-de-tot şi să-l taie în bucăţi. ⁷ Fiii preotului Aaron să facă foc pe altar şi să pună^(K) lemne pe foc. ⁸ Preoţii, fiii lui Aaron, să aşeze bucăţile, capul şi grăsimea pe lemnele puse pe focul de pe altar. ⁹ Să spele cu apă măruntaiele şi picioarele, şi preotul să le ardă toate pe altar. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros^(L) plăcut Domnului. ¹⁰ Dacă darul lui va fi o ardere-de-tot din turmă, de miei sau capre, să aducă o parte bărbătească fără^(M) cusur. ¹¹ Să-l^(N) junghie în partea de miazănoapte a altarului, înaintea Domnului, şi preoţii, fiii lui Aaron, să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur. ¹² El să-l taie în bucăţi, şi preotul să le pună, împreună cu capul şi grăsimea, pe lemnele din focul de pe altar. ¹³ Să spele cu apă măruntaiele şi picioarele, şi preotul să le aducă pe toate şi să le ardă pe altar. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Arderea-de-tot din păsări

¹⁴ Dacă darul adus de el Domnului va fi o ardere-de-tot din păsări, să-l aducă din turturele^(O) sau din pui de porumbel. ¹⁵ Preotul să aducă pasărea pe altar, să-i despice capul cu unghia şi s-o ardă pe altar, iar sângele să i se scurgă pe un perete al altarului. ¹⁶ Să scoată guşa cu penele ei şi s-o arunce lângă^(P) altar, spre răsărit, în locul unde se strânge cenuşa. ¹⁷ Să-i frângă aripile, fără să le^(Q) dezlipească, şi preotul să ardă pasărea pe altar, pe lemnele de pe foc. Aceasta^(R) este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Jertfele de mâncare

2 Când va aduce cineva Domnului un dar^(S) ca jertfă de mâncare, darul lui să fie din floarea făinii: să toarne untdelemn peste ea şi să adauge şi tămâie. ² S-o aducă preoţilor, fiilor lui Aaron; preotul să ia un pumn din această floare a făinii, stropită cu untdelemn, împreună cu toată tămâia, şi s-o ardă pe altar ca jertfă de aducere-aminte^(T). Acesta este un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului. ³ Ce va rămâne^(U) din darul acesta de mâncare să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru^(V) preasfânt între jertfele de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului. ⁴ Dacă vei aduce ca jertfă de mâncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să aduci nişte turte nedospite, făcute din floare de făină, frământate cu untdelemn, şi nişte plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn^(W). ⁵ Dacă darul tău adus ca jertfă de mâncare va fi o turtă coaptă în tigaie, să fie făcută din floarea făinii, nedospită şi frământată cu untdelemn. ⁶ S-o frângi în bucăţi şi să torni untdelemn pe ea; acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare. ⁷ Dacă darul tău adus ca jertfă de mâncare va fi o turtă coaptă pe grătar, să fie făcută din floarea făinii, frământată cu untdelemn. ⁸ Darul de mâncare făcut din aceste lucruri să-l aduci Domnului, şi anume să fie dat preotului, care-l va aduce pe altar. ⁹ Preotul va lua din darul de mâncare partea care trebuie adusă ca aducere-aminte^(X) şi o va arde pe altar. Acesta este un dar adus ca^(Y) jertfă de mâncare, de un miros plăcut Domnului. ¹⁰ Ce va rămâne^(Z) din darul acesta de mâncare să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru preasfânt între darurile mistuite de foc înaintea Domnului.

Totul fără aluat şi cu sare

¹¹ Niciunul din darurile pe care le veţi aduce ca jertfă de mâncare înaintea Domnului să nu fie făcut^(AA) cu aluat, căci nu trebuie să ardeţi nimic cu aluat sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului. ¹² Ca jertfă^(AB) de mâncare din cele dintâi roade, veţi putea să le aduceţi Domnului, dar ca dar de mâncare de un miros plăcut, să nu fie aduse pe altar. ¹³ Toate darurile tale de mâncare să le sărezi^(AC) cu sare; să nu laşi să lipsească niciodată de pe darurile tale de mâncare sarea^(AD), care este semnul legământului Dumnezeului tău; la toate^(AE) darurile tale de mâncare să aduci sare.

Pârga

¹⁴ Dacă vei aduce Domnului un dar ca jertfă de mâncare din cele dintâi roade, să aduci^(AF) ca dar de mâncare, din cele dintâi roade ale tale, spice^(AG) coapte de curând, prăjite la foc şi boabe noi pisate. ¹⁵ Să torni untdelemn^(AH) pe ele şi să adaugi şi tămâie; acesta este un dar de mâncare. ¹⁶ Preotul să ardă ca aducere-aminte^(AI) o parte din boabele pisate şi din untdelemn, cu toată tămâia. Acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare, mistuită de foc înaintea Domnului.

Jertfele de mulţumire

3 Când cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă^(AJ) de mulţumire, dacă îl va aduce din cireadă, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, s-o aducă fără^(AK) cusur înaintea Domnului. ² Să pună^(AL) mâna pe capul dobitocului, să-l junghie la uşa cortului întâlnirii, şi preoţii, fiii lui Aaron, să stropească sângele pe altar de jur împrejur. ³ Din această jertfă de mulţumire, să aducă drept jertfă mistuită de foc înaintea Domnului grăsimea^(AM) care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie, ⁴ cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei şi de pe coapse, şi prapurul de pe ficat, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi. ⁵ Fiii lui Aaron să le ardă^(AN) pe altar, deasupra arderii-de-tot, care va fi pe lemnele de pe foc. Aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. ⁶ Dacă darul pe care-l aduce ca jertfă de mulţumire Domnului va fi din turmă, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, s-o aducă fără^(AO) cusur. ⁷ Dacă va aduce jertfă un miel, să-l aducă înaintea Domnului. ⁸ Să-şi pună mâna pe capul dobitocului şi să-l junghie înaintea cortului întâlnirii; fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar, de jur împrejur. ⁹ Din această jertfă de mulţumire, să aducă o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, şi anume: grăsimea, coada întreagă, pe care o va desface de la osul spinării, grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie, ¹⁰ cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi. ¹¹ Preotul să le ardă pe altar. Aceasta este mâncarea^(AP) unei jertfe mistuite de foc înaintea Domnului. ¹² Dacă darul lui va fi o capră, s-o aducă^(AQ) înaintea Domnului. ¹³ Să-şi pună mâna pe capul vitei şi s-o junghie înaintea cortului întâlnirii, şi fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar, de jur împrejur. ¹⁴ Apoi, din ea să aducă drept jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de ele, ¹⁵ cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi. ¹⁶ Preotul să le ardă pe altar. Aceasta este mâncarea unei jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. Toată^(AR) grăsimea este a Domnului. ¹⁷ Aceasta este o lege^(AS) veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui. Cu niciun chip să nu mâncaţi nici grăsime^(AT), nici sânge^(AU).’ ”

Dărâmarea Templului

24 La ieşirea^(A) din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. ² Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu^(B) va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” ³ El a şezut jos, pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii^(C) Lui au venit la El, la o parte, şi I-au zis: „Spune-ne^(D), când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?” ⁴ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă^(E) să nu vă înşele cineva. ⁵ Fiindcă^(F) vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Şi^(G) vor înşela pe mulţi. ⁶ Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci. ⁷ Un^(H) neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumi. ⁸ Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. ⁹ Atunci^(I) vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. ¹⁰ Atunci, mulţi vor^(J) cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. ¹¹ Se vor scula mulţi^(K) proroci mincinoşi şi vor^(L) înşela pe mulţi. ¹² Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. ¹³ Dar^(M) cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit. ¹⁴ Evanghelia^(N) aceasta a Împărăţiei va^(O) fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

Pustiirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului

¹⁵ De aceea^(P), când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel^(Q), aşezată în Locul Sfânt – cine^(R) citeşte să înţeleagă! – ¹⁶ atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi; ¹⁷ cine va fi pe acoperişul casei să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; ¹⁸ şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina. ¹⁹ Vai^(S) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea! ²⁰ Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. ²¹ Pentru că^(T) atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. ²² Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. ²³ Atunci^(U), dacă vă va spune cineva: ‘Iată, Hristosul este aici sau acolo!’, să nu-l credeţi. ²⁴ Căci se^(V) vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi, vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă^(W) va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. ²⁵ Iată că v-am spus mai dinainte. ²⁶ Deci, dacă vă vor zice: ‘Iată-L în pustie’, să nu vă duceţi acolo! ‘Iată-L în odăiţe ascunse’, să nu credeţi. ²⁷ Căci^(X), cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului. ²⁸ Oriunde^(Y) va fi stârvul^[a], acolo se vor aduna vulturii.