Old/New Testament

Ezechia şi trimişii din Babilon

39 În acelaşi^(A) timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia, pentru că aflase de boala şi însănătoşirea lui. ² Ezechia s-a^(B) bucurat şi a arătat trimişilor locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, miresmele şi untdelemnul de preţ, toată casa lui de arme şi tot ce se afla în vistieriile lui: n-a rămas nimic în casa şi în ţinuturile lui pe care să nu li-l fi arătat. ³ Prorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia şi l-a întrebat: „Ce au spus oamenii aceia şi de unde au venit la tine?” Ezechia a răspuns: „Au venit la mine dintr-o ţară depărtată, din Babilon.” ⁴ Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?” Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este în casa mea: n-a rămas nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.” ⁵ Atunci Isaia a zis lui Ezechia: „Ascultă Cuvântul Domnului oştirilor! ⁶ Iată, vor veni vremurile când vor duce în Babilon tot ce^(C) este în casa ta şi tot ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi; nimic nu va rămâne, zice Domnul. ⁷ Şi vor lua din fiii tăi, ieşiţi din tine, pe care-i vei naşte, ca să-i facă fameni în casa împăratului Babilonului.” ⁸ Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun^(D). Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieţii mele va fi pace şi linişte!”

40 „Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. ² Vorbiţi bine Ierusalimului şi strigaţi-i că robia lui s-a sfârşit, că nelegiuirea lui este ispăşită, căci^(E) a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui.” ³ Un glas^(F) strigă: „Pregătiţi^(G) în pustie calea Domnului, neteziţi^(H) în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! ⁴ Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă^(I) în câmpii şi strâmtorile, în vâlcele! ⁵ Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea, căci gura Domnului a vorbit.” ⁶ Un glas zice: „Strigă!” – Şi eu am răspuns: „Ce să strig?” – „Orice^(J) făptură este ca iarba şi toată strălucirea ei, ca floarea de pe câmp. ⁷ Iarba se usucă, floarea cade când suflă vântul^(K) Domnului peste ea.” În adevăr, poporul este ca iarba: ⁸ iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul^(L) Dumnezeului nostru rămâne în veac. ⁹ Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru! ¹⁰ Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere şi porunceşte cu braţul^(M) Lui. Iată că plata^(N) este cu El şi răsplătirile vin înaintea Lui. ¹¹ El Îşi va paşte^(O) turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui şi va călăuzi blând oile care alăptează.”

Puterea lui Dumnezeu

¹² „Cine^(P) a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul şi dealurile cu cumpăna? ¹³ Cine^(Q) a cercetat Duhul Domnului şi cine L-a luminat cu sfaturile lui? ¹⁴ Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L-a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea şi I-a făcut cunoscută calea priceperii! ¹⁵ Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip. ¹⁶ Libanul n-ajunge pentru foc şi dobitoacele lui n-ajung pentru arderea-de-tot. ¹⁷ Toate neamurile sunt ca o nimica^(R) înaintea Lui, nu sunt decât^(S) nimicnicie şi deşertăciune. ¹⁸ Cu cine voiţi să asemănaţi^(T) pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna? ¹⁹ Meşterul^(U) toarnă idolul şi argintarul îl îmbracă cu aur şi-i toarnă lănţişoare de argint. ²⁰ Iar cine este sărac alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca^(V) să facă un idol, care să nu se clatine. – ²¹ Nu^(W) ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-aţi gândit niciodată la întemeierea pământului? – ²² El şade deasupra cercului pământului şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde^(X) cerurile ca o mahramă subţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el. ²³ El preface într-o nimica pe voievozi^(Y) şi face o nimica din judecătorii pământului. ²⁴ De-abia sunt sădiţi, de-abia sunt semănaţi, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ, şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un vârtej îi ia ca pe nişte paie.” ²⁵ „Cu^(Z) cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. ²⁶ „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă^(AA) pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte. ²⁷ Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: ‘Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu.’? ²⁸ Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea^(AB) Lui nu poate fi pătrunsă. ²⁹ El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. ³⁰ Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină, ³¹ dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc^(AC) puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.”

4 Stăpânilor, daţi^(A) robilor voştri ce le datoraţi şi ce li se cuvine, căci ştiţi că şi voi aveţi un Stăpân în cer. ² Stăruiţi^(B) în rugăciune, vegheaţi în ea cu^(C) mulţumiri. ³ Rugaţi-vă^(D) totodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă^(E) o uşă pentru Cuvânt, ca să putem vesti taina^(F) lui Hristos pentru^(G) care, iată, mă găsesc în lanţuri: ⁴ ca s-o fac cunoscută aşa cum trebuie să vorbesc despre ea. ⁵ Purtaţi-vă^(H) cu înţelepciune faţă de cei de afară; răscumpăraţi^(I) vremea. ⁶ Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har^(J), dreasă^(K) cu sare, ca să^(L) ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. ⁷ Tot^(M) ce este cu privire la mine vă va spune Tihic, fratele preaiubit şi slujitorul credincios, tovarăşul meu de slujbă în Domnul. ⁸ Vi l-am^(N) trimis înadins, ca să luaţi cunoştinţă despre starea noastră şi să vă mângâie inimile. ⁹ L-am trimis împreună cu Onisim^(O), fratele credincios şi preaiubit, care este dintr-ai voştri. Ei vă vor spune tot ce se petrece pe aici. ¹⁰ Aristarh^(P), tovarăşul meu de temniţă, vă trimite sănătate; tot aşa şi Marcu^(Q), vărul lui Barnaba (cu privire la care aţi primit porunci… dacă vine la voi, să-l primiţi bine), ¹¹ şi Isus, zis Iust: ei sunt din numărul celor tăiaţi împrejur, şi singurii care au lucrat împreună cu mine pentru Împărăţia lui Dumnezeu, oameni care mi-au fost de mângâiere. ¹² Epafra^(R), care este dintr-ai voştri, vă trimite sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se^(S) luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi^(T) şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu. ¹³ Căci vă mărturisesc că are o mare râvnă pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru cei din Ierapole. ¹⁴ Luca^(U), doctorul preaiubit, şi Dima^(V) vă trimit sănătate. ¹⁵ Spuneţi sănătate fraţilor din Laodiceea şi lui Nimfa şi bisericii^(W) din casa lui. ¹⁶ După ce va fi citită această^(X) epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în Biserica laodiceenilor; şi voi, la rândul vostru, să citiţi epistola care vă va veni din Laodiceea. ¹⁷ Şi spuneţi lui Arhip^(Y): „Ia seama să împlineşti bine slujba^(Z) pe care ai primit-o în Domnul”. ¹⁸ Urarea de sănătate^(AA) este cu mâna mea: Pavel. Aduceţi-vă^(AB) aminte de lanţurile mele. Harul^(AC) să fie cu voi! Amin.