Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Old/New Testament

Each day includes a passage from both the Old Testament and New Testament.
Duration: 365 days
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)
Version
Proverbele 16-18

16 Planurile(A) pe care le face inima atârnă de om,
dar(B) răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
Toate căile omului sunt curate în(C) ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul(D).
Încredinţează-ţi lucrările(E) în mâna Domnului,
şi îţi vor izbuti planurile.
Domnul(F) a făcut toate pentru o ţintă,
chiar(G) şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
Orice inimă trufaşă este o scârbă(H) înaintea Domnului;
hotărât(I), ea nu va rămâne nepedepsită.
Prin(J) dragoste şi credincioşie, omul ispăşeşte nelegiuirea
şi prin frica(K) de Domnul se abate de la rău.
Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.
Mai(L) bine puţin cu dreptate,
decât mari venituri cu strâmbătate.
Inima(M) omului se gândeşte pe ce cale să meargă,
dar(N) Domnul îi îndreaptă paşii.
10 Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.
11 Cântarul(O) şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraţilor le este scârbă să facă rău,
căci prin(P) neprihănire se întăreşte un scaun de domnie.
13 Buzele(Q) neprihănite sunt plăcute împăraţilor,
şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire.
14 Mânia(R) împăratului este un vestitor al morţii,
dar un om înţelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feţei împăratului este viaţa
şi bunăvoinţa(S) lui este ca(T) o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câştigarea(U) înţelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 Mândria(V) merge înaintea pieirii
şi trufia merge înainte căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi,
decât să împarţi prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea
şi cine se încrede(W) în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput,
dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.
22 Înţelepciunea(X) este un izvor de viaţă pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimă(Y) înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte
şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere,
dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
25 Multe căi(Z) i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 Cine(AA) munceşte pentru el munceşte,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregăteşte nenorocirea
şi pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul(AB) neastâmpărat stârneşte certuri
şi pârâtorul(AC) dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgeşte(AD) pe aproapele său
şi-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul.
31 Perii(AE) albi sunt o cunună de cinste,
ea se găseşte pe calea neprihănirii.
32 Cel(AF) încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz
şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi.
33 Se aruncă sorţul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.

17 Mai bine o bucată(AG) de pâine uscată cu pace,
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul(AH) care face ruşine
şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
Tigaia(AI) lămureşte argintul şi cuptorul lămureşte aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
Cel rău ascultă cu luare-aminte la buza nelegiuită
şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
Cine(AJ) îşi bate joc de sărac îşi bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
Copiii copiilor sunt cununa(AK) bătrânilor
şi părinţii sunt slava copiilor lor.
Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puţin cuvintele mincinoase, în gura unui om de viţă aleasă!
Darurile par o(AL) piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
Cine(AM) acoperă o greşeală caută dragostea,
dar(AN) cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai(AO) bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei,
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarce(AP) rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă(AQ) cearta înainte de a se înteţi.
15 Cel(AR) ce iartă pe vinovat şi cel ce osândeşte pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujeşte argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înţelepciunea?… Dar(AS) n-are minte.
17 Prietenul(AT) adevărat iubeşte oricând
şi în nenorocire ajunge ca un frate.
18 Omul(AU) fără minte dă chezăşie,
se pune chezaş pentru aproapele său.
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul
şi cine-şi(AV) zideşte poarta prea înaltă îşi caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea
şi cel cu limba(AW) stricată cade în nenorocire.
21 Cine(AX) dă naştere unui nebun va avea întristare
şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimă(AY) veselă este un bun leac,
dar un(AZ) duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns
ca să sucească(BA) şi căile dreptăţii.
24 Înţelepciunea(BB) este în faţa omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necaz(BC) tatălui său
şi amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândeşti(BD) pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 Cine(BE) îşi înfrânează vorbele cunoaşte ştiinţa
şi cine are duhul potolit este un om priceput.
28 Chiar(BF) şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea
şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.

18 Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
Nebunului nu-i este de învăţătură,
ci vrea să arate ce ştie el.
Când vine cel rău, vine şi dispreţul
şi, odată cu ruşinea, vine şi ocara.
Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape(BG) adânci;
izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi(BH) care curge întruna.
Nu(BI) este bine să ai în vedere faţa celui rău,
ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată.
Vorbele nebunului aduc ceartă
şi gura lui înjură până stârneşte lovituri.
Gura(BJ) nebunului îi aduce pieirea
şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet.
Cuvintele(BK) bârfitorului sunt ca prăjiturile:
alunecă până în fundul măruntaielor.
Cine se leneveşte în lucrul lui
este frate(BL) cu cel ce nimiceşte.
10 Numele Domnului este un turn(BM) tare;
cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost.
11 Averea(BN) este o cetate întărită pentru cel bogat;
în închipuirea lui, ea este un zid înalt.
12 Înainte(BO) de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea slavei.
13 Cine răspunde fără(BP) să fi ascultat
face o prostie şi îşi trage ruşinea.
14 Duhul omului îl sprijină la boală.
Dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?
15 O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa
şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.
16 Darurile(BQ) unui om îi fac loc
şi-i deschid intrarea înaintea celor mari.
17 Cel care vorbeşte întâi în pricina lui pare că are dreptate,
dar vine celălalt şi-l ia la cercetare.
18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor
şi hotărăşte între cei puternici.
19 Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită
şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti.
20 Din rodul(BR) gurii lui îşi satură omul trupul,
din venitul buzelor lui se satură.
21 Moartea(BS) şi viaţa sunt în puterea limbii;
oricine o iubeşte îi va mânca roadele.
22 Cine(BT) găseşte o nevastă bună găseşte fericirea;
este un har pe care-l capătă de la Domnul.
23 Săracul vorbeşte rugându-se,
dar bogatul răspunde cu(BU) asprime.
24 Cine îşi face mulţi prieteni îi face spre nenorocirea lui,
dar(BV) este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate.

2 Corinteni 6

Râvna lui Pavel pentru slujba lui

Ca unii care lucrăm împreună cu Dumnezeu(A), vă(B) sfătuim să(C) faceţi aşa ca să nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu. Căci El zice: „La(D) vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.” Noi(E) nu dăm nimănui niciun prilej de poticnire, pentru ca slujba noastră să nu fie defăimată. Ci, în toate privinţele, arătăm că suntem nişte vrednici slujitori(F) ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, în(G) bătăi, în temniţe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi; prin curăţie, prin înţelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfânt, printr-o dragoste neprefăcută, prin(H) cuvântul adevărului, prin puterea(I) lui Dumnezeu, prin armele(J) de lovire şi de apărare pe care le dă neprihănirea; în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în vorbire de bine. Suntem priviţi ca nişte înşelători, măcar(K) că spunem adevărul; ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi; ca(L) unii care murim şi iată că trăim; ca(M) nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi; 10 ca nişte întristaţi şi totdeauna suntem veseli; ca nişte săraci, şi totuşi îmbogăţim pe mulţi; ca neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile.

Dragostea apostolului pentru ei

11 Am dat drumul gurii faţă de voi, corintenilor! Ni s-a lărgit inima(N). 12 Voi nu sunteţi la strâmtoare în noi; dar inima(O) voastră s-a strâns pentru noi. 13 Faceţi-ne şi voi la fel: vă vorbesc(P) ca unor copii ai mei – lărgiţi-vă şi voi!

Credincioşii şi necredincioşii

14 Nu(Q) vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce(R) legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? 15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? 16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi(S) suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi(T) locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu”. 17 De aceea(U): „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul. Nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi. 18 Eu vă(V) voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.”

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.