Old/New Testament
Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii
3 Fiule, nu uita învăţăturile mele
şi păstrează în inima(A) ta sfaturile mele!
2 Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale
şi-ţi vor aduce multă pace(B).
3 Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia:
leagă-ţi-le(C) la gât,
scrie-le(D) pe tăbliţa inimii tale.
4 Şi astfel vei căpăta trecere(E) şi minte sănătoasă
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
5 Încrede-te(F) în Domnul din toată inima ta
şi nu(G) te bizui pe înţelepciunea ta!
6 Recunoaşte-L(H) în toate căile tale,
şi El îţi va netezi(I) cărările.
7 Nu te socoti singur(J) înţelept;
teme-te(K) de Domnul şi abate-te de la rău!
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău
şi răcorire oaselor(L) tale.
9 Cinsteşte(M) pe Domnul cu averile tale
şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
10 căci(N) atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug
şi teascurile tale vor geme de must.
Fericirea şi înţelepciunea adevărată
11 Fiule(O), nu dispreţui mustrarea Domnului
şi nu te mâhni de pedepsele Lui.
12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte,
ca un părinte(P) pe copilul pe care-l iubeşte!
13 Ferice(Q) de omul care găseşte înţelepciunea
şi de omul care capătă pricepere!
14 Căci câştigul(R) pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului,
şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
15 ea este mai de preţ decât mărgăritarele
şi toate comorile(S) tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă(T);
în stânga ei, bogăţie şi slavă.
17 Căile(U) ei sunt nişte căi plăcute
şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.
18 Ea este un pom de(V) viaţă pentru cei ce o apucă,
şi cei ce o au sunt fericiţi.
19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul(W) pământul
şi prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin ştiinţa(X) Lui s-au deschis adâncurile
şi strecoară norii(Y) roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi:
păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
22 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău
şi podoaba(Z) gâtului tău.
23 Atunci(AA) vei merge cu încredere pe drumul tău,
şi piciorul nu ţi se va poticni.
24 Când(AB) te vei culca, vei fi fără teamă
şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică(AC),
nici de o năvălire din partea celor răi,
26 căci Domnul va fi nădejdea ta
şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
Îndemnuri la o bună vieţuire
27 Nu opri o binefacere(AD) celui ce are nevoie de ea
când poţi s-o faci.
28 Nu(AE) zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăşi;
îţi voi da mâine!”,
când ai de unde să dai!
29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău
când locuieşte liniştit lângă tine.
30 Nu te certa(AF) fără pricină cu cineva,
când nu ţi-a făcut niciun rău.
31 Nu pizmui pe omul asupritor(AG)
şi nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi,
dar este prieten cu cei fără prihană(AH).
33 Blestemul(AI) Domnului este în casa celui rău,
dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează(AJ).
34 Când are a face cu cei batjocoritori,
Îşi bate joc(AK) de ei,
dar celor smeriţi le dă har.
35 Înţelepţii vor moşteni slava,
dar partea celor nebuni este ruşinea.
4 Ascultaţi, fiilor(AL), învăţătura unui tată
şi luaţi aminte ca să pricepeţi,
2 căci eu vă dau sfaturi bune:
nu lepădaţi învăţătura mea.
3 Căci, când eram încă fiu la tatăl meu
şi fiu gingaş(AM) şi singur la mama mea,
4 el(AN) mă învăţa atunci şi-mi zicea:
Păstrează bine în inima ta cuvintele mele,
păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!
5 Dobândeşte(AO) înţelepciune, dobândeşte pricepere;
nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele.
6 N-o părăsi, şi ea te va păzi;
iubeşte-o(AP), şi te va ocroti!
7 Iată(AQ) începutul înţelepciunii:
dobândeşte înţelepciunea
şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
8 Înalţă-o(AR), şi ea te va înălţa;
ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţişa.
9 Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută(AS),
te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
10 Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele,
şi anii(AT) vieţii tale se vor înmulţi.
11 Eu îţi arăt calea înţelepciunii,
te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
12 Când vei umbla, pasul nu-ţi(AU) va fi stânjenit
şi, când vei alerga(AV), nu te vei poticni.
13 Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână;
păstrează-o, căci ea este viaţa ta.
14 Nu(AW) intra pe cărarea celor răi
şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
15 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea;
ocoleşte-o şi treci înainte!
16 Căci(AX) ei nu dorm dacă n-au făcut răul,
le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
17 căci ei mănâncă pâine nelegiuită
şi beau vin stors cu sila.
18 Dar(AY) cărarea celor neprihăniţi este(AZ) ca lumina strălucitoare,
a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
19 Calea celor răi este ca întunericul(BA) gros:
ei nu văd de ce se vor poticni.
20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele,
pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
21 Să(BB) nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi,
păstrează-le(BC) în fundul inimii tale!
22 Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc
şi sănătate(BD) pentru tot trupul lor.
23 Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieţii.
24 Izgoneşte neadevărul din gura ta
şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
25 Ochii tăi să privească drept
şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26 Cărarea pe care mergi să fie netedă
şi toate căile tale să fie hotărâte:
27 nu te(BE) abate nici la dreapta, nici la stânga
şi fereşte-te(BF) de rău.
Fereşte-te de desfrânare
5 Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea
şi pleacă urechea la învăţătura mea,
2 ca să fii cu chibzuinţă
şi buzele tale să aibă(BG) cunoştinţă.
3 Căci(BH) buzele femeii străine strecoară miere
şi cerul gurii ei este mai lunecos(BI) decât untdelemnul,
4 dar(BJ) la urmă este amară ca pelinul,
ascuţită(BK) ca o sabie cu două tăişuri.
5 Picioarele(BL) ei pogoară la moarte,
paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
6 Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii,
rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
7 Şi acum, fiule, ascultă-mă
şi nu te abate de la cuvintele gurii mele:
8 depărtează-te de drumul care duce la ea
şi nu te apropia de uşa casei ei,
9 ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta
şi unui om fără milă anii tăi;
10 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
11 ca nu cumva să gemi, la urmă,
când carnea şi trupul ţi se vor istovi
12 şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc(BM) certarea
şi cum a dispreţuit inima(BN) mea mustrarea?
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot
în mijlocul poporului şi adunării!”
15 Bea apă din fântâna ta
şi din izvoarele puţului tău.
16 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?
Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
17 Lasă-le să fie numai pentru tine,
şi nu pentru străinii de lângă tine.
18 Izvorul tău să fie binecuvântat
şi bucură-te de nevasta(BO) tinereţii tale.
19 Cerboaică(BP) iubită, căprioară plăcută:
fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei,
fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
20 Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o(BQ) străină
şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
21 Căci(BR) căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului
şi El vede toate cărările lui.
22 Cel rău este prins în înseşi(BS) nelegiuirile lui
şi este apucat de legăturile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de înfrânare(BT),
se va poticni din prea multa lui nebunie.
Urare
1 Pavel, apostol(A) al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint şi(B) către toţi sfinţii, care sunt în toată Ahaia: 2 Har(C) şi pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos!
Mângâierile apostolului
3 Binecuvântat(D) să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, 4 care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! 5 Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele(E) lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere. 6 Aşa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră; dacă suntem mângâiaţi, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe(F) ca şi noi. 7 Şi nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că ştim că, dacă(G) aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere. 8 În adevăr, fraţilor, nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul(H) care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă. 9 Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, pentru ca să ne punem încrederea nu(I) în noi înşine, ci în Dumnezeu care învie morţii. 10 El(J) ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă. 11 Voi înşivă ne veţi(K) ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea(L) făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulţi un prilej de mulţumiri lui Dumnezeu pentru noi.
Mărturia cugetului apostolului
12 Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume şi mai ales faţă de voi cu o sfinţenie şi curăţie(M) de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu(N) pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu. 13 Nu vă scriem altceva decât ce citiţi şi cunoaşteţi. Şi trag nădejde că până la sfârşit veţi cunoaşte, 14 cum aţi şi cunoscut în parte, că(O) noi suntem lauda voastră, după cum şi voi(P) veţi fi lauda noastră în ziua Domnului Isus. 15 În această încredinţare voiam(Q) să vin mai înainte la voi, ca să aveţi un(R) al doilea har. 16 Voiam să trec pe la voi ca să mă duc în Macedonia; apoi(S) din Macedonia să mă întorc la voi şi să fiu petrecut de voi în Iudeea. 17 În luarea hotărârii acesteia, am lucrat eu în chip uşuratic? Sau hotărârile mele sunt nişte hotărâri pe care le iau în felul lumii(T), ca să fie în mine „Da, da” şi „Nu, nu”? 18 Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi „Da”, şi „Nu”. 19 Căci Fiul(U) lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan şi prin Timotei, n-a fost „Da” şi „Nu”, ci(V) în El nu este decât „Da”. 20 În adevăr(W), făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „Da”; de aceea şi „Amin” pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu. 21 Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a(X) uns este Dumnezeu. 22 El ne-a(Y) şi pecetluit şi ne-a(Z) pus în inimă arvuna Duhului.
Pricina amânării venirii
23 Iau(AA) pe Dumnezeu martor faţă de sufletul meu că n-am mai venit până acum la Corint tocmai ca(AB) să vă cruţ. 24 Nu doar că(AC) am avea stăpânire peste credinţa voastră, dar vrem să lucrăm şi noi împreună la bucuria voastră, căci staţi tari în(AD) credinţă.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.